Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Rezonante: Micile fapte mari, sau eroismul de fiecare zi

Există un eroism anonim, care poate nici nu e perceput ca ceva notabil, poate nici nu e remarcat. Eu îl numesc: eroismul de fiecare zi. Mă refer la micile gesturi mari pe care uneori uităm să le lăudăm, ba chiar sa le luăm în seamă. Exemplele merg de la micile lectii de istorie pe care părintii le spun copiilor, până la sentimentele insuflate lor.

În perioada primului război mondial, bunicul meu a fost plecat în America. El nu fusese doar într o scurtă vizită, ci stătuse acolo cu anii. A lucrat mai întâi într o uzină, iar apoi la un ziar românesc din Cleveland. Ca român emigrat, el a continuat să servească comunitatea, întelegând că românul are o datorie fată de tara lui, indiferent că este plecat de acasă sau nu. Mai mult, am găsit chitantele care dovedesc că pe timpul sederii în Statele Unite ale Americii el a cotizat pentru sustinerea efortului de război al românilor!

La insistentele neostoite ale mamei sale, s-a întors acasă, după ce s-a terminat Primul Război Mondial, după vreo zece ani de stat in America.

La revenirea în tară el a întemeiat o familie si a crescut cinci copii iubitori ai valorilor noastre de toate felurile, de la cele morale, la cele culturale, românesti.

În casa bunicilor din Mărginimea Sibiului se păstrează harta detaliată a României acelei perioade (la scara 1:100.000), în planse, pe zone, tipărită ca precomandă, cu plata esantionată si livrare în transe. Se păstrează corespondenta între bunicu’ si editor. Era o editie rară ce a cerut un efortul financiar considerabil pentru vremea respectivă. Bunicul însă considera astfel de lucruri drept o investitie în viitor. Tot el le spunea repetat copiilor să învete, căci scoala le va fi avere.

Cei cinci copii au fost educati în spiritul unor valori morale si etice insuflate de tatăl lor, cu o deschidere largă spre lume. Din jurnalele lor de mai târziu, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aflu că ei continuau să viziteze bibliotecile si librăriile, in ciuda bombardamentelor de fiecare zi. Citeau mult si divers. În biblioteca lor din Sălistea Sibiului se păstrează colectia de Poezii de Mihai Eminescu îngrijită de George Murnu, editie ce fusese cumpărată prin subscriptie publică, sub formă de precomandă. Acolo sunt păstrate si memoriile Reginei Maria a României, ca si multe alte titluri legate de geografia, istoria si traditiile de suflet ale tării.

Bunicul meu NU a fost un erou. El a murit în urma unui accident de autobuz, lăsând cei cinci copii în sărăcia de după cel De-al Doilea Război Mondial. Copiii lui s-au realizat însă splendid, inspirati de exemplul si îndemnurile lui. Au crezut în valori care rezistă vremii si vremurilor. Ei au oferit suport comunitătii din care fac parte si au aderat la cauze comune ce merită împlinite si trăite. Au înteles că indiferent de coordonatele geografice ale fiecărui membru al comunitătii, micile gesturi anonime, când sunt făcute de toti, chiar dacă nu sunt eroice, ajung să rezulte într-un ajutor ce începe să conteze. Căci da, plecat de acasă sau nu, fiecare avem anumite obligatii fată de comunitatea din care facem parte.

Acesta nu este un eroism care să intre în cărtile de istorie.
Vorbim aici doar despre micile gesturi mari, mici fapte anonime care cumva se acumulează si contează, asa cum o fi contat si suportul românului emigrat în America, pe timpul Primul Război Mondial. Micile donatii făcute de ciobanii ce si-au vândut oile la inceputul secolului XX, care, odată emigrati în America, au sustinut efortul de război al românilor.
Unii contribuitori de atunci n-au luptat pe front, nici n-au murit eroic, dar au ajutat o cauză comună, un crez comun, care a dus la împlinirea visului de veacuri a românilor, a dus la Marea Unire.

Micul eroism de fiecare zi poate să n-aibă de-a face nici cu frontul, nici cu finantarea vreunui efort de război, ci poate fi de o cu totul altă natură.
Aici as include simpla continuare a traditiilor. Predarea limbii materne copiilor născuti sau crescuti în afara granitelor tării. Simpla adeziune la un crez comun, la actiuni comune. Suportul publicatiilor în limba română. Mici fapte ce pot inspira drumul nostru comun. Nădejdea. Speranta că putem pune, împreună, pasul înainte.


Toronto ON





Milena Munteanu     4/24/2015


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian