Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă cu profesor Ion Cârstoiu despre limbajul omenesc

- Domnule profesor Ion Cârstoiu, la ce carte lucrati acum ?

- De câtiva ani strâng material pentru o nouă editie a Eseului despre originea limbilor,

- Vă mentineti opinia că 90 % din cuvintele tuturor limbilor provin de la denumiri ale soarelui ?

- Cu sigurantă asa este, mai mult, pot demonstra că aproape 94 % din vocabular e în relatie cu astrul diurn, aproximativ 5 % cu Cerul, iar restul de 1 % cu Pamântul.


- Unde a apărut limbajul omenesc ?

- Asa cum sustin unii lingvisti, arheologi, istorici omul a apărut în Africa, de unde s-a răspândit si pe celelalte continente. Pot face si o scurtă demonstratie. În Africa de Sud, în idiomul zulu soarele se numeste langa. Stim că de la „soare” provin numele de animale de ex. în chineză lang „lup”, de „ureche” langa în ayapathu (Australia), „surd” se zice long la chinezi si acelasi cuvânt înseamnă si „dragon”, în sherpa, Nepal, lang „bou”. Pe de altă parte langa sud-african trebuie să stea la baza skr. langa „aproape” cu care se compară, după noi, rom. lângă, explicat in mod eronat prin diverse forme la adj. longus, a, um, ce poate fi în relatie cu chin. long, dragonul fiind un fel de balaur, sarpe care se caracterizează chiar prin lungime. Tot legat de langa e lang „flacără” în maghiară si langa „gard” în bască. La ceceni si suedezi langa are semnificatia „a arunca”: soarele aruncă razele ca pe niste arme ucigătoare. Într-o limbă africană langa înseamnă „a fura”, în alta, swahili „târfă”, ce se compară cu astrul diurn care umblă pe cer ca si o femeie de moravuri usoare. Dar oare langa „sare” în Australia are legătură cu langa „soare” în zulu ? Desigur, comparati si vorba sal „sare” în latină identică cu sal „astrul zilei” în limba garo din India de Est si nu cu sol „soare” latinesc. Asadar reflexe ale sud-africanului langa întălnim pe aproape toate continentele.

- Cum s-au răspândit cuvintele la asa mare distantă ?

- La început a fost haosul si tot de o miscare dezordonată putem vorbi la începuturile umanitătii. Oamenii erau alungati de cutremure, schimbări climatice, de alte neamuri mai războinice. Ceea ce vedem noi astăzi e rezultatul situatiei când lucrurile s-au sedimentat ca în geologie. Iată de ex. care e situatia pluralului. Nimeni nu l-a pus în relatie cu multimea razelor soarelui. De ex., lat. i e terminatie pentru plural masculin pueri „copii” ce se aproprie de i „soare” în ket, nordul Siberiei, jap. hi „idem” . Desinenta ae la feminin silvae seamănă cu hae „soare” coreean, iar a la neutru, verba, pare a fi legată de v ind. ha „soare”, peste tot cu h dispărut. În unele limbi ca basca, maghiara desinenta de plural e k despre care nimeni nu stie de unde provine. Noi o deducem din numele soarelui la turcici kun, kin si amerindieni, kor „soare” în didinga, Sudan, kala, astrul diurn hawaian, khepra la egipteni. Limba quechua din Peru ne deconspiră secretul: wasi – kuna „case” fata de wasi „casă”. Pluralul în s latin de unde în limbile neoromanice, engleză se compară cu denumiri ale astrului diurn cu s la început : sol în latină, sal în garo, India, sera, sara, sare în Papua Noua Guinee, suar, sur, sura în v. indiană etc. . Tot asa pl. turcesc în lar poate fi legat de lara “soare” în ins. Aru, Indonezia. Chiar si pluralul ebraic im (seraphim, heruvim) e soarele în osage din America de Nord mi, căci evreii scriu si citesc de la dreapta la stânga. În limba nepali din nordul Indiei pluralul se formează prin adăugarea lui haru, care poate fi hare, haro în limbi din Papua Noua Guinee (orokolo, kerepunu). Chiar si pronumele „noi” e în legătură cu soarele.

- În ultima carte ati scris că numele unor animale provin de la soare.

- Trebuie să adaug si alte etimologii de ex. a lui „peste” : kala, kal, ka, hal în fino-ugrice se compară cu kala „soarele” în Hawaii, dag ebraic are a face cu daga „astru diurn” în cercheză, pol, pola în ciuvasă cu Apolo, min în tamil, sudul Indiei, cf. min „soare” în kansa, SUA; masho în limbi indiene poate fi apropiat de mash “soare” în nubiană, ryba slav de ruwa „soare” în chaga, Tanzania, nima în bribri, America Centrală, de nyima „soare” tibetan, balîk, palîk în turcice de Palk, zeul soarelui la coreeni, hae în araona, Bolivia, de hae, astru în coreeană, kinu în angor fată de kin în turcice, amerindiene, saengseon în coreeană, sngi „soare” în khasi, India.
- Asadar i-e * pisk „peste” e în relatie cu fenicianul sepes, sipis „soare” + suf. dim. k, deci era pestele cel mic fata de balena, peste urias, umflat, în gândirea omului primitiv.





Interviu realizat de Livia Popescu    1/18/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian