Canadiana : Magna Carta în Canada
Manuscrisele de la Marea Moartă, opere de artă de la Vatican, obiecte din tragicul Pompeii, sculpturile lui Rodin, s.a.m.d – cetătenii marilor orase ale Canadei sunt obisnuiti de mai multe decenii să vadă asemenea comori aduse de peste oceane, expuse în diverse muzee si galerii de artă locale.
Anul acesta a venit si rândul Magnei Carta – acest document exceptional, emis acum exact 800 de ani (mai precis, ea a fost aprobată de Regele Ioan al Angliei, cel supranumit “Fără de |ară” - John Lackland - la data de 15 iunie 1215, la Runnymede, o pajiste aflată pe malul râului Tamisa, nu departe de Windsor).
Magna Carta a fost expusă de la jumătatea lunii octombrie a anului curent până la data de 7 noiembrie în sala de expozitii a Fortului York, un alt reper istoric însemnat, aflat în partea sudică a metropolei Toronto (Fortul York a fost întemeiat de primul locotenent-guvernator al Canadei de Sus, Sir John Graves Simcoe).
Expozitia a constat în două extrem de pretioase documente – unul dintre exemplarele originale ale Magnei Carta, emis în 1215, precum si The Charter of the Forest, emis initial în 1217 – documentul prezentat în Canada este însă cel din anul 1300 (prin el se protejau unele drepturi ale omului de rând si se limita proprietatea privată). (Astăzi se estimează că în total au fost existat 250 de copii ale Magna Carta, dintre care numai 17 exemplare mai supravietuiesc, patru dintre ele datând din 1215.)
Ca vizitator al acestei expozitii, după ce am urmărit o prezentare cu caracter istoric – unul dintre prezentatori fiind Printul Charles – cel care a si inaugurat în luna martie a acestui an, la British Library, in Londra, expozitia Magna Carta: Law, Liberty, Legacy, am privit cu respect si aproape cu veneratie pentru vechimea lor, aceste două documente, amplasate în casete speciale, prevăzute cu senzori de umiditate si temperatură, si expuse într-o lumină difuză, pentru protectie.
Documentele au fost aduse de la Catedrala Durham din Anglia, un alt loc cu semnificatii istorice deosebite – construită în anul 1093, în stil normand, pentru a-l venera pe Sfântul Cuthbert, si adăpostind de aproape o mie de ani si rămăsitele Venerabilului Beda (Sfântul Beda a fost cel care a consemnat istoria crestinismului din Anglia până în zilele sale), ea este astăzi parte din lista monumentelor mondiale protejate de UNESCO.
Magna Charta Libertatum (Marea Cartă a Libertătilor) este un document în limba latină ce a fost initial conceput de către Arhiepiscopul de Canterbury, cu scopul de a îmbunătăti relatiile dintre nepopularul rege Ioan Fără de |ară (fiul lui Henric al II-lea al Angliei si al Eleonorei de Aquitania, fratele lui Richard Inimă de Leu, numit astfel pentru că la moartea tatălui său, fiind încă minor, nu a putut să intre în posesiunea nici unui domeniu) si un grup de baroni ce se revoltaserăîmpotriva numeroaselor abuzuri săvârsite de către rege. (Regele Ioan a fost unul dintre regii cei mai putin iubiti ai Angliei. Lăcomia si avaritia sa, lasitatea, coruptia, si cruzimea de care a dat dovadă în timpul vietii sale, l-au făcut să fie privit, deopotrivă de contemporani si de urmasi, ca un monstru. Ne este cunoscut în mare parte si datorită legendei lui Robin Hood, acel brav haiduc, prezentat ca un sustinător al fratelui lui Ioan, Richard Inimă de Leu, si ca un luptător neînfricat împotriva uzurpatorului Ioan.)
Cele saizeci si trei de clauze ale Magnei Carta prevăd lucruri ce astăzi ne par firesti, dar care la acea vreme erau absolut extraordinare, prin curentul nou de gândire ce îl aduceau. Printre altele, Magna Carta stipula că:
- Nimeni nu este deasupra legii
- Nici un om liber nu poate să fie închis fără a fi judecat (Habeas Corpus)
- O văduvă nu putea fi fortată să se căsătorească si să renunte la proprietatea sa (un pas major pentru drepturile femeilor)
Desi si-a pus sigiliul pe Magna Carta, regele Ioan nu a respectat nici o clipă cauzele specificate în acest document, parafa sa fiind pusă numai în chip formal, sub presiunea baronilor. După moartea sa (sfârsitul său a fost ca si felul în care a trăit – regele Ioan sfârsindu-si zilele fugar si abandonat), fiul său, Henric al III-lea, va republica Magna Carta în anul 1225.
Poate că acum 800 de ani, când Regele Ioan a fost încoltit la Runnymede să aprobe acest document, totul a părut ca o simplă ceartă - deloc neobisnuită la acea vreme – între un rege si supusii săi. De-a lungul secolelor însă, Magna Carta a arătat că principiile a căror sământă a fost înscrisă în ea transced scurgerea timpului, orânduirile sociale, continentele, ele stând la baza justitiei, egalitătii si democratiei.
|
Eliza Ghinea 11/12/2015 |
Contact: |
|
|
