Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


80 de Ani dela Încoronarea Suveranilor României Mari 1922 - 15 Octombrie - 2002

Acum 80 de ani, la 15 Octombrie 1922, avea loc în Catedrala episcopală din Alba Iulia, zisă de atunci Aa Reîntregirii@, încoronarea Suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I si Regina Maria, catedrală sfintită cu acea ocazie de Mitropolitul - Primat al României - Dr. Miron Cristea.
Alba Iulia, frumosul oras transilvănean, de-a lungul secolelor, mai fusese martora unor evenimente de seamă ale istoriei si culturii românesti : aici a realizat, în 1599, Mihai Viteazul prima unire politică a celor trei Tări Românesti ; aici a apărut, în 1648, Noul Testament - zis de la Bălgrad -- al mitropolitului Simeon Stefan ; aici au suferit martiriul, în 1785, Horia si Closca, pentru ca, tot aici, în 1922, să fie încoronati Suveranii reîntregirii nationale, făcând din cetatea Alba Iulia capitala de suflet a României. (Pr. Dr. Cezar Vasiliu, Regele Ferdinand I Întregitorul, Luceafărul Românesc, Montreal, Octombrie 1996, pag 19).
Una din marile împliniri ale Unirii de la 1 Decembrie 1918 a fost si construirea Catedralei episcopale din Alba Iulia, într-un timp record de numai un an si jumătate (1921-1922), sub conducerea arhitectului V.J. Stefănescu, având ca model biserica lui Petru Cercel din Târgoviste, cu pictura executată de Costin Petrescu. (Pr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Bucuresti, 1981, pag. 450).
Presa vremii a relatat pe larg evenimentul de la 15 Octombrie 1922. Ceremonia încoronării Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria a început la ora 9,45 cu o Sfântă Liturghie săvârsită de un sobor de Ierarhi, preoti si diaconi, în frunte cu Mitropolitul-Primat, Dr. Miron Cristea.
După sfintirea coroanelor regale - cea de otel, provenit dintr-un tun capturat la Plevna si purtată de Regele Carol I si cea nouă, de aur, a Reginei - cei doi Suverani au îngenunchiat în mijlocul noii catedrale, iar Mitropolitul a rostit rugăciunea pentru încoronarea Regelui Ferdinand I, pe care corul, dirijat de M. Chiriac, a repetat-o de trei ori. Cortegiul a părăsit apoi catedrala si, afară, Regelui si Reginei li se asează pe umeri purpura si hermina, apoi, pe crestet, coroanele. S-a intonat Imnul Regal si multimea a izbucnit într-un AVivat@ emotionant, în timp ce toate clopotele orasului au răsunat si s-au tras 101 salve de tun.
La festivitătile încoronării au luat parte personalităti religioase si civile românesti - între care Primul Ministru Ion I. Brătianu (liberal) cu membrii Guvernului -, precum si numerosi invitati din străinătate - Familiile Regale din Grecia si Iugoslavia, maresalul Foch, generalul
Berthelot, reprezentanti civili si militari ai Aliatilor etc.
Regele Ferdinand a rostit un discurs emotionant, spunând, între altele : A. . . Pronia cerească a binecuvântat si, prin bărbătia poporului si vitejia ostasilor, ne-a dat să lărgim hotarele Regatului si să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Punând pe capul meu, într-această stăveche cetate a Daciei romane, coroana de otel de la Plevna, pe care noi si glorioasele lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile si de pretutindeni, prin credinta lor, prin munca si prin jertfa lor, au asigurat unitatea natională, si salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas si o simtire de la Tisa până la Nistru si până la Mare. . . AFacă Dumnezeu ca această coroană, asemenea celei a scumpei mele sotii si demnă tovarăsă de muncă si suferintă pentru binele comun, să servească la încoronarea - generatie după generatie - a iubitilor nostri succesori, într-o Românie tot mai fericită si mai glorioasă@ (V. Hossu, Monarhia Românească, ed. Litera, Bucuresti, 1994, p. 82-84).
Doi nori au umbrit, totusi, marea sărbătoare de la Alba Iulia : lipsa reprezentantilor Bisericii Greco-Catolice, precum si aceea a Partidelor de opozitie, National si Tărănesc. Prima l-a determinat pe Nicolae Iorga să scrie AAtârnarea prea strânsă de ordinele, deastfel firesti, ale Romei, a adus Biserica unită la marea greseală de a nu fi voit să asiste, în noua biserică din Alba Iulia, la încoronarea primului Rege peste toti românii@. (Istoria Bisericii Românesti si a vietii religioase a Românilor, ed. a II-a, vol. II, Bucuresti, 1932, pag. 308).
A doua, a fost percepută astfel de Cezar Petrescu: ADar acum lipseau de aici alti sfetnici. Si în locul lor gol, Regele Ferdinand a privit cu o tristă mustrare. Nu stiuse că si în potirul biruintei si al păcii se poate afla o drojdie atât de amară. O afla acum si a îndreptat ochii aiurea. Din nou, poporul cel mult si credincios se afla acolo, în straiele sale albe. Din nou îsi arăta sufletul curat. Si din nou ostirea era de fată. Tăranii săi si ostenii săi l-au mângâiat de aceea lipsă. Venise să i se închine neamul cel adevărat, nestrămutat din veac. De mult stia că Tara e aceasta. Si, pe nesimtite, a întors spatele locului gol, ca să fie numai cu norodul apropiat de inima sa. Clopotele bisericii domnesti sunau lin către cer. Prăznuirea s-a încins după datina veacurilor@ (Cei trei Regi, Fundatia Culturală Regală APrincipele Carol@, Bucuresti, 1935, reeditată în ed. RAI, Bucuresti, 1997, p. 177).
A doua zi, 16 Octombrie 1922, Suveranii României Mari s-au întors la Bucuresti, unde-i astepta o multime imensă. După trecerea pe sub Arcul de Triumf, au urmat serviciul religios din biserica Mitropoliei si defilarea tuturor drapelelor regimentelor Tării, din campaniile 1877-1878 si 1916-1918, precum si cea a celor 10000 de primari din toate comunele României.
Regele Ferdinand I Întregitorul, Acel mai de seamă Rege al României@ (Guy des Cars, Les Rois de coeur, Paris, 1965), a domnit până în 1927. Îsi doarme somnul de veci în mormântul de la Curtea de Arges, alături de Regina Maria (+1938), de Regele Carol I (+1914) si de Regina Elisabeta (+1916).
M. S. Regele Mihai I al României, împreună cu M.S. Regina Ana, s-au închinat la mormintele străbunilor de la Arges în timpul primei vizite în Tară, din Aprilie 1992.
Recent, Majestătile Lor au fost invitate de către P.S. Episcop Andrei de Alba Iulia să ia parte la festivitătile de la Alba Iulia, din 15 Octombrie 2002, la împlinirea a 80 de ani de la sfintirea Catedralei episcopale si de la încoronarea Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria ca Suverani ai României Mari.





Pr. Prof. Dr.Cezar Vasiliu - Montreal    10/10/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian