Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Jocul ielelelor în ritmuri britanice

Între anii 1998-1999, Fiona Sampson a fost directorul Trustului Memorial Stephen Spender din Anglia care lansase o campanie pentru traducerea şi publicarea de cărţi din spațiul post-comunist. În aceasta calitate, a venit la Bucureşti în 1999 într-o călătorie de documentare. Aceasta a fost prima ei vizită în Europa de est şi, în cuvintele ei, a fost „copleşită.” De-a lungul anilor, a publicat autori români în revistele pe care le-a fondat, „Orient Express” şi „Poem”, precum şi în revista „Poetry Review”, la care a fost prima femeie care a ocupat funcţia de redactor-şef, între anii 2005 şi 2012, după mai mult de şaizeci de ani în care coordonarea a aparţinut exclusiv bărbaţilor.

Rezonanta Fionei Sampson la cultura românească se simte şi în cea mai recentă apariţie editorială, volumul de versuri „Canon” („The Catch”, Penguin Random House, 2016). Amprenta românească e de recunoscut de la semnele vizuale exterioare la imaginarul din unele poeme. De fapt, fotografia de pe copertă, „Cerbul din Corlata” de Charles Fréger, surprinde o secvență dintr-un dansul popular ritualic românesc „Capra”, iar poemul „Urs dansând” e inspirat de un alt dans tradiţional românesc şi a făcut parte din proiectul „Vederi din sat” organizat de Fiona Sampson şi poeta Ioana Ieronim pe tema satului de origine al fiecăreia. În simbioza dintre om şi fiară, poeta din Marea Britanie descifrează o inversare a rolurilor, prin care omul moare, iar ursul se întoarce la viaţă. Dar teama de necunoscut rămâne dominantă: „şi cine pe cine dansează / când precum o mână / afundată într-o rană frica e cea / dansată iar şi iar?”

Un alt poem inspirat de realitatea românească, „Parsifal”, are ca sursă de inspiraţie un castron de lut pe care este pictată imaginea unui cerb. Dar cerbul Fionei Sampson este hamletian, „știe că poartă moartea / între coarnele verzi / înalţă copacul vieţii / închină un pahar plin de moarte”. În acelaşi poem, momentele de revelaţie sunt laice, profund ancorate în realitate, dar cu nimic mai puţin eterice: „lingura îi răsună pe piept ca un clopot / pe inima lui aurită / pe care o poartă între liniile negre de email – / o inimă de aur în relief!”

Satul tradiţional se conturează ca un spaţiu în care absolutul poate fi atins prin firescul gesturilor simple. În această lume, poeta îşi aminteşte de vântul din faţa ferestrei pentru că el, vântul, e singurul care îi recunoaşte natura deopotrivă fragilă şi unică: „eşti doar un copil / cea mai mică persoană / din încăpere cel / care aude vântul” („Street Music”). Atmosfera aminteşte de felul în care T.S. Eliot şi alţi poeţi britanici au evocat viaţa la ţară din Anglia, dar în spirit creştin, în timp ce Fiona Sampson impregnează peisajul englezesc cu influenţe est-europene în căutarea surselor arhaice ale miturilor contemporane.

Viziunea Fionei Sampson trimite cu gândul la un timp pre-lumesc, la oceanul primordial „unde creaturi care încă nu s-au format se formează / unde precum fiare doar pe jumătate întrupate / visele lui înoată printre ale ei unde / ea îi aude respiraţia” („Drowned Man”). Imaginile auditive, sonoritatea versurilor, dar şi pauzele dintre versuri fac spaţiul fizic şi metafizic al fiecărui poem să vibreze, de multe ori ironic: „unde ciorile zburau în cercuri unde ochiul / lui Dumnezeu era din aur / şi neatent iar deodată / am văzut sfârşitul este aer / şi cădere este curat / şi fermecător este albastru” („Dante’s Cave”).

De fapt, fiecare poem, precum şi întregul volum, poartă amprenta muzicii. Titlul se referă la o formă corală tradiţională, un canon pentru trei sau mai multe voci masculine care interpretează aceeaşi melodie, dar încep să cânte la momente diferite. În mod asemănător, poemele par să repete aceeaşi angoasa existenţială, deşi în registre diferite, ca într-o repetiţie nesfârşită a unor mistere străvechi în care ne lăsăm prinşi împotriva voinţei noastre. Este un nou „joc al ielelor”, cum ar fi spus Camil Petrescu, o altă victimă a nevoii de absolut, dar în ritmuri contemporane.

“The Catch” de Fiona Sampson se poate cumpăra pe amazon. ca în variantă Kindle sau tipărită.
https://www.amazon.ca/s/ref=nb_sb_noss?url=search-alias%3Daps&field-keywords=fiona+sampson




Dr. Diana Manole, din Toronto, este poet, traducător şi profesor universitar de origine română, care a publicat nouă colecţii de poezii şi teatru, precum şi numeroase articole de teoria teatrului şi a culturii. Cel mai recent volum de versuri, „B&W”, a fost publicat în 2015 de editura Tracus Arte într-o ediţie bilingvă română-engleză tradusă împreună cu Adam J. Sorkin.





Diana Manole    8/1/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian