Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cuvântul bine temperat - "Mozart"-ul Spaniei

Anul acesta se împlinesc 260 de ani de la naşterea, la Salzburg, a lui Wolfgang Amadeus Mozart, al cărui nume întreg este Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart (27 ianuarie 1756 – 5 decembrie 1791). În scurta sa viaţă, Mozart a compus o vastă creaţie, cuprinzând toate genurile muzicale, de la cea de cameră la concerte pentru diverse instrumente, de la simfonii la misse şi opere - în limbile italiană şi germană.

Ceea ce se ştie mai puţin este că şi Spania a avut un "Mozart" al ei, Juan Crisóstomo Arriaga (27 ianuarie 1806 – 17 ianuarie 1826), născut în aceeaşi zi cu Mozart, dar cu 50 de ani mai târziu, la Bilbao, Biscay. A fost fiul muzicianului spaniol Juan Simon. Se pare că părinţii i-au dat special primele două nume de botez ale lui Mozart, în speranţa ca fiul lor sǎ-i egaleze talentul. Arriaga a fost, ca şi Mozart, un copil precoce, din păcate însǎ a murit chiar mai tânăr decât Mozart, cu numai câteva zile înainte de a împlini 20 de ani.

Nu ştiam de existenţa acestui compozitor până a nu auzi la radio, de curând, o emisiune dedicată lui Arriaga. Sunt încă -şi poate nu mai sunt mulţi pe lume!- o pasionată ascultătoare de radio. În toate încăperile casei, incluzând baia şi bucătăria, dotate fiecare cu câte un radio de bună calitate, ascult muzică clasică. De data asta eram în maşină, pe un post francez, unde am prins un quartet de coarde care mi-a atras atenţia. Eram sigură că nu era nici de Mozart, nici de Haydn, nici de Beethoven şi, intrigată că nu-l recunoşteam, am lăsat radioul să-mi dezvăluie secretul. Am aflat că muzică era de Arriaga, un compozitor de care nu auzisem. În continuare, după ce am ascultat câteva explicaţii, s-a transmis o simfonie de el, care m-a entuziasmat. Ajunsă acasă, am căutat datele biografice pe Internet şi, după ce am ascultat şi câteva din compoziţiilor lui, m-am hotărât să le fac şi altora cunoscută "descoperirea" mea.

Juan Crisóstomo Arriaga a luat primele lecţii de muzică de la tatăl şi fratele lui mai mare. După ce tatăl lui, fost organist la o biserică, a devenit comerciant de lână, cafea, orez şi altele, acesta şi-a putut permite să-i ofere fiului sǎu, născut cu un remarcabil talent muzical, edicaţia specialǎ care se impunea. Când Juan Crisóstomo Arriaga a implinit 16 ani, tatăl, sfătuit de un prieten compozitor, l-a trimis pe la Paris, unde acesta a început studiile la Conservatorul din Paris: vioara cu Pierre Baillot, contrapunctul cu Luigi Cherubini şi armonia cu François-Joseph Fétis. Talentul lui Arriaga i-a impresonat pe toţi profesorii. Cherubini, care devenise în 1823 directorul Conservatorului, ascultând compoziţia "Stabat Matter" a tânărului Arriega, care avea atunci numai 17 ani, i-a spus: "Fantastic, tu eşti muzica însăşi"...

Arriaga a devenit imediat asistentul profesorului Fétis şi s-a făcut remarcat nu numai de studenţi, dar şi de toţi ceilalţi profesori ai Conservatorului. Cherubini şi muolţi alţiii erau uimiţi de felul în care Arriaga folosea contrapunctul, fără să-i fi învăţat încă regulile. Geniul muzical al lui Arriaga, similar cu al lui Mozart, s-a manifestat în acelaşi fel: ambii s-au născut ştiind muzică şi folosind precoce, dar cu maturitate, regulile de compoziţie, fără ca cineva să-i fi învăţat vreodată.

Marea majoritate a compoziţiilor lui Arriega sunt scrise când el avea numai 15 ani. Iar lista lor e impresionantă. A scris o simfonie, o operă (la numai 13 ani), "Sclavii fericiţi", din care s-a păstrat numai uvertura şi câteva arii, muzică de cameră (câteva quartete de coarde şi un octet), muzică religioasă şi multe altele. Din pǎcate, multe compoziţiile lui s-au pierdut

Ritmul intens şi pasionat de lucru al lui Juan Crisóstomo l-a consumat prematur. A murit la Paris în 1825, rǎpus de epuizare şi de o eventualǎ tuberculoză. În 1977, Ambasada Spaniolă din Paris a plasat o placă în memoria lui Arriaga la adresa lui, 314, rue Saint- Honoré.

Dacă aş fi putut ilustra articolul cu muzică, aş fi făcut-o. În timp ce la imagini, cititorii reacţionează instantaneu, la o bandă sonoră numai pasionaţii o vor urmări. Voi lăsa deci, pe cei care doresc, să-şi caute singuri înregistrări cu muzica lui Arriaga, cu convingerea cǎ, atunci când spaniolii l-au denumit pe Arriaga "Mozartul" lor, au avut mare dreptate. Arriaga, acest tânăr care n-a apucat aniversarea a 20 de ani, a fost un muzician de geniu, pe care numai viaţa extrem de scurtǎ l-a împiedicat sǎ egaleze -cantitativ- creaţia compozitorilor cunoscuţi.

Aduc, prin articolul de faţǎ, un omagiu "Mozart"-ului spaniol Arriaga, de la a cǎrui naştere se împlinesc - tot pe 27 ianuarie - 210 ani.







Veronica Lerner    1/24/2016


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian