Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Orase din Romania - Bucuresti

BUCUREȘTI este capitala României, oraș cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968) și cu statut de unitate administrativă aparte, asemănător județului. Totodată, municipiul București este cel mai mare și mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-științific, de învățământ, de transport, informațional, sportiv și turistic al țării. Orașul se află situat în SSE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmbovița și Colentina, la intersecția paralelei de 44o 25' 50" latitudine nordică cu meridianul de 26 o 06' 50" longitudine estică, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 km S de lanțul Munților Carpați și 226 km V de Marea Neagră, aproximativ la aceeași latitudine cu orașele Belgrad (Iugoslavia), Ravenna și Genova (Italia), Bordeaux (Franța), Minneapolis (S.U.A.), Harbin (R.P. Chineză) și Ialta (Ucraina). Orașul se extinde pe o arie urbană de 228 kmp (0,10% din suprafața țării), având o formă circulară, axele sale măsurând circa 24 km pe direcție Nord - Sud și circa 22 km Est - Vest. Între aceste limite, orașul cuprinde 1 996 814 locuitori, ceea ce reprezintă 8,95% din populația țării și 16,49% din populația urbană a României. Densitatea este de 8 843 locuitori/kmp. La recensământul din 7 ianuarie 1992 structura populației pe naționalități a municipiului București era următoarea: 97,44% români, 1,21% țigani, 0,40% maghiari, 0,20% germani, 0,15% evrei, 0,11 aromâni, 0,05% macedoneni și 0,44% alte minorități (greci, turci, armeni, ruși, ucraineni, bulgari, polonezi, sârbi, tătari, cehi, slovaci ș.a.). Primul recensământ care a consemnat numărul locuitorilor Capitalei a avut loc în 1831 când s-au înregistrat 58 794 suflete. După un secol, populația Bucureștiului ajunsese la 639 040 locuitori (recensământul din 29 decembrie 1930) pentru ca la recensământul din 25 ianuarie 1948 să depășească pentru prima dată cifra de un milion (1 041 807 locuitori). Din punct de vedere administrativ, orașul este împărțit în 6 sectoare, numerotate cu cifre arabe de la 1 la 6, dispuse radiar. În perioada 23 ianuarie 1981 - 10 aprilie 1997, municipiului București i-a fost subordonat administrativ Sectorul Agricol Ilfov, extins în jurul Capitalei, cu o dezvoltare mai mare către partea de Nord. Acest al șaptelea sector, avea o suprafață de 1 593 kmp și cuprindea 37 de comune și orașele Buftea și Otopeni. Înainte de 1968, orașul București a fost împărțit în opt raioane (Nicolae Bălcescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Grivița Roșie, V.I. Lenin, I.V. Stalin, Tudor Vladimirescu, 1 Mai și 23 August), iar în anii 1968-1979 a avut opt sectoare administrative.
În arealul orașului, din cauza densității mari a construcțiilor și a diferitelor amenajări urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt puternic atenuate, distingându-se cu greu aspectele microreliefului. Relieful de câmpie pe care se situează Bucureștiul este ușor vălurit, format din interfluvii largi (Sabar-Dâmbovița, Dâmbovița-Colentina, Colentina-Pasărea), netede, cu aspect de câmpuri (câmpurile Cotroceni, Băneasa, Filaret, Văcărești ș.a.), care coboară în pantă lină pe direcție NNV-SSE. Valea Dâmboviței, care trece prin centrul Capitalei, străbătând-o pe circa 22 km lungime, are o luncă largă (2,5 km lățime) și malul drept mai înalt (10-15 m față de 4-6 m cât are malul stâng), dominat de mai multe coline (sau dealuri), printre care se remarcă dealurile Cotroceni, Spirei, Filaret, Belu, Piscu, Văcărești ș.a. În vechea luncă a Dâmboviței se află câteva grădiști (sau popine) care sunt de fapt martori de eroziune rămași ca niște movile: grădiștile Patriarhiei (85 m altitudine), Radu Vodă (75 m), Bucur (74 m), Troița (72 m), Movila Mare (67 m) ș.a. Tot în lunca Dâmboviței se află câteva lacuri antropice (Cișmigiu (3 ha), Carol (fost Libertății, 2 ha), Tineretului (13 ha). Cursul Dâmboviței de pe arealul orașului București a fost amenajat în 1865, apoi rectificat și canalizat în anii 1880-1882 după planurile arhitectului Grigore Cerchez, acoperit cu un planșeu gros din beton, în 1936, pe porțiunea dintre Piața Națiunilor Unite (fosta Piață a Operetei) și Podul Șerban Vodă, iar în perioada noiembrie 1985 - noiembrie 1987 cursul râului a fost complet modernizat și regularizat pe toată zona Capitalei, creându-se, totodată, Lacul Morii din cartierul Crângași cu o suprafață de 240 ha și un volum de circa 30 milioane m.c. (cel mai mare lac de acumulare din București). Pe teritoriul Capitalei, Dâmbovița este traversată de 12 poduri (Ciurel, Grozăvești, Cotroceni, Municipal, Elefterie, Izvor, Operetei, Unirii, Mărășești, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Vitan-Bârzești) care asigură circulația în condiții optime de pe un mal pe celălalt. Valea Colentinei, afluent stâng al Dâmboviței în aval de comuna Cernica, drenează partea de NNE a Bucureștiului, pe o distanță de 33 km, având cursul complet regularizat din deceniul patru al secolului 20. De-a lungul văii Colentina a fost creată o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement pentru bucureșteni. Din amonte spre aval se înlănțuie lacurile Străulești (39 ha), Grivița (80 ha), Băneasa (40 ha – pe malul acestuia funcționează o bază de tratament cu ape geotermale), Herăstrău (77 ha), Floreasca (70 ha), Tei (80 ha – aici există un complex sportiv studențesc), Plumbuita (55 ha), Fundeni (123 ha), Pantelimon I (120 ha), Pantelimon II (260 ha – pe malul acestui lac se află complexul hotelier “Lebăda”), Cernica (360 ha). În afara acestor lacuri, în perimetrul orașului se mai află câteva lacuri antropice disparate, cantonate în diferite excavații: lacurile din parcurile Titan, Drumul Taberei, Carol, Circului, Național.
Economia municipiului București are funcții complexe, între care un rol determinant revine industriei. Tradiția industrială, legată de morărit, tăbăcărie, produse textile și alimentare a fost continuată în perioada interbelică prin înființarea câtorva întreprinderi din ramurile constructoare de mașini, chimică, textilă, alimentară ș.a. În 1938, anul de vârf al economiei românești interbelice, Bucureștiul concentra 1/5 din producția industrială a țării, o contribuție importantă având-o industriile ușoară și alimentară. După cel de-al doilea război mondial și mai ales după 11 iunie 1948 (data naționalizării principalelor mijloace de producție), autoritățile comuniste au început să aplice, după modelul sovietic, dezvoltarea planificată a economiei (mai întâi a planurilor anuale, 1949 și 1950, apoi a celor cincinale) punând accent pe industria grea și în special pe ramura industriei construcțiilor de mașini. După 1950, modernizarea și reutilarea vechilor întreprinderi industriale și construirea mai multor unități industriale noi a determinat ca treptat Bucureștiul să devină cel mai puternic centru industrial al României, ajungând ca la sfârșitul secolului 20 să existe peste 350 de întreprinderi industriale, din care peste 250 de interes republican, gama produselor realizate fiind deosebit de variată: energie electrică și termică, utilaje grele, chimice, petroliere electrotehnice ș.a., locomotive, autobuze, troleibuze, tramvaie, avioane, elicoptere, mașini agricole, computere, aparate optice și medicale, televizoare, tuburi-cinescop, produse chimico-farmaceutice, textile și alimentare, confecții, tricotaje, mobilă, anvelope, încălțăminte, materiale de construcție etc. Practic, foarte puține din produsele industriei românești în ansamblu nu se realizează în București. Majoritatea întreprinderilor industriale sunt mari și foarte mari, cu capital integral de stat. După 1992 a început derularea procesului de privatizare a întreprinderilor mici și mijlocii și treptat a celor mari și foarte mari. O contribuție aparte la activitatea economică a Capitalei o au zecile de mii de unități mici și mijlocii și atelierele meșteșugărești, particulare sau aparținând Cooperației meșteșugărești, cu o mare diversitate de profile: reparații auto și mecanice de tot felul, vulcanizare de anvelope și reparare de cauciucuri, reparații de aparate electrice și electronice, croitorii, cismării, cojocării, blănării, obiecte de artizanat, bijutieri, ceasornicari, dulgheri, zidari, zugravi, hamali etc.






Dan Ghinea - Toronto    5/12/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian