Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Pianista Antonia de Wolfe din Toronto

Antonia de Wolfe si-a început educatia muzicală la Bucuresti, unde există de mult timp o puternică scoală interpretativă.
A continuat la celebra Scoală Centrală de Muzică a conservatorului P.I.Tchaikovski de la Moscova, unde a studiat, între altii, si Sviatoslav Richter.
Formată în spiritul reputatei scoli ruse, a plecat apoi la Accademia di Santa Cecilia, unde a deprins stilul de interpretare occidental, mai reflexiv si mai detasat.

A constatat însă că, dezvoltându-si preponderent performantele de executant, pentru a ajunje la maturitatea interpretarii si dezvoltari ca musician, a decis să-si completeze studiile printr-un masterat în cadrul Universitătii din Toronto cu eminenta profesoara Marietta Orlov o descendenta a renumitei profesoare Florica Musicescu, ceea ce i-a îmbogătit personalitatea artistică.

A oferit recent publicului vienez un recital construit ca o sectiune prin muzica elaborată în acest oras, cu piese mai putin cunoscute de Haydn, Beethoven, Schubert si Webern. Are, desigur, preferintele sale muzicale, mai ales lucrările marilor romantici ca Schumann si Chopin.. S-a apropiat însă si de modernii atonali, ba chiar si de contemporanii pe care multi pianisti îi evită, fiindcă nu entuziasmează nici publicul, nici pe organizatorii de concerte. Astfel, a prezentat, împreună cu alti instrumentisti ai orchestrei Kindred Spirits Orchestra, un portret al interesantului compozitor francez, Guillaume Connesson.

Orice pianist, cu foarte putine exceptii, trebuie să combine activitatea artistică propriu-zisă cu cea de profesorat.
Ea este in present profesoara la International Music Academy si Contemporay Conservatory of Music and Arts unde preda atit la cei mici si la cei care vor sa continue studiile profesional. Urmărirea atentă a elevilor, mai ales a celor începători, este extrem de stresantă pentru pianistă, pentru că falsurile zgârie nervii, iar ezitările si pierderea măsurii exasperează. Totusi, există si fenomene de sinergie, prin care activitatea didactică si cea artistică se potentează reciproc. Alegerea repertoriului în functie de profilul si pregătirea elevului dezvoltă discernământul profesorului ca artist. Acompanierea elevilor care studiază canto sau alte instrumente decât pianul este, si ea, benefică pentru lărgirea orizontului muzical al pianistei.

Antonia de Wolfe a fost solicitată să fie repetiteur la orchestra Kindred Spirits Orchestra sub bagheta dirijorului Kristian Alexander,unde a interpretat concerte de Beethoven, Schumann, Mendelssohn în asteptarea solistului invitat
A făcut-o cu dăruire si respect pentru muzică, dar si pentru membrii orchestrei, stabilind cu acestia o relatie cordială. Performanta ei a fost apreciată de cunoscători, iar satisfactia de a interpreta piese de anvergură nu i-a fost deloc mică, ca urmare sa fie invitata sa cinte ca solista in stagiunea 2015 -2016 concertul de Beethoven numarul 26 la Markham Theatre .

Muzica are două caracteristici extreme. Pe de o parte, este de o rigoare absolută, fiind, de fapt, matematică, adică o constructie din raporturi de numere. Pe de altă parte, ea izbeste direct sensibilitatea ascultătorului. Interpretul mediază între conceptul de natură matematică si expresia lui emotională.

Antonia de Wolfe, o pianistă aflată la deplinătatea fortelor ei creatoare, este pe deplin constientă de dificultatea demersului ei artistic.
Ea nu face parte din seria de automate , bine dresate si lipsite de reflectie.
Stie că trebuie, la fel ca un sportiv, să-si întretină agilitatea degetelor prin exercitii constante, chiar dacă, uneori, insipide. Se supune rigorilor ritmului, măsurii, tempoului, dar le flexibilizează, utilizând mijloacele specifice pianului: raporturile de intensitate între sunete (nuantele), frazarea, rubato-ul discret, păstrat în limitele bunului gust.
Are grijă să redea tot ceea ce se află, câteodată ascuns, în partitură, ca de pildă liniile melodice secundare, de multe ori neglijate în favoarea unui brio superficial. Solicitat între obligatia la luciditate si nevoia de expresivitate, psihicul pianistei este mereu încordat, sub tensiune. Subtilitatea interpretării rezultă tocmai din capacitatea ei de a stăpâni lucrarea, stăpânindu-se pe sine.

Trăirea pianistei în timpul actului interpretativ este complet diferită de cea a auditoriului. Publicul meloman percepe muzica îndeobste în mod pur auditiv, ca pe ceva „care ghîghilă plăcut urechile”, cum spunea Caragiale, cu toate că există si timide perceptii sinestezice.
În schimb, sunetele se transmit mintii pianistei direct prin muschi si nervi, experienta ei este una corporală. De aici rezultă dificultatea de a te păstra în starea de veghe intelectuală, precum si necesitatea unei reactii critice, în timpul repetitiilor, din partea unui ascultător avizat, care stie „cum se aude din sală”. Chiar pianistii cu experientă si reputatie simt nevoia controlului din partea unui coach, fie acesta unul improvizat, asa cum actorul se bazează pe avizul regizorului.
Originalitatea artistică nu rezultă din refuzul influentelor, ci din multiplicarea lor.

O viată de artist nu poate fi satisfăcătoare în absenta recunoasterii. Stendhal spunea că oamenii au nevoie de succes, pentru că acesta îi face mai buni. Totusi, succesul răsunător, de vedetă a podiumului, cel care necesită o putere fizică si psihică deosebită, nu este absolut necesar pentru ca o carieră să fie rotundă si bine împlinită.
Dacă stăm bine să ne gândim, pianistele care au marcat într-adevăr istoria interpretării muzicale, lăsând amintiri de nesters, pot fi numărate pe degetele unei singure mâini: Clara Schumann, Clara Haskill, Annie Fischer, Martha Argerich si Elena Bibescu, mama printilor Antoine si Emmanuel. Aceasta din urmă, însă, ca mare aristocrată, nu se producea decât în propriul ei salon parizian, care era frecventat de toti marii compozitori si pianisti de la sfârsitul secolului al XIX-lea.

Suntem convinsi că Antonia de Wolfe va continua să alterneze profesoratul cu activitatea concertistică, lărgindu-si mereu repertoriul si păstrând acelasi remarcabil echilibru între luciditate si expresivitate.


Nota Observator :

Pianista Antonia de Wolfe si violonistul Ruben Kosmyan ne invita la un Concert de Muzica Clasica .
In program muzica de : Brahms, Ravel, Sarasate, Saint - Seans and Debussy.

Concertul va avea loc duminica 1 Martie la ora 7,30 pm la 80 Blythwood Road - Baptist Church - din Toronto






Observator    2/12/2015


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian