Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


George Bajenaru - 75

GÂNDURI PENTRU ANIVERSARE

Am fost născut din vis, ca să visez
O lume dreaptă, semănând iubire.
Si mi-am făcut un scop din amintire
Frumoasele poveri să le păstrez.

Un destin animat de un Duh nevăzut
M-a purtat prin zăpezi si prin vremuri barbare,
Dar întors cu iubire la casa de lut,
Am găsit adăpost în cuvânt si o sfântă chemare.

Un Orfeu colindând pe planeta Pământ
Am făcut Piatra-suflet, să cânte
Împreună cu ea am slăvit Duhul Sfânt,
Ca pacea între semeni să se-mplânte

Hotărît am călcat pe jar si pe stei
Îmbrăcat în vestmînt de servant visător.
Am servit Adevărul pentru semenii mei,
Alungati în surghiun pentru cauza lor.

Citindu-i pe Hegel, pe Sartre, pe Nietzche,
Pe Camus, Kierkegaard, Paul Celan, Heidegger
Mi-am deschis orizonturi noi de gândire si sper
Prin cuvânt să fac lumea ferice.

Un martor am fost si incă mai sunt
Restul vietii as vrea să-l petrec ajutând
Scrisul meu să reverse-n cuvânt
Adevărul stocat sub păru-mi cărunt.
Gândul meu dă năvală, cu lacrimi fierbinti
Însetat de lumină, Adevărul mi-l trag din părinti

George Bajenaru



THOUGHTS FOR ANNIVERSARY

I was born from a dream, so I can dream
Of a just world, sowing seeds of love
And for rememberance I strove
Beautiful burdens gathering up in a ream.

A destiny animated by a Spirit unseen
Carried me through snow storms and barbaric times
As I returned with love to the cobb house serene,
I found refuge in the word and a sweet calling in the rhymes.

An Orpheus wondering around Planet Earth all amazed
I even made the Stone-soul to sing
Together with it the Holy Ghost I praised.
So that peace among brothers would spring.

Sure of myself I stepped on rock and hot coal
Dressed in a servant dreamer’s shawl
For my kindred I served the Truth without pause
As they were forced into exile for their cause.

Reading Hegel, Sartre, Nietzche,
Camus, Kierkegaard, Paul Celan, Heidegger
I opened up new horizons of thought everywhere
Through the word to bring hope to a world in despair.

A witness, still here after so many years
I wish to be of service for the rest of my days
My writing to pour out into word always
The Truth stored under my white hair.
My thought overflows in hot tears
Thirsting for light. In Truth I am my parents’ heir.

English Translation by Catalina Bajenaru


Fragment din romanul “Frigul înstrainarii”(a doua ediţie, Editura “Maple Red”, Toronto, Canada, 2013 ;

Primul refugiu

Nimic nu mi s-a părut mai înfricosător, mai misterios, mai bizar, în anii copilăriei mele, decât fumul din vreme de război, venind dinspre marele oras. Acel fum usturător, aluneca peste sat, în nori mari, negri, printre arbori si case, până la firul ierbii, umplându-mi ochii de lacrimi.

E seară de iarnă si e încă război. Tata e concentrat la Fort. Când a început primul război mondial, tata avea doar 16 ani. Armata l-a luat de acasă. Mai întâi a fost copil de trupă, apoi, treptat, a devenit soldat, în toată puterea cuvântului. Acum, în cel de al doilea război, Tata e tot soldat, dar un soldat mai bătrân. Ce face el la Fort? Încarcă tunul cu proiectile, ca să doboare avioanele inamice. Mama zice că Tata ne apără pe noi. Noaptea îl visez, iar ziua încerc să mi-l închipui, asa cum arăta el în visul meu.
După cină, Mama ne adună pe toti în odaia din mijloc. Ea ne-a pregătit un spectacol. E îmbrăcată în pantalonii Tatei. Pe cap si-a pus pălăria lui. Seara, Mama face scamatorii. Vrea să fim veseli, să adormim fericiti. De câte ori Mama îl imită pe Tata, mie mi se pare că Tata e chiar cu noi. După spectacol, ne facem rugăciunea de seară. Spunem în cor, rugăciunea “Tatăl nostru.” Apoi, în odaie rămâne aprinsă doar candela de la icoana Maicii Domnului. Nimeni nu mai scoate un cuvânt.
Suntem sase copii. Încăpem toti în cele două paturi. Soba e caldă. Se încălzeste repede soba noastră. Cu câteva brate de paie de grâu. Crivătul nu mai bate. E liniste, e cald si bine.
Mă simt obosit. Încerc să adorm, dar nu pot. Astăzi am avut o zi urâtă. Înainte de prânz, am iesit în curte, împreună cu sora mea cea mai mică. Ne jucăm. Facem un om de zăpadă, iar eu vorbesc cu el. Când, deodată, sora mea duce degetul la gură, ca semn că trebuie să tac.O urmez încetisor, pe vârfuri, până la prispa casei. O întreb ce se înâmplă. Sora mea insistă, zicând:
-Sssst, elefantii negri, vin elefantii negri… Sunt înarmati!
Sunt speriat. Inima îmi bate asa de tare, de parcă ar voi să-mi iasă din piept. Ne ascundem amândoi, fiecare după un stâlp al casei. Privesc numai cu un singur ochi. Ulita e pustie. Nu se aude nici un cuvânt. Nici câinii nu latră. Niste soldati cu pustile pe umăr, intră pe ulită. Sora mea i-a poreclit elefantii negri. E mesteră de porecle, sora mea. Dar spaima din mine e atât de mare, că în loc de soldati, văd chiar un sir de fiinte ciudate, cu cap de om. În loc de nas, au o trompă neagră. Sunt fericit că acesti elefanti ciudati nu-si întorc privirile către noi. Ei cercetează cu atentie casele din vecini. După ce s-au mai îndepărtat, mă întorc spre sora mea si o întreb:
- Crezi tu că ne împuscau, dacă ne-ar fi văzut?
- Lungeste-te la pământ, mă îndeamnă sora mea. Esti împusat.
- Ba nu, nu-i adevăat. Nu simt nimic.
- Ba da, te-au împusat. Acum nu te doare, dar mai tâziu o să te doară.
Si zicâd acestea, sora mea face ochii mari, în timp ce îsi trage în gură buza de jos, ca semn că mă aflu în pericol. Eu o întreb dacă vede ceva pe corpul meu. Ea se uită la mine si se miră:
- Vai de mine, ce multe răni ti-au făcut!...
Mă înspăimânt si încep să plâng. Sora mea îmi zice să mă lungesc cu fata la pământ, până când voi auzi din nou glasul ei. Altminteri nu se va mai juca. Eu fac tot ce-mi zice ea, de teamă să nu întrerupem jocul. Stau nemiscat, asa cum mi-a spus. Sora mea o cheamă pe Mama si-i spune că am fost împuscat. Dar Mama o stie pe sora mea si n-o crede. Dacă n-ar fi venit Mama să mă scoată din spaima care mă cuprindea, poate că as fi murit.
Sunt fericit că trăiesc. Nu mai pot dormi. Fratii si surorile mele au un somn adânc. Nimeni nu sforăie. Si Mama doarme. Toti respiră usor. Ce-o fi visând sora mea cea mică?...
De departe se aude uruit de avion. Nu trece mult timp, că o lumină iute, ca un fulger, pătrunde în odaia noastră. Un zgomot asurzitor îmi sfâsie inima. Geamurile casei noastre s-au spart. Toti tipăm. Mama încearcă să ne linistească. Ea bâjbâie câteva clipe prin întunericul din bucătărie, apoi se întoarce si ne dă fiecăruia câte un cub de zahăr si o gură de apă. Gerul de afară, parcă îmi trece prin sânge.
Ne refugiem în grajd. Mama ne dă curaj. Zice că aici suntem la adăpost. Grajdul nu are geamuri si schijele nu pot pătrunde înăuntru. În fata grajdului se află un dud urias. Are sute de ani. Crengile lui ne-au apărat mereu de schije. Ieslea vitelor e foarte lungă. Parcă e un transeu. Ne-am cuibărit toti la un capăt al ei. Mama a aprins un felinar si l-a atârnat în cuiul din grindă. Grajdul e mare. Cât trei odăi. Într’o parte suntem noi. În cealaltă, vitele noastre. Fiecare caută să-si găsească astâmpărul, asezându-se, când pe o parte, când pe cealaltă, căutând o pozitie mai comodă. Peste paiele de ovăz din iesle, Mama a asternut o cuvertură.
Treptat, treptat, pe toti îi cuprinde somnul. Numai eu privesc. Vitele respiră greoi. Scot aburi pe nări. Lăcrimează. Vitelul din colt, lăcrimează si el. E un vitel floriu, cu botul pistruiat. Culorile albe si gălbui, de pe corp, aduc un plus de lumină în jur.Caii nu mai sunt. Au fost luati la rechizitie. Vor fi la dispozitia primăriei, pentru mai multă vreme. A rămas acasă doar mânzul. Acum doarme si el. Îl privesc lung. Privindu-l, somnul începe să mă cuprindă, în timp ce mânzul creste în visul meu si se face cal, în toată puterea cuvântului. Apoi văd un cal mare, alb. Vine alergând dinspre Fort si intră pe ulita noastră. Nechează de trei ori. Mama îl aude si iese la poartă. Ies si eu după mama. Dar ce văd?...
În urma calului, un soldat. El se apleacă din când în când. Duce mâna stângă la încheietura piciorului drept si apasă cu pumnul în acel loc. Când îl vede, Mama tresare. Parcă se bucură, parcă nu. Îsi acoperă obrajii cu palmele, zicând: “Vine tac-tu!... Vine tac-'tu...! S-a betejiiit, s-a betejiiit!... A ridicat lăzi cu munitie... De atâta ridicat, s-a betejit. S-a betejiiit!...,” repetă mama, cu lacrimile alunecând pe obraji.
Eu nu-l mai văd pe tata. Văd doar un tun urias, cu teava îndreptată spre cer. De pe gura tevii ies flăcări mari. Sus, în înaltul cerului, un avion a luat foc. O flacără uriasă se rostogoleste pe deasupra satului nostru si cade departe, dincolo de islazul de peste gârlă. Sora mea îmi spune că acel avion a fost doborât de tata si că în el se aflau acei elefanti negri, care au trecut pe ulita noastră. Eu râd de bucurie si strig: Hurraaa!... Fumul mă înteapă prin sânge. Mă trezesc din somn.
Privesc în jur. Nu văd pe nimeni. Nici Mama, nici Tata, nici fratii, nici surorile mele nu mai sunt. Nici vitele, nici ieslea… Mi-e frig... Mi-e tare frig!...



Fisier bio-bibliografic

George Băjenaru, scriitor bilingv, ziarist, traducător. Prenumele la nastere, Gheorghe. Născut în anul 1938, luna noiembrie, ziua 4, în satul Tunari, de lângă Bucuresti, din părintii Dumitru si Constantina, tărani mijlocasi. Este căsătorit (1967), cu profesoara Elisabeta Mihalcz si, împreună, au doi copii: Cătălina si Petre-Mugur.

Studii
Scoala elementară de 7 ani din comuna Tunari (1945-1952), Scoala pedagogică mixtă nr. 3 din Bucuresti (Diplomă de învătător - 1956), Institutul Pedagogic de 3 ani, Bucuresti - Facultatea de filolo¬gie (Diplomă de profesor-1964), Universitatea Bucuresti – Facultatea de limba si literatura română (Diplomă de licentă-1971, cu lucrarea “Monografia revistei Gând românesc”, Cluj, 1933-1940 Curs postuniversitar de ziaristică (Certificat-1973), cu lucrarea “O incursiune în lumea faptului divers”); cursuri de limba engleză (Wuppertal, New York si Boston) si de limba germană (la Nielsen Schule în Wuppertal (Germania) si la Goethe Institut, în Boston), urmate de examen si certificat; Creative Writing Course (cu credit), la Boston University. Cunoscător al limbii franceze.

Activitate

În România a profesat ca învătător, profesor de liceu si ziarist. În Statele Unite a lucrat în redactia prestigiosului ziar, de circulatie mondială, The Christian Science Monitor.
A tradus, literatură laică si religioasă, pe bază de contract, pentru Departamentul de traduceri de la Christian Science Center, Boston Massacussets..
Cercetător la Comitetul de publicatii de la Christian Science Center si profesor suplinitor de stiinte umaniste, la Cambridge Rindge and Latin School si în alte scoli din Cambridge, Massachu¬setts.
Imediat după revolutia din decembrie 1989, în anul 1990, la sugestia lui George Băjenaru, în ziua de 24 Ianuarie, ziarul “The Christian Sciece Monitor” a dedicat României o rubrică în limba engleză, continând poezia “Hora Unirii” de Vasile Alecsandri, în traducerea Cătălinei Băjenaru, precum si poezia “Don’t Cry, Roma¬nia!” (“Nu plânge, Românie!”) de George Băjenaru. La datade 9 mai,1991,The World Service of the Chritian Science Monitor – Radio transmite o emisiune de poezie, cu poetul George Bajenaru si fiica sa, Catalina Bajenaru, în calitate de traducător.La cererea ascultătorilor, emisiunea a fost reluată de mai multe ori..
În anul 1992, George Bajenaru îl introduce în redactia ziarului “The Christian Science Monitor” pe eseistul politic Octavian Paler, pentru care organizează o masă rotundă cu ziaristi americani si că¬ruia îi traduce un articol intitulat “Noua boală a Estului” (“the East’s New Malady), articol ce a fost publicat imediat, în numărul din 30 martie 1992, al acestui cotidian.

Debut literar

În anul 1969, Gheorghe Băjenaru a fost remarcat ca poet, de scriitoarea Ana Blandiana, în cadrul rubricii “Corespondentă lite¬rară” din pagina de artă a ziarului “Steagul rosu” din Bucuresti, cu poezia “Trei focuri”.
Debut literar, sub numele Gheorghe Băjenaru, în revista “Luceafărul”(1975) a Uniunii Scriitorilor din Romania. În Statele Unite ale Americii, a debutat ca poet sub numele George Băjenaru, cu un ciclu de poezii de exil, la pagina literară a ziarului “The Christian Science Monitor” din 19 septembrie, 1989, Boston, Massachusetts.
În anul 1980, la Stuttgart, Germania Federală, cere azil politic pentru America. În 1982 emigrează în USA.
Cetătean American din 1988.

Începând din anul 1988, publică frecvent, pentru o perioadă de timp, în ziarul “The Christian Science Monitor”, un serial de eseuri intitulat “Scrisori din exil”si poezii scrise în anii de exil. Colaborează la “Radio Monitor” si “TCS Monitor – TV”, “Europa Liberă”.
Publică poezie, proză, reportaje, interviuri, recenzii de cărti, studii si comentarii literare critice, în engleză si în română, în presa românească din USA („Lumea liberă românească”, „ARA Journal”, „Origini”, „Meridianul Românesc”, „Clipa”, „Lumină Lină” etc.), Canada (“Cuvântul Românesc”, “Luceafărul Românesc” „Observatorul”), Anglia („Românul liber”),România (“România literară”, “România liberă”, “Dreptatea”, ”Astra”, “Bucovina literară”, “Dacia literară”,” al cincilea anotimp”, “Dreptatea”etc.) si Moldova (revistele “Literatura si arta”, “Limba Română”).
În ziua de 24 ianuarie 1994, la Charles Bank BU Bookshops at the BU Bookstore Mall în Boston, are loc lansarea cărtii “Restless Planet/Tulburătoare lume” de George Băjenaru, eveniment la care participă cititori americani si români.

Prezent cu poezii, în prestigioase antologii americane, ca: “To Be A Man”, Jeremy P.Tarcher, California, 1991, “Beyond the Stars” si “Best Poems Of the 90'S”, The National Library of Poetry, USA, 1995, în “96 Inc”, revistă a scriitorilor americani din Boston si “21 Century”, revistă a tinerilor scriitori din statul Massachusetts.

Cărti publicate:

“În umbra nimănui” (Poezii, Fabule, Proză), Editura Liber¬tatea, New York, 1988;
”Restless Planet – Tulburătoare lume” (Poezii), Editura MoonFall Press, USA, 1993;
“Între sublim si tragic” (Eseuri literare, convorbiri, consem¬nări), Editura, Cerna, Bucuresti, 1998;
“O lumină - Poezii de la Dumnezeu”, Editura Cerna, Bucu¬resti, 1999;
“Cititor în exilul creator”, (Eseuri literare), Editura Danu¬bius, Bucuresti, 2001;
“Evaziuni creatoare” (Eseuri literare), Fundatia culturală Memoria, Bucuresti, 2004;
“Aceste bucurii trecătoare” , Editura iUnivers, USA, 2009;
“Frigul înstrăinării (roman cu amintiri),”Editura Dacia XXI,Cluj-Napoca, 2012).

Multe dintre poezii i-au fost traduse de fiica sa, Cătălina Băjenaru si de cunoscutul traducător american, Leonard Nathan, autor al unor traduceri din Joseph Brodsky si Czeslaw Milosz.

Despre scrierile lui George Băjenaru s-au pronuntat:

Ana Blandiana, scriitoare, la rubrica de corespondență literară din ziarul “Steagul Rosu”, Bucuresti, 1969; Leonard Nathan, traducător si critic literar American, în “Introducere” la volumul de poe¬zii “Restless Planet-Tulburătoare lume”, Editura Moon Fall Press, Sprinfield, Virginia, USA, 1993, Keith Thompson, editor si critic literar american, în antologia de literatură universală – “To Be A Man”, Editura Jeremy P. Tarcher Inc., Los Angeles, California, 1991; Ronald Bogue, profesor, University of Georgia, în “ARA Journal” nr.19, Davis, California, 1994; Lucian Chisu, critic literar, în cuvântul rostit la receptia de lansare a cărtii de eseuri “Cititor în exilul creator” si a cărtii de eseuri “Evaziuni creatoare” de la Librăria “Noi” din Bucuresti, în 2001 si respectiv 2004; Nicolae Iliescu, profesor la Harvard University, în prefata la cartea “În umbra nimănui”(Poezii, fabule, proză), Ed. Libertatea, New York, Dumitru Ichim, poet si eseist, în revista “Cuvântul Românesc”, februarie 1994, Hamilton, Canada; Gheorghe Istrate, poet si editor, Editura Danubius, Bucuresti, în cuvântul rostit cu prilejul receptiei de lansare a cărtii “Cititor în exilul creator”, de la Librăria ”Noi”, 2001; Ilie Traian, scriitor si editor, în revista “Curierul românesc” din 2001, Valentin Buzlea, publicist, în revista “al cincilea anotimp”, Oradea; Nicolae Rată - Dumitriu, Lector universitar, Catedra de teoria literaturii,Universitatea Bucuresti; Cătălin Târlea, scriitor si critic literar, prezentator de cărti la Televiziunea Română; Gheorghe Bulgăr, Profesor doctor docent, Universitatea Bucuresti,, Gabriel Plesea, scriitor si publicist, în “New York Magazin”, nr. 614 - 15 aprilie, 2009”, criticul M.N. Rusu, Marian Gh. Simion, teolog si eseist, în postfata la cartea “O lumină – Poezii de la Dumnezeu”, Editura Cerna, Bucuresti, 1998, George Alexe, teolog si scriitor, în cartea “Diorame si eseuri”, scriitorul si publicistul Cristian Petru Bălan, în “Meridianul Românesc” (California), Theodor Damian, scriitor si editor, în revista ”Lumină Lină” si în ziarul “Meridianul Românesc”din 6 iunie 2009 - New York; Ion Dumbrăveanu, profesor uni¬versitar, Facultatea de limbi romanice, Universitatea de Stat din Chisinău, în revista “Literatura si arta” (Chisinău); Silvia Cinca, scriitoare, în “Meridianul Românesc” (California), Aurel Sasu, profesor si critic literar, Universitatea Cluj, în “Dictionarul Scriitorilor Români din Statele Unite si Canada”, Editura Albatros, Bucuresti - 2001 si în “Dictionarul biographic al literaturii române”,(DBLR,A-L)”, Ed. Paralela 45, Bucuresti - 2006; Titu Popescu, critic literar, în revista “Dorul”, din Danemarca, nr. din septembrie - 2005. Valentin Hossu-Longin, în ziarul “Ziua”, Miercuri, 6 mai, 2009, anul XV, numărul 4527, editia natională, Bucuresti, Alexandru Tomescu, în ziarul “Meridianul Românesc”, din 20 mai - 2009, Sebastian Rus, în “Gândacul de Colorado”, numărul 89, din iunie – 2009.

Premii literare
Dimitrie Bolintineanu, România, 1975. Editor's Choice Award, The National Library of Poetry, USA, 1995, 1996.

Afilieri
Academia Româno-Americană de Stiinte si Arte; American Union Writers; International Poets Society (Distinguished Member).

Alte presentări bio-bibliografice
1/ “Academia Româno-Americană de Stiinte si Arte - ARA - Români în Stiinta si Cultura Occidentală”,1996; 2/”Who is Who - Românii din America - 500 personalităti din SUA si Canada”, enciclopedie editată de Dan Fornade, Editura ”Luceafărul românesc”, Montreal, 2000; 3/ Aurel Sasu - “Dictionarul Scriitorilor Români din SUA si Canada”, Ed. Albatros,Buc., 2001; Aurel Sasu – “Dictionarul Biografic al Literaturii Române” (DBLR,A-L), Editura Paralela 45, Bucuresti, 2006.


“Scriitorul George George Băjenaru, stabilit în SUA, ilustrează cazul mai rar al împlinirii scriitoricesti în exil; mai rar, fiindcă artistii cuvîntului care se descoperă ca atare după stabilirea lor în străinătate, sunt de obicei veleitari si revendicativi, iar cei afirmati în tară, nu mai au nevoie de încă o certificare. Cazul lui George Bajenaru iese din aceste rigori: începuse publicistica în tară, ca ziarist, tot acolo a colaborat la mai multe reviste literare, pentru ca în 1980 să ia calea exilului, unde îsi continuă activitatea ziaristică, paralel se afirmă ca traducător, îsi diversifică paleta publicistică, scrie literatură, o parte din poezii i se traduce în limba engleză, publică proză, eseuri, critică literară, este prezent în antologii, semnează câteva cărti.(…)
Scriitorul este un cazuistic al domeniului, fapt dovedit de cărtile sale ce cuprind execitii formale diversificate ale eseului.(…)
O bună parte a personalitătii scriitorului George Bajenaru se împlineste în forma gazetarului de atitudine. Are acea neliniste caracteristică de a investiga realitatea imediată, în special cea încorporată în fapte literare, deci acolo unde primeste formă estetică .(…) Lui i se potriveste o caracterizare din carte făcută unui poet al exilului: “Un om bine cultivat si de o mare finete spirituală , care vine spre poezie din contemplaţie si filozofie, cărând prin lumea mare, discret si melancolic, identitatea lui si a noastră.”*

TITU POPESCU - Estetician si critic literar


Mesaj din partea revistei Observatorul din Toronto "

" La mult ani stimate domnule George Băjeanru !
Vă spunem in numele colaboratorilor si cititorilor revistei Observatorul din Toronto.

De ani de zile ne onorează colaborarea cu D-voastră.
Eseurile si poeziile care poarta semnătura George Băjenaru fac parte din zestrea culturală a revistei noastre.

Am prezentat cu mare placere cărtile scrise de d-voastră la intâlnirile grupului nostru.
Ele au fost citite si apreciate de membri ai comunităti noastre din Toronto.
Ne onoreaza că pentru cartea Frigul instrăinarii, ati ales sa fie tipărită prin editura Maple Leaf a revistei Observatorul.

Sunteti o personalitate culturală , de exceptie, a diasporei românesti.
Ne rugăm bunului Dumnezeu să vă dea sănătate si putere de muncă in continuare !

La multi si buni ani !

Dumitru Puiu Popescu
editor Observatorul Toronto " / 4 Noiembrie 2013
















Mitel Popa    11/4/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian