Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


revista revistelor saptamanale - trimisa din tara

Numarul saptaminii: Observator cultural

Articolul saptaminii: Libertate si cenzura in Romania. Inceputuri - Adrian Marino (Observator cultural)



22, nr. 654, 17 - 23 sept. 2002

24 pagini, 10.000 lei

www.revista22.ro



O miza mai mare decit OTV - Gabriela Adamesteanu

"Cu Dan Diaconescu la fostul Tele 7 abc si la OTV, 'antijurnalismul' prin care a proliferat dezinformarea iresponsabila, rasismul, antisemitismul, mitocania, resentimentul antiamerican (implementat sub auspiciile presedintelui Iliescu si premierului Roman in presa romana in 1990, o data cu lansarea in arena a lui C.V. Tudor) cucerise si o portiune a micului ecran."

"Ridicarea licentei acestui post aduce in prim-plan plaga cronica a vietii politice romanesti: tolerarea lui C.V. Tudor, care incalca netulburat, de 12 ani, legile tarii. Lansat in 1990 ca bataus al opozitiei, rasplatit apoi prin statutul de politician, C.V. Tudor a fost lasat sa-si faca de cap si in regimul Iliescu, si in regimul Constantinescu. Si aceasta, desi i-a umilit public pe ambii presedinti postdecembristi. Explicatia sta in santaje sau in calcule politice de genul 'unde vor duce voturile lui C.V. Tudor, daca el nu mai are dreptul sa candideze?"

Cultura romana intre comunism si nationalism - Mircea Martin

"1971 ramine momentul unei remarcabile rezistente intelectuale fata de riscul de a se pierde ceea ce s-a cistigat din 1964 pina atunci, al unei oricit de limitate solidaritati in fata amenintarii unui nou 'inghet'. Cu trecerea timpului, schimbarea oamenilor in functii si in conditiile presiunilor tenace ale regimului, aceasta rezistenta se slabeste, si 'frontul' scriitoricesc se sparge spre a se recompune in alte moduri mai tirziu. Cu toate acestea si cu toate constringerile care apar dupa 1977 (criza hirtiei etc.), Ceausescu n-a avut parte de revolutia lui culturala."

Modele fara intrebuintare - S. Damian

"Daca fiecare interval de timp adopta o noua grila de lectura, asta nu inseamna ca, in fondul lor vital, scrierile de seama vestejesc, ca se epuizeaza, aidoma altor produse fabricate in anii de infiripare a lor. E avantajul artei veritabile ca nu e amenintata de moarte. Cine se mai indoieste de acest adevar? Cu specificarea ca nici creatia de frumos nu evita pe portiuni uzura, nu totul rezista erodarii si, in pofida unei tisniri de citeva clipe, care a beneficiat atunci de o larga iradiere, sint posibile pogoriri in eclipsa, posteritatea fiind capricioasa.

Capodoperele intorc si o fata proaspata direct spre zilele noastre, ele sint ferite de ingratitudinea de a fi scoase din circulatie, umplind un depou de obiecte consumate, inutile. Ma simt stinjenit nevoit sa repet asertiuni cu un coeficient de banalitate."

Generatia lipsa: o incercare de definire - Mirel Banica

"O generatie intelectuala poate fi definita si prin coagularea sa in jurul unei reviste proprii. In ciuda numarului imens al publicatiilor aparute la inceputul anilor '90, trebuie sa recunoastem faptul ca nu am avut o revista 'generationista' propriu-zisa. Cauzele sint numeroase. Faptul in sine ar merita un studiu aprofundat, stiut fiind faptul ca revistele au constituit mereu o sursa privilegiata pentru intelegerea mecanismului de functionare a unei societati care sufera o schimbare majora."

Revista presei

"Observator cultural (numarul 129) a consacrat un larg spatiu (aproape 6 pagini) lui Norman Manea ca 'pledoarie pentru «redescoperirea» autorului la el acasa, in Romania', dat fiind ca 'din unghi romanesc… cota celui mai cunoscut si mai apreciat scriitor roman in lumea larga… stagneaza, comentarii noi pe text nu s-au facut, iar ecourile succeselor internationale sint mai degraba modeste.'

Cartile lui Norman Manea au fost traduse in germana, olandeza, franceza, italiana, engleza, spaniola, idis, norvegiana etc. In 1992 a primit Premiul Fundatiei 'MacArthur', numit si 'Nobelul american', iar la sfirsitul anului 2001 importantul premiu italian 'Nonino'."

Precizare

"In suplimentul literar al revistei 22 din 3-9 sept. 2002, Marie-France Ionesco afirma ca eu explic 'optiunile etico-politice' antilegionare ale lui Eugen Ionescu prin 'originea sa materna'. Precizez ca nicaieri in cartea mea nu fac o asemenea grosolana afirmatie; mai mult, nici macar nu sugerez o asemenea explicatie etnicista." (Marta Petreu)

Din sumarele viitoare

Hotii si cersetorii democratiei - Cristian Teodorescu

"Intr-o tara in care, vorba lui Matei Calinescu, de pe vremea cind Romania era un stat totalitar in buna regula, cersetorii intind mina la hoti, iar hotii fura de la cersetori, intr-un circuit perfect, e greu de crezut ca democratia va aduce lumina dreptatii, cita vreme democratia insasi se foloseste tot de hoti si de cersetori."



DILEMA, nr. 497, 20 - 26 septembrie 2002

20 pagini, 7.000 lei

www.algoritma.ro/dilema



Tema numarului: Om bogat, om bogat



Ochi in ochi - Vintila Mihailescu

"Care este regula de aur a proximitatii, a apropierii dintre oameni? Poate o sa vi se para o dilema cu iz de perversitate sau, in orice caz, triviala. Ei bine, nu e! Si probabil ca o sa va surprind spunind ca sintem, intr-un fel, in plina ontologie, iar intrebarea inaugurala din spatele acestor intrebari nu este alta decit desueta, dar fundamentala problema Ce este Omul? Caci despre aceasta est vorba, iar dilema de baza consta in a alege intre Om ca fiinta sociala si Om ca fiinta care traieste in societate. Omul este social nu pentru ca traieste in societate, ci pentru ca societatea traieste in el, afirma Gusti si numea aceasta sentinta 'legea apriorismului sociologic'."

O veste buna - Mircea Vasilescu

"Disparitia OTV mi se pare o veste buna, iar decizia CAN a fost corecta si justificata. Dar faptul ca 'am scapat de-o belea' nu trebuie sa ne faca amnezici la motivele care ne-au facut sa ne trezim cu ea pe cap si sa o suportam atita vreme itind pe ici-colo doar cite un protest blazat si superior, in vreme ce din emitatoarele OTV se revarsau valuri de mizerie."

Tara tuturor imposibilitatilor - Lucian Mindruta

"De fapt, dilema noastra nu este daca sa-i primim pe bogatasi in normalitate. Pentru publicul Romaniei Mari (sa nu uitam, minimum 15 la suta din populatie), e clar ca ei sint o greseala a istoriei, care cumva trebuie remediata. Nu toti sint de acord cu mitraliera, insa nimeni dintre ei nu e de acord cu ideea ca altii sa cistige mai mult. Acest tip de public nu e neaparat definit de virsta: tinerii sint la fel de frustrati de o societate a tuturor imposibilitatilor, cum e Romania. As indrazni o rautate aici: avem tineri cu mult mai inerti decit pensionarii. Stiti, modelul acela care incepe sa se vaite de pe la 9 dimineata, imediat dupa lectura revistei mondene care iti spune ce masina si-a luat Adrian Copilul Minune, insa niciodata cum sa faci sa-ti iei si tu."

"Altminteri, e ciudat cum romanul divinizeaza personaje istorice cu multa stare si-i detesta pe bogatasii din contemporaneitate. Iorga, Calinescu, Vladimirescu sau chiar Mihai Viteazul erau, cu actualizarile de rigoare, cam la fel de avuti ca Tofan ori Nicu Badea. Probabil insa ca averea, ca si vinul, se degusta mai bine invechita, pe la a treia sau a patra generatie."

Jocul cu suma nula - sau mostenirea sultanismului ceausist in Romania - Sorin Ionita

"(Sultanism este termenul prin care un foarte bun cercetator occidental al tranzitiilor a etichetat regimul Ceausescu: populism balcanic discretionar, bazat nu pe birocratie ci pe clanuri si tirguiala, in care nimic nu e ce pare, normele, chiar socialiste, se aplica inconsistent, iar regula jocului este nu de a produce cistiguri in propriul grup, ci de a produce pierderi cit mai mari celorlalte.) Unica sansa a Romaniei este sa intre in logica cu suma pozitiva, de crestere in spirala, a comunitatilor moderne. Si sa dea mai multa atentie beneficiilor absolute, nu doar celor relative (adica diferentei dintre ce cistiga celalalt si ce cistig eu)."

Venetia 59: Antonioni, Antonioni, Antonioni… si ceilalti - Alex. Leo Serban

"Cel mai contestat [film]: 11'09''01 September 11 (alt efort colectiv; 11 autori = doua esecuri (Samira Makhmalbaf, Youssef Chachine), doua surprize bune (Claude Lelouch, Idrissa Ouedraogo), o anti-surpriza proasta (Ken Loach), cinci OK (Danis Tanovic, Amos Gitai, Mira Nair, Sean Penn, Shohei Imamura) si unul absolut extraordinar (Alejandro Gonzalez Inarritu)."

O carte eveniment, evenimentul unei carti

"Simbata, 14 septembrie, a fost lansata, la Muzeul Taranului Roman, cartea Arca lui Noe - De la neolitic la Coca-Cola, volum ingrijit de Daniela Alexandrescu, Carmen Huluta, Cosmin Manolache, Irina Nicolau si Ciprian Voicila si pentru care au lucrat treizeci de alti colaboratori. Cartea este expresia unei idei mai vechi a Irinei Nicolau, de a recompune imaginea Romaniei de astazi din bucati de cotidian, din istorii personale, din fragmentele derizorii care ne alcatuiesc viata." (Cezar Paul-Badescu)

Carmen Huluta: "Miza a fost sa reusim sa spunem ceva dincolo de poncife, sa stirnim, da incitam, sa enervam. Fiecare text este destabilizator si intentia noastra a fost de a destabiliza - desigur, in sensul bun al cuvintului: sa destabilizam incremenirea academica, autosuficienta stiintifica si un anumit contact slab al unor specialisti cu realitatea la care ei se raporteaza."

Neagu Djuvara: "Acest amalgam bizar de marturii ofera, pentru cineva care o sa citeasca acesta carte peste cincizeci sau o suta de ani, un fel de ecografie a trupului social din anii acestia."

Serban Anghelescu: "Arca lui Noe este o carte in care se poate intimpla aproape orice, in care se poate invecina intr-o promiscuitate reala sau aparenta orice cu orice. Aceasta devalmasie este, de fapt, o punere in haos din care se asteapta sa se nasca ceva."

Dan C. Mihailescu: "Eu cred ca sint trei categorii de oameni care ne lipsesc: oamenii-constructori (noi avem o manie a distructiei ingrozitoare, pe ce punem mina facem praf, avem un fel de diabet national - nu ni se coaguleaza singele nicaieri); oamenii-punte - cei care sa lege stinga cu dreapta, cei care sa explice ateilor ce este biserica si sa-I motiveze pe atei in fata preotilor, care sa-i lege pe oamenii bogati de cei de jos etc.; si, in fine, oamenii coagulanti, asa cum a fost Irina Nicolau."

Dilema va recomanda

"Minority Report/Raport special - alaturi de Intilniri de gradul trei, E.T. si Lista lui Schindler, pur si simplu cel mai bun film al lui Spielberg." (Alex. Leo Serban)

Cu ochii-n 3,14

"Mai nou, in restaurantele McDonald's accesul la toaleta se face numai prin tastarea unui cod numeric imprimat pe nota de plata. Numarul meu cistigator a fost 8989#." (M.M.)



ROMANIA LITERARA, nr. 37, 18 - 24 septembrie 2002

32 pag., 10.000 lei

www.romlit.ro



Pe intelesul celor care citesc - Nicolae Manolescu

"Am descoperit parcurgind literatura noastra ca exista un fir conducator absolut remarcabil si totodata o istorie, alta decit a operelor, si anume a receptarii, deopotriva de captivanta. O istorie a scrisului, alta a cititului. Doua istorii cusute in pielea uneia singure. Este extrem de interesant de stiut nu doar de ce si cum se scria, de-a lungul a cinci secole, dar si de ce si cum se citea."

Profesia, cititor - interviu cu Alberto Manguel

"Cred ca - in calitate de fiinte omenesti - avem constiinta ca universul cere sa fie dezvaluit. Iar noi, prin lectura (lectura cuvintelor, dar si lectura imaginilor, a sunetelor, a impresiilor), incercam sa dezvaluim universul pentru ca, in fond, sintem optimisti. Pentru ca, in fond, credem ca universul are sens."

Poezii

Unanimitate - Ion Chichere

"cangurii votau din picioare/

cu alte rinduri de picioare/"



ZIARUL DE DUMINICA, nr. 36/2002 (118)

8 pagini, 4 pag. color

suplimentul de vinerea al ZIARULUI FINANCIAR, 20 septembrie 2002

12 pagini, 10.000 lei

www.zf.ro/ziarul_de_duminica



Despre jungla si prestigiu - Stelian Turlea

"E posibil ca ideile, valorile promovate de cel ce nu stie ori nu vrea sa se bata cu pumnii in piept sa fie mai interesante, mai convingatoare si sa influenteze mai profund si mai repede decit ale celui care striga, iar autorul lor sa se invaluie treptat, chiar fara stiinta sa, intr-o mantie de prestigiu."

Dar toate acestea se petrec departe de ochiul celor multi, care isi inchipuie cu greu ca in cultura exista aceeasi jungla ca in viata de zi cu zi si aceeasi lupta, adesea absurda, nu pentru supravietuire, ci pentru intiietate."

Merita sa stii: Ana Blandiana a cistigat Premiul Vilenica 2002

"Ana Blandiana a fost desemnata cistigatoarea Premiului Vilenica 2002, o importanta distinctie literara acordata in Slovenia de un juriu international. Poezia Anei Blandiana a fost caracterizata drept 'produs al unuia dintre spiritele cu cea mai mare libertate interioara', 'exprimata intr-un stil savant naiv, eliberat de prejudecatile si cliseele literaturii, de o mare putere artistica'. Printre laureatii editiilor anterioare se numara: FulvioTomizza - Italia, Peter Handke - Austria, Peter Eszterhazy - Ungaria, Zbigniew Herbert - Polonia, Erica Pedretti - Elvetia si Milan Kundera - Cehia." (Camelia Antoaneta Pop)



OBSERVATOR CULTURAL, nr. 134 (17.09 - 23.09.2002)

32 de pagini, 10.000 lei

www.observatorcultural.ro



Cronica politica: "Hei-rupismul" ca politica de partid si de stat - Raluca Alexandrescu

"Romania este prima - si deocamdata singura - tara semnatara a acordului privind Curtea Penala Internationala (CPI). […] SUA au salutat, fireste, initiativa Romaniei (care, sa remarcam, se plaseaza intr-o linie coerenta - nici buna, nici rea, ci coerenta! - a politicii noastre externe si a raporturilor cu SUA - vezi hotaririle similare luate in timpul razboiului din Kosovo)."

"In vreme ce in sferele marii politici se desfasoara planuri privind ordinea mondiala, micii, eficientii, fidelii soldati ai lui Adrian Nastase lucreaza si ei, fiecare in felul sau, pentru propasirea presedintelui de partid. […] Se inaugureaza scoli cu dotari stiintifico-fantastice, realizate in timp record (e drept ca la deschiderea uneia a participat si premierul, intimpinat de doi copii cu aer dezorientat-aseptic, impinsi la fotografia istorica de parinti/profesori) si cu bugete de zeci de miliarde, in vreme ce la altele nu s-au gasit bani nici pentru zugravit."

Ce s-a schimbat dupa 11 septembrie - Ion Bogdan Lefter

"Consecintele pentru Romania ale atentatelor de acum un an se cunosc: in noua conjunctura a razboiului antiterorist declansat de Statele Unite, cu sustinerea celei mai largi coalitii internationale constituite vreodata, procesul de extindere spre est a Organizatiei Pactului Nord-Atlantic a capatat o noua motivatie si noi justificari strategice, drept pentru care avem acum - practic - certitudinea ca vom fi invitati in noiembrie, la Praga, sa intram in Alianta."

"In perioada razboiului rece, una dintre cele mai importante reguli asupra careia ambele 'blocuri' convenisera a fost 'neamestecul in treburile interne'. […] 11 septembrie a pus si mai limpede in evidenta faptul ca lumea de azi nu mai este cea de dinainte de 1991, a 'bipolarismului' si a 'neamestecului in treburile interne'…"

Cronica unei loterii anuntate - Cosana Nicolae

"Daca ex-primarul Rudy Giuliani si guvernatorul George Pataki i-au luat-o inainte in a gasi un limbaj de natura sa se adreseze tuturor emotiilor din psyché-ul american, in 2001, intr-o saptamina de bravada oratorica, Bush si-a compensat carentele prin campania de ridicare a moralului natiunii. De atunci, a devenit o alta persoana, iar preistoria sa politica a fost brusc obliterata. A scrie impotriva lui nu mai are impactul de la inceput. Mass-media l-a portretizat mai mult ca pe un comandant aflat la cirma natiunii, si nu ca pe un lider al unei tari cu o democratie exemplara, asa cum s-a intimplat cu Bill Clinton."

"Televiziunea a reinventat imaginea lui George W. Bush, facindu-ne sa credem ca politica decide mai mult decit partea militara. Stim din proprie experienta ca realitatea este un spectacol si ca istoria se vede de la televizor. De aceea, se pot produce coincidente la loteria din New York."

11 minute si 9 secunde - Mihai Chirilov

"Atit dureaza contributia fiecaruia dintre cei 11 regizori invitati sa contribuie la filmul comemorativ 11'9''01 September 11, prezentat in acest an la Mostra venetiana."

"Israelianul Gitai e ultimul din seria celor satisfacuti de coincidentele istorice ale lui 11 septembrie. Filmul lui este o satira la adresa mass-media, dar e cel mai virtuoz dintre toate - un plan-secventa decupat impecabil si cu o figuratie impresionanta, undeva pe o straduta din Ierusalim pe care avusese loc un atentat cu o masina-capcana. O reportera TV continuu preocupata de felul in care-i sta parul, dar care stie tot ce s-a intimplat pe 11 septembrie in epoci diferite, se incapatineaza sa intre in emisie si sa relateze de la fata locului. 'Concurenta' atentatelor new-yorkeze ii ia insa piinea de la gura."

Libertate si cenzura in Romania. Inceputuri - Adrian Marino

"Traiectoria si cariera 'vointei libere' variaza considerabil in functie de conditiile cultural-istorice intr-o tara romaneasca sau alta. Mai precis: ea sufera o interpretare deosebita in Ardeal si tarile romanesti. In Ardeal, 'vointa libera' se conceptualizeaza si-si precizeaza obiectivele explicite si mai ales implicite, in secolul 18. In Moldova si Muntenia, expresia sa este anterioara, dar in forme ocazionale, neorganizate, intr-o expresie initial frusta si patriarhala. Acest stil se pastreaza pina la cronicari, foarte putini dintre ei desprinsi de fondul culturii populare si bisericesti traditionale."

"'Europa', la inceputul secolului 19, era o notiune la ordinea zilei. Limba romana (Petru Maior o spune) este o 'limba a Europei'. In prologul la Tiganiada, alaturi de romani se numara si 'alte neamuri ale Europei'. Constiinta apartenentei la acest continent geografic, dar mai ales cultural, este foarte vie. 'Europa noastra' reprezinta nu numai un termen de comparatie umilitor (dupa un izvor maghiar, 'poporul valah este cel mai prost din Europa'), dar si un ideal cultural, motivat si printr-o realitate demografica. Solidaritatea cu calamitatile continentale este vie si asumata pe fata. In 1717, se stia, in Ardeal, ca 'in toata Europa era seceta'."

O perspectiva a istoriografiei austriece asupra istoriei Romaniei si a romanilor - Victor Neumann

Harald Heppner, Contributii la istoria romanilor si a Romaniei, Editura Presa Universitara Clujana, 2002

"Istoricului austriac i-au retinut atentia formarea constiintei de sine si modernizarea romanilor, el apreciind ca aceste procese se petrec in directa legatura cu extinderea dominatiei imperiului habsburgic. Ceea ce cred ca asa si este. Prin urmare, in acceptiunea sa, ele se cuvin a fi vazute in relatie cu raspindirea valorilor occidentale spre estul Europei. Situarea romanilor la granita imperiilor turc, habsburgic si rus il obliga pe istoric sa tina seama intotdeauna de mediul geografic, de succesiunea administratiilor politice si de aspiratiile sociale si spirituale. In asemenea ocazii, studiile lui Harald Heppner atrag atentia asupra rolului jucat de multiplele si schimbatoarele configuratii politice ale regiunilor in care s-au miscat si afirmat romanii. Asa se explica, probabil, si preocuparea pentru deslusirea mentalitatilor."

"Media inseamna cuvinte de ordine si apeluri la ordine" (I) - interviu cu Bogdan Ghiu

"Produsele noastre mediatice contin tot mai multe E-uri culturale: cu cit sint mai colorate, cu atit sint mai falsesi, deci, mai nocive. Televiziunile noastre s-au industrializat, adica s-au profesionalizat. Si au invatat tot mai periculos de mult ca 'la romani merge si asa', ca nu trebuie sa te zbati prea mult, sa inventezi prea mult, sa creezi prea mult, totul e ca televizorul sa mearga, din obisnuinta. De fapt, ca in multe alte domenii, este vorba si aici de simulare: nu avem televiziuni, ci simulacre de televiziune, 'ca ti cum'-uri de televiziune. S-a accentuat, deci, cinismul oamenilor de televiziune. Si in atmosfera asta noi ne scaldam zilnic. Invitatii la indobitocire, la falsificare si simulare de sine prin crearea unei realitati arftificiale, caci, consumind televiziune, noi sintem de fapt consumati si, de fapt, cei produsi: fiinte de sinteza (mediatica)."

Film: Intre Bvlgari si Bergman - Paul Mironescu

"Minority Report este un film orwellian: 1984 a fost 'mutat' 70 de ani mai tirziu. 'Vizionarii' prevad totul cu 36 de ore inainte."

"Minority Report este un film coral. 'Vocile' au fost inlocuite de imagini. […] Cinefilul Spielberg pare sa descopere, ca un copil care a fost criogenizat timp de 3 decenii, postmodernitatea imaginilor."

"Minority Report este un film acvatic (piscina, inecul lui Anne Lively, cercurile in apa etc.). Spielberg le scoate din cutii, le deruleaza febril."

"Minority Report este un film-amalgam. Product placement-ul cel mai ostentativ (Gap, Pepsi, Bvlgari, Bvlgari, Bvlgari…) se contopeste cu memoria cinematografului. Viitorul va fi hibrid sau nu va fi deloc. (Cineastul) Bergman & (ceasul) Bvlgari. In fond, amindoi se 'ocupa' cu Timpul…"

Insemnari tirzii despre 8 femei - Dana Gheorghe

"8 femei este un film complicat si contorsionat doar la o prima impresie. De fapt, el nu face decit sa foloseasca toate mijloacele la indemina unui regizor pentru a construi, dintr-o suflare, niste identitati feminine pure, esentializate, coerente si autosuficiente. Pe care, mai apoi, le face sa se clatine, le darima si le amesteca…"

Carti

Antoine Compagnion, Jacques Seebacher, Spiritul Europei, vol. 1 - Date si locuri, vol.2 - Cuvinte si lucruri, vol. 3 - Gusturi si maniere, Editura Polirom, 2002



ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC, nr. 634, 17 septembrie 2002

16 pagini - 5.000 lei

http://adevarul.kappa.ro/litindex.html



"Proletcultistii au incercat ceea ce, din nenorocire, se incearca si azi: taierea lui Eminescu din virful piramidei… - interviu cu Zoe Dumitrescu Busulenga

"Pe mine ma doare aceasta indiferenta a tinerilor, sau aceasta dorinta a tinerilor de a darima statuile, de a darima modelele. Nu stiu in ce masura argumentele lor sint serioase. Imi pare ca argumentele lor sint sofisme sau ilogisme. A spune, stiu eu, ca Eminescu nu mai este interesant, fiindca a disparut categoria de interesati din estetica postmodernista… Adica, noi aplicam estetica postmodernista unei culturi intregi, culturi a lumii? Atunci si Bach, si Holderin, si Mallarme pica!"

De la World Trade Center la World Cinema Center - Magda Mihailescu

"Se mondializeaza suferinta, se mondializeaza si cinematograful. Pentru comentatorii mai snobi, un film precum 11'09''01, altfel spus: 11 septembrie 2001 vazut de 11 cineasti din lumea intreaga nu ar fi decit o reteta rapid aplicata de doi producatori francezi intreprinzatori."

"Intr-un fel, 11'09''01 este un film de familie nascut insa din impulsul solidarizarii cu marea familie, nestiuta, a celor amenintati, loviti, traumatizati, a fiintelor cu existenta ravasita nu numai de atentatele de la 11 septembrie de la WTC, ci de terorismul - caruia nu intotdeauna i s-a spus pe nume -, al istoriei contemporane."



SUPLIMENT revist@



ORIZONT, nr. 9/2002

32 pagini - 2.000 lei



11 Septembrie - Mircea Mihaies

"Uluitoarea capacitate de metamorfza a raului, rapiditatea cu care ia culoarea mediului sanatos e lucrul cel mai inspaimintator trait de omenire dupa 11 Septembrie. Fara exceptie, teroristii sinucigasi erau infatisati, de catre americanii care-i cunoscusera, ba chiar ii antrenasera pentru pilotarea complicatelor superavioane, drept fiinte pline de cumsecadenie, prevenitoare, grijulii cu legile tatrii care-i adapostea, atenti sa nu incalce regulile de buna convietuire. Evident, ei stiau de ce venisera in America si stiau ce rau urma sa produca acestei tari. Ceea ce dovedeste ca salbaticia e intotdeauna perversa. Teroristii au distrus turnurile gemene nu pentru a construi altele, ci pentru ca mintea lor intunecata nu accepta ca omenirea poate sa inainteze si altfel decit in genunchi si in alte directii decit Mekka.

O condamnabila timiditate ne impiedica sa spunem un lucru raspicat: 11 Septembrie inseamna, mai intii si mai presus de orice, sfirsitul iluziei privind consensul lumii asupra valorilor umane fundamentale."

"Desi greu de acceptat, una din lectiile lui 11 Septembrie este ca diversele parti ale omenirii sint despartite de mult mai multe lucruri decit ne apropie. Si ca efortul de a ajunge la un echilibru e infinit mai dificil decit o spun filozofii, idealistii, politicienii si bagatorii de seama indoctrinati cu fariseismul corectitudinii politice."

"Sint un fel de paratrasnet" - interviu cu Susan Sontag

"New Yok-ul nu este prea agreat de restul Statelor Unite. A existat un scurt moment de afectiune dupa 11 septembrie, dar Americii ii displace in general acest oras din aceleasi motive din care mie, ca si dvs., probabil, ne place. E putin altfel decit restul Statelor Unite, si tocmai de aceea locuiesc aici. Nu agreez in mod deosebit cultura americana si exista destule lucruri care nu ma incinta. Am sentimente ambivalente cu privire la multe lucruri, cum ar fi aroganta imperiala a Americii, iar indiferenta ei fata de restul lumii ma ingrijoreaza profund. Insa daca locuiesti in New York, traiesti intr-un oras de straini, pe o insula atasata coastei estice a acestui continent; te simti aproape de Europa, aproape de intreaga lume. Este un loc unde iti poti trai placut ambivalenta la adresa Americii."

"Celalalt lucru care imi place la New York este densitatea lui. Desigur, este foarte intins ca oras, asa ca ma refer in primul rind la Manhattan. Dar, spre deosebire de cazul celor mai multi locuitori ai Manhattanului, mie nu imi sint necunoscute celelalte cartiere. Ocazional, merg in Brooklyn, Bronx, Queens; si acolo exista o densitate extraordinara. Nu e vorba dde acea densitate verticala a marilor turnuri din Manhattan, ci de o extraordinara densitate umana. Am citit undeva ca, daca mergi in Queens, intilnesti 187 de limbi reprezentate in scolile de acolo. Poti vizita imprejurimile si te trezesti intr-o tara straina, Pakistan, Croatia sau oricare alta; e ca un fel de recapitulare a tot ce exista."

"Eu nu am sustinut niciodata ca ei [teroristii] luptau pentru o cauza dreapta! Am spus doar ca nu sint un admirator lipsit de simt critic al politicii externe americane sau al prezentei imperiale americane, ca imi displace profund cultura americana de masa, un fel de acid ce inghite cultura tuturor celorlalte parti ale lumii. Mai mult, Islamul mi se pare lipsit de atractie, ca sa ma exprim blind; este religia pe care o agreez cel mai putin din lume. Cum ar putea sa nu-mi displaca profund cind a pedepsit atit de crunt o jumatate a rasei umane, aceea din care fac parte si eu? Ma deranjeaza multe la aceasta cultura; in primul rind, sint total sceptica in privinta adevarurilor religioase, in al doilea rind, fiind femeie, ma simt profund ofensata de culturile care marginalizeaza femeia."

Comentarii la Canetti (8) - Livius Ciocarlie

"Cel mai dificil este sa-i scutesti pe altii de critica pe care ti-o adresezi tie" (251). Nu ma las pacalit. Ar insemna sa-mi scutesc jurnalul de cel mai bogat filon."

Poeme

In pod - Nikolaus Berwanger

am gasit

un cufar vechi



singura noastra bijuterie de familie

marturiseste mama



pe cufar

se putea citi

timisoara-viena-hamburg

chicago-timisoara-nurnberg"







Cristea Alin din Oradea    9/21/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian