Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


COLEGIUL NAȚIONAL “FRAȚII BUZEȘTI” DIN CRAIOVA LA 120 DE ANI


La 1 noiembrie, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ liceal din România, cu nume unic în țară, numele sfetnicilor și căpitanilor lui Mihai Viteazul – Preda, Radu și Stroe Buzescu, împlinește 120 de ani de existență.
Este un prilej și pentru comunitatea românească din Canada, în rândurile căreia se află și foști profesori și absolvenți ai școlii sărbătorite, de a-i omagia pe înaintașii care au creat și îmbogățit tradiția acestui focar de cultură, dedicându- se nobilei misiuni de modelare a ființei umane.
Colegiul Național de astăzi a început modest – ca gimnaziu real de băieți, înființat de Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice în 1882, ministru fiind P.S.Aurelian.
Învățământului practic îi acordă importanță chiar Legea Instrucțiunii de la 1864 – a lui Alexandru Ioan Cuza, iar după cucerirea Independenței Naționale la 1877 – 78 și proclamarea Regatului României în 1881, perspectivele dezvoltării social - economice a țării reclamă cu atât mai mult promovarea învățământului real care să pregătească tineri pentru domeniile practice, pentru diferite meserii și specializări prin școli urmate ulterior (agricultură, comerț, telegrafie etc.) și pentru abordarea, după absolvirea liceelor reale complete, a Școlii Politehnice și a facultăților de științe.
Ca director al gimnaziului este numit tânărul și distinsul profesor de matematică Grigore Căzănescu – care s-a dovedit un desăvârșit dascăl și un înțelept conducător de școală, iar primii profesori sunt Lazăr Sarchizeanu (l.română, istorie, geografie), Ștefan Rudeanu (l.franceză), Carol Litarctzeck și Ferdinand Settelin (l.germană), Isidor Selageanu (desen și caligrafie). Cursurile se deschid la 1 noiembrie, 1882 cu 62 de elevi în clasa I, în sala mare a Liceului de băieți al Craiovei, actualul Colegiu Național Carol I.
De altfel, trebuie să menționăm că școala n-a avut local propriu până în deceniul al treilea al secolului al XX-lea, funcționând în diferite clădiri închiriate, prea puțin proprii pentru învățământ, Numai prin entuziasmul și hărnicia deosebită a directorului și profesorilor, s-au asigurat condițiile materiale, dotările minime necesare, calitatea învățământului și continua afirmare a școlii în peisajul spiritual al Craiovei.
Marea majoritate a elevilor erau fii de țărani și de meseriași, cu situații materiale modeste, astfel că unii elevi nu reușeau să frecventeze până la terminarea celor patru clase gimnaziale. Între 1886 – 1898, au absolvit școala 184 elevi, în condițiile unei mari exigențe și ale supraîncărcării planului de învățământ ( 31 – 33 de ore pe săptămână).
În 1898, Gimnaziul real din Craiova se transformă , potrivit Legii asupra învățământului secundar și superior (a lui Spiru Haret), în gimnaziu – curs inferior de liceu și va funcționa ca atare până în 1921, Gimnaziul era un ciclu de sine stătător – cu o programă unitară, iar liceul propriu-zis (cursul superior) prevedea materii pentru toți elevii, dar și materii (sau numărul de ore pe materii) diferențiate pe secțiile reală, clasică și modernă, alegerea secțiilor făcându-se încă din clasa a V-a.
La 9 ianuarie 1910, Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor condus de Spiru Haret comunică aprobarea ca “gimnaziul să se numeasc㠓Frații Buzești”, iar ca dată de serbare să se ia ziua de 1 Noiembrie”.
Și în această organizare, gimnaziul continuă să-și sporească prestigiul prin competența și charisma didactică a profesorilor săi. Onorează școala, în această perioadă sau începând din această perioadă, profesori ca Nicolae Bănescu (istorie și l.franceză), renumit bizantinolog și viitor academician, vicepreședinte al Academiei Române, profesor universitar la Cluj (unde a fost și rector al Universității) și la București; Nicolae Orghidan (geografie), viitor inspector general și director în Ministerul Instrucțiunii; George Fotino (muzică), erudit și talentat compozitor, autorii de manuale Teodor Grigorescu (matematică) și C.D.Fortunescu (l.franceză) sau viitorul profesor universitar Aurel I. Candrea, mare lingvist și autor de lucrări în domeniu. În 1919, este numit profesorul de șt.naturale Ion P.Ionescu – Argetoaia, doctor în geologie, director al liceului din 1920 până în 1940. Este omul care a făcut epocă în istoria școlii. În timpul directoratului său, ministru al Instrucțiunii fiind dr.Constantin Angelescu, s-a construit actualul edificiu monumental al liceului. Pentru a se dedica totalmente liceului pe care-l conducea, prof. Ionescu – Argetoaia a renunțat la funcția de conferențiar la Politehnica din Timișoara, unde fusese numit și unde ținuse câteva apreciate cursuri, refuzând, de asemenea, postura de asistent al unui mare specialist de la Sorbona – Paris.
Școala a trăit, ca și întreaga țară, în deceniul al doilea al secolului al XX-lea, evenimente deosebite : Războiul de reîntregire a neamului și Marea Unire din 1918.
În timpul ocupației germane, a existat la Craiova o adevărată mișcare de rezistență împotriva abuzurilor și măsurilor opresive, constând în luări fățișe de poziție și sprijinirea prin orice mijloace a armatei române de pe front. Au fost și profesori ai gimnaziului “Frații Buzești” care au luptat pe front și au fost distinși cu diferite decorații, iar profesorul de științe naturale Alexandru Bărbulescu a căzut eroic pe câmpul de luptă în vara anului 1917. În pregătirea Marii Uniri, un rol de seamă l-a avut Liga pentru unitate culturală a tuturor românilor. Secția din Craiova a fost foarte activă, astfel încât orașul oltean a găzduit, în 1911, Congresul pe țară al Ligii, cu participarea lui Vasile Lucaciu și a altor militanți transilvăneni. Profesorii și elevii Gimnaziului “Frații Buzești” s-au implicat în această manifestare patriotică.
Între 1899 – 1921, au absolvit gimnaziul 961 elevi. După război, au funcționat clase bugetare și clase paralele , extrabugetare, iar în anul școlar 1921 – 1922, pe lângă clasele de gimnaziu, a funcționat și prima clasă de liceu – a V-a extrabugetară.
Începând din 1922, liceul se dezvoltă treptat și în 1926 apare prima serie de absolvenți ai clasei a VIII-a. Între 1926–1948, liceul dă 1252 absolvenți, cu mențiunea că, între 1929-1935, clasa a VII-a a fost, potrivit legii de atunci, clasă terminală de liceu. În anul 1927, clădirea proprie a liceului este dată parțial în folosință. În anii celui de-al doilea război mondial și imediat urmatori, localul a fost ocupat în întregime pentru un spital militar german (1941–1942), apoi, între 1944–1949, a fost folosit tot ca spital de trupele sovietice, timp în care cursurile s-au ținut la alte școli în condiții de supraaglomerare.
Dintre profesorii care au funcționat sau care au început să se afirme în această perioadă menționăm pe Traian Păunescu–Ulmu, membru al Societății Scriitorilor Români, pe autorul de manuale Dumitru (Miti) Teodorescu și pe dascălii de excepție Dumitru Banu și Luca Preda – la limba română, pe Ștefan (Fanu) Duțulescu – la filosofie, psihologie, logică și drept, mult evocat de foștii săi elevi, pe istoricii Nicolae Dinculescu, Ștefan Ciuceanu și Alexandru Papagheorghe – toți cu interesante lucrări publicate în specialitate, pe celebrul formator al tinerilor îndreptați spre matematică Răducanu I.Georgescu, ca și pe matematicienii autori de manuale și culegeri de probleme Corneliu I.Georgescu și Dumitru (Dem.) Dănescu. Nu putem trece cu vederea, de asemenea, pe preoții profesori de religie Victor Marghescu și Ion Popescu – Cilieni, primul ajutor de nădejde al directorului Ionescu – Argetoaia și îndrumător al preocupărilor extrașcolare ale elevilor, al doilea predând și muzica și istoria, autor al unor docte lucrări de istorie generală și bisericească. Amintim și pe autorul de manuale de fizică și chimie Constantin Brădățeanu, pe profesorii de limba franceză Gr. Nicolescu (examen de capacitate la Paris), Miltiade Ioanid,ultraexigentul profesor și publicistul de excepție, poet și prozator și C.D.Papastate, autor de cărți de școală, de beletristică și de studii literare,devenit profesor doctor docent la Universitatea din Craiova. Apreciați de elevi au fost și latiniștii Gheorghe Nencescu și Mihai Statu, profesorii de limba germană Abraham Schenker – licențiat de la Viena și Constantin Chifu – doctor în specialitate, precum și maestrul Ion Tănăsescu – Bora (desen și caligrafie), profesorii Mihail Rădescu (muzică) trecut la Academia de Muzică din București și Marcel Stahie (ed.fizică).
Preocupările elevilor în afara clasei și școlii sunt atent îndrumate de către profesori, astfel încât societățile cultural – științifice, sportive, revistele elevilor (Revista matematică a elevilor craioveni, revista “Frații Buzești”), manifestările cultural – artistice, excursiile cunosc o perioadă de avânt.
Nu insistăm asupra schimbărilor aduse prin Legea (Reforma) din august 1948. Desigur, nu putem aprecia pozitiv nici stabilirea duratei învățământului mediu la 10 ani, lucru copiat, nepotrivit cu tradiția și practica învățământului românesc, nici renunțarea la numele școlilor, în cele mai multe cazuri nume de personalități cu merite deosebite în istoria și cultura țării - și nici exagerările din deceniile 8 – 9 privind caracterul practic – industrial al întregului învățământ.
Să spunem totuși că Liceul “Frații Buzești” va primi și clasele I – IV primare și învățământ seral liceal (între 1952 – 1955 și învățământ seral clasele V – VII).
Se va reveni în localul propriu care se extinde prin construirea unor noi săli de clasă și, în final, prin construirea clădirilor moderne ale internatului și cantinei școlare în incinta liceului, după ce acestea funcționaseră în clădirile vechi ale unor foste școli particulare.
Între 1949 – 1990, au absolvit liceul – curs de zi – 9414 elevi în total, iar la învățământul seral au absolvit (cu 10, 11, 12 și 13 clase) 7531 elevi în total. Menționăm că, după 1990, s-a mai mers cu o clasă în lichidare (43 absolvenți ai clasei a XIII-a în 1992), după care liceul nu a mai cuprins și învățământ seral.
În privința profesorilor cu deosebite rezultate care au ilustrat sau ilustrează catedrele liceului,ar trebui să dăm liste consistente. Vom arăta doar că între aceștia sunt 12 doctori în specialitățile respective și vom aminti unele nume de profesori cu îndelungate state de serviciu în școală și cu prestanță deosebită, foști directori sau implicați în rezolvarea multiplelor probleme legate de bunul mers al întregii activități . Este vorba despre profesorii de limba română I.D.Lăudat, fost director, apoi profesor universitar doctor docent la Iași, Ion M.Negreanu, dr.Marian Barbu, Dumitru Voicu, dr. Constantin M.Popa, de matematic㠖 Anastasie Petrescu, Ion Nica, Aurel Tuțescu, Nicolae Miu, Ion Modrescu, Teodor Nistorescu, Gheorghe Dumitrescu, de fizic㠖 dr. Origen Bunescu, Ștefan Brânzan, de chimie – Maria Simion, Virginia Cocâlnău, de biologie – Grigore Drăguț, dr. Ion Gh. Râncu, trecut la Universitatea Craiova, Mihai Oculeanu, Silviu Iser, D-tru Săvulescu, de istorie – Ion Culman, Alexandru F.Dinu, Traian Pană, de filosofie și științe socio - umane – Ion Dumitrescu, Ilie Popescu – Teiușan, Liana Vasilache, Constantin Dascălu, Maria Georgescu, Mircea Busuiocescu, de geografie – Ion Georgescu, Ion Petrescu – Maciste, Mihai Ghenescu, Gheorghe Drăgolici, de limbi străine – Constantin Duță, Anca Ștefănescu, dr. Ion Schintee trecut la Univ.Craiova, Ecaterina Oprițoiu, Albert Zimbler, Antoaneta Dobrescu, Tache Turneanu, Vera Măcin,Ana Mihăilescu, Maria Chiliman, Valeriu Pisoschi, de limba latin㠖 Gh.Olaru, Gh. Dogaru, Maria Tuțescu, Eugenia Mutulescu, de desen – Ion Hagiescu, Eugen Săndulescu, Magdalena Buce, de muzic㠖 Silvia Câțu, Macrina Popescu, Boris Chelaru, Valentin Bacal, de ed.fizică - Constantin Bobei, Eugen Popescu, Constantin Ciontescu, învățători – Adrian Butoi, Doina Trușcă, Ecaterina Diulescu, Constanța Vaicăr, educație tehnologic㠖 Ștefan Pârlogea, Marin Brad. Dintre absolvenții de marcă ai liceului, amintim pe academicienii Ilie .Murgulescu (chimie fizică, fost ministru al Învățământului), Radu P.Voinea (mecanic㠖 rezist. materialelor,fost rector Inst. Politehnic București), ambii foști președinți ai Academiei Române, Ștefan D.Berceanu (medicin㠖 hematologie), Mihnea Gheorghiu (literatur㠖 teatrologie și filmologie). Marin Sorescu (literatură), Constantin Coman (medicin㠖 chirurgie toracică), pe doctorii docenți Ion Zamfirescu (literatură), general Eugeniu Petre P.Mareș (medicin㠖 chirurgie), Petre C.Raicu (genetică), Dănilă Cincă (medicin㠖O.R.L.) Din domeniul literelor, amintim pe scriitorul Alexandru Mitru, pe poetul Adrian Păunescu, pe hispanistul dr.Paul Alex.Georgescu. Se cuvine, de asemenea, să amintim pe premiantul de onoare al seriei sale din liceu,profesor universitar doctor ing. Silviu Pușcașu, fost rector al Universității din Craiova, pe pictorul Sabin Bălașa, pe actorul Marcel Iureș, pe dirijorul de cor și compozitorul Alexandru Racu.
Absolvenții liceului deveniți specialiști de înaltă calificare, cercetători, cadre universitare, doctori în științe, lucrând în țară sau în străinătate se pot număra,fără nici o exagerare, cu sutele. Numeroși sunt și elevii care se evidențiază la concursurile școlare pe discipline de învățământ – naționale și internaționale, la sesiunile de referate și comunicări, în cadrul societăților cultural – științifice “Alexandru Macedonski”, “Spiru Haret” și “ Nicolae Bănescu”, în paginile revistelor școlare, cu prilejul excursiilor de studii sau al întâlnirilor cu personalități ale vieții științifice, culturale, artistice.
În anii aceștia, după unele tatonări și experimente, s-au stabilit pentru cursurile liceale profilurile matematic㠖 fizică, fizic㠖 chimie, chimie – biologie și uman. Afluența de candidați la concursurile de admitere în liceu este proporțională cu rezultatele și renumele liceului,media ultimului admis fiind în mulți ani peste 8,00.
Toate cele arătate succint mai sus au contribuit la hotărârea ministerului de resort, Ministerul Educației Naționale la data respectivă, ca, prin ord. 4982 din 2 octombrie 1997, să aprobe funcționarea liceului sub denumirea de Colegiul Național “Frații Buzești” începând cu 1 noiembrie 1997.
Adresăm și noi de pe aceste meleaguri urări de noi succese, de mult spor conducerii actuale și dascălilor școlii.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT COLLEGIUM “FRAȚII BUZEȘTI” CRAIOVENSE!
Profesor Silvestru Moraru, Toronto





Profesor Silvestru Moraru, Toronto    10/8/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian