Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Seară Inter-Art la New York : Stefan Balogh si Ioan Hădărig

Vineri, 13 septembrie 2013, ora 19
Institutul Cultural Roman - New York /Auditorium Hall
200 East 38th Street, NY 10016 (at 3rd Avenue)

Expozitie de arta
STEFAN BALOG : Alte realităti

Prezentare de carte
IOAN HĂDĂRIG : Poemul tăcerii

Volum bilingv roman/francez aparut in cadrul Festivalului International "Lucian Blaga" Sebes/Alba Iulia, editia a XXXIII-a, 2013, lansat la Parlamentul European, Bruxelles, Belgia, martie 2013. Traducerea : Marcela Hadarig, Ilustratii : Stefan Balog

Proiect muzical -CD
MELODIS FOLK : Aproape vis, Muzica Marius Moga, Versuri Ioan Hadarig


REPERE BIO-BIBLIOGRAFICE

Stefan Balog

Data nasterii: 06.06.1968, Aiud, judetul Alba.
Studii: în anul 1987 a absolvit Colegiul “Bethlen Gabor” din Aiud. În perioada 1992 - 1995 urmează cursurile Scolii de Arte din Alba Iulia. În perioada 1998- 1999 urmează cursurile Universitătii Americane din Bucuresti-sectia artă si arhitectură. În decembrie 2007 a absolvit Academia Popa’s din Timisoara, sectia grafică- gravură. Studiază gravura (1995-2000) cu maestrul Kantor Janos si filozofia artei (2001-2003) cu maestrul indian Chiru Chakravarty.
Expozitii de grup:
Reprezintă judetul Alba la Expozitia Natională a Scolilor de Arte (Pitesti - martie 1995)
Expozitia Internatională de Gravură din Kanagawa (Japonia - 1997).
Expozitia Internatională “Odessa Art 99” Ucraina.
Concursul International de grafică “Ilustratorii viitorului” (Los Angeles - SUA - 1996, 1997).
Trienala de gravură Cairo (Egipt – 1999, 2002,2005)
Biennala de Gravura Mică, Velles (Macedonia-2002)
Expozitia Internatională de acuarelă Sinaide Ghi Roma (Italia – 2000).
Expozitia „10 Artisti din Transilvania” Bombay (India – 2001)
Expozitia Internatională: Retrospectiva Taberelor aiudene, Muzeul Naval din Istambul, Turcia (2001).
Expozitie Internatională INTER-ART la Galeria SHAGUN din Bombay (India-2003).
25.12.2007- 06.01.2008: Conventia Internationala de Arta Moderna, Stuttgart (Germania)
International Graphic Exhibition - Budapest (Hungary - 2008)
“Inter-Art” International Exhibition, Woodrow Wilson Center, Washington DC (USA - 2008)
“Inter-Art” International Exhibition, United Nations Headquarter, New York (USA - 2009)
International Mail Art Exhibition “Waterfall”, Somerwille (USA - 2009)
International Spring Exhibition for Visual Arts, Rabat - Morocco (May - 2009)
TIME PROJECT –Expozitie Internationala (12 artisti-6 continente) ,Rabat - Maroc (Mai - 2009)
TIME PROJECT – Expozitie Internationala (12 artisti-6 continente), Windhoek-Namibia (iulie-2009)
TIME PROJECT – Expozitie Internationala (12 artisti-6 continente), Alba Iulia , Romania ( August-2009)
Inter-Art” International Exhibition, Wien ,Austria (November-2009)
„Small works for big impact“ International Exhibition – Mühlhausen (Germany- 2010)
TIME PROJECT – Expozitie Internationala (12 artisti-6 continente) -Pondicherry- India ( Februarie-2011)
TIME PROJECT – Expozitie Internationala (12 artisti-6 continente) –Buenos Aires- Argentina ( August-2011)
“Inter-Art” International Exhibition, Woodrow Wilson Center, Washington DC (USA – septembrie 2011)
“Inter-Art” International Exhibition, NAP Gallery, Kutztown,(USA - septembrie 2011)
International Exhibition for Digital and Printmaking – Alexandria (Egipt- noiembrie 2011)
Tabere de creatie, simpozioane:
Tabăra Internatională de Artă Plastică din Gyomaendröd (Ungaria , 1994-2003 )
Tabăra Internatională de Artă Plastică din Bekescsaba (Ungaria- 2001, 2002, 2003).
Tabara Internationala de Arta – KARANTINA ADASI, URLA (Turcia-2005)
Simpozionul International de Arta D.FLEISS East West Artists. Carei ( Romania – 2000, 2007,2008,2010)
Tabăra Internatională de Artă Plastică –insula Veranka (Ungaria- 2007, 2011)
Tabăra Internatională de Sculptura – Madara ( Bulgaria-2011)
Expozitii Internationale de Mail Art: Aiud (1993, 1998-2011), Novoli (Italia - 1995), Copenhaga (Danemarca- 1996), Quartu (Italia - 1996), Maastricht (Olanda - 1996), Minden (Germania - 1997), Groningen (Olanda - 1998), Aiud (1998), Wellen si Tongeren (Belgia - 1999), Oslo (Norvegia - 1999), Deventer (Olanda – 2000), Dresda (Germania – 2000), Limoges (Franta 2000, 2001), Ostrense (Italia – 2001), Buenos Aires (Argentina 2001), Ceuta (Spania-2004,2007,2009,2010,2011), Monza (Italia 2005) Ghana ( Africa de Nord -2005), Hameenlinna (Finlanda-2005), Debrecen (Ungaria -2007), Maracay (Venezuela - 2009), Somerwille (USA - 2009), Monterrey (Mexic-2010), Craiova (Romania -2010), Buenos Aires (Argentina-2010), Miskolc (Ungaria-2010), University of Massachusetts, Amherst (USA-2011), Debrecen (Ungaria-2011).
Participări la saloane internationale de caricatură: Trento (Italia - 1994; 1997), Fano (Italia - 1996; 1997), Torino (Italia - 1997), Fano (Italia - 1998), Londra (Marea Britanie - 1998), Tokyo (Japonia - 1998), Iztapalapa (Mexic - 1998), Cairo (Egipt - 1998), Lefkossa (Cipru - 1998), Ciudad de la Habana (Cuba - 1998), Taipei (Taiwan - 1998), Marostica (Italia - 1999), Olen (Belgia - 1999), Kragujevac (Iugoslavia - 1999), Piaui (Brazilia - 1999), Fene A-Coruna (Spania - 1999), Groetsenhoven (Belgia – 1999), Piracicaba (Brazilia – 2000), Dar es Salaam (Tanzania-2003), Ottawa (Canada-2005) , Antioquita(Columbia-2005), Istanbul (Turcia-2011).
Este initiatorul si conducătorul Taberei Internationale de Artă Plastică INTER-ART Aiud - (1996-2011), Taberei Internationale de Creatie pentru Tineret INTER-ART Aiud (2006-2011), Taberei Internationale de Grafica WINE –ART Alba Iulia (2007,2008), Taberei Internationale de Arta Plastica PRISON –ART Aiud (2008)
Este coorganizator si participant la Festivalul International de Caricatură, Epigrame si Umor Aiud (2005-2011) si Festivalul International de Documentare Artistice si Foto AIUD-ART (2005- 2010), Bienala Intercontinentală de Grafică Mică INTER-ART Aiud (2006,2008,2010). Este coorganizator al expozitiilor internationale de Mail Art organizate la Aiud (1998-2010).
Expozitii personale: Aiud (1995, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002, 2004,2005,2009), Sovata (1995), Rimetea (1997, 1999, 2006, 2010), Gyomaendröd (Ungaria – 1997, 2001), Csorvás (Ungaria - 1998), Alba-Iulia (2000, 2007,2011), Sebes (2002), Blaj (2002), Bekescsaba (Ungaria- 2002), Csongrad (Ungaria –2002), Cluj Napoca (2003), Sibiu (2003, 2004), Cairo (Egipt- 2003), Bombay (India-2003), Viena (Austria-2006,2009,2010), Hauho (Finlanda -2010), Bucuresti (2011).
Expozitii –experiment: “Infinitul umbrelor” –expozitie virtuală(Aiud-1995), “Dincolo de umbre–expozitie virtuală(Aiud-2001), “Adam si Eva” (Aiud-2004). “Reality of illusion” (Aiud, Romania - 2008), “The illusion of reality” (Aiud, Romania - 2010).
Premii:
- Premiul pentru artă plastică în cadrul Zilelor Culturale “Liviu Rebreanu”(Aiud-1995)
- Premiul pentru grafică la Concursul “Luminile artei” - Aiud - 1996
- Premiul “Courage World” la caricatură (Taipei - Taiwan - 1999).
- Premiul Special al juriului pentru caricatură la Festivalul de Umor de la Gura Humorului (2005)
- Premiul III, „Dreamland Transylvania” Art Contest (Cisnădie, Romania - 2007)
- Mentiune la concursul de proză umoristică, Festivalul de Umor de la Gura Humorului (2007)
Are lucrări în muzee, galerii si colectii particulare în peste 30 de tări de pe toate continentele.
Este fondatorul Fundatiei “Inter-Art” , a Galeriilor INTER-ART si a Muzeului de Artă Contemporană INTER-ART din Aiud- alături de Ioan Hădărig si Robert Lixandru.
În august 1999 publică volumul de proză scurtă fantastică “Atingerea zilei de mâine”,iar în august 2007 apare volumul „Traversarea”.

Referinte critice:

„ Balog este un ambasador al artei...
Tablourile sale sugerează un limbaj vizual unitar, o combinatie între mit si real. Arta sa este arta secolului XXI.”
Kelemen Hunor, Ministrul Culturii si Cultelor, 2011


„Stefan Balog promovează arta de sinteză si de granită totodată, reusind să cuprindă, în mod paradoxal, aproape toate dimensiunile imaginarului, sincronic si diacronic. La o simplă încercare de a-i defini logaritmul creativ, nu poti să nu constati că tehnicile mixte frumos dezvăluie o fată ascunsă a principiului creatiei:între luxurianta imaginii si constiinta degajată de orice inhibitii, Stefan Balog găseste liantul perfect armonic. Care este aceasta? Suprapunerea până la confuzie a realului pe care,prea grăbiti, îl traversăm fără să-l pricepem ca esentă si, pe de altă parte, dorinta infinită a iubitorului de frumos de a se înălta în sfera catharsis-ului spre a evada din cotidianul banal”.
conf.univ.dr. Diana Câmpan, 2011

„Expozitia, sub titlul „Anno Domini” s-a vernisat în încheierea Festivalului International „ Lucian Blaga” în primăvara anului 2011 la Muzeul National al Unirii, Alba Iulia, când s-au comemorat si o jumătate de veac de la trecerea în lumea de dincolo a poetului. Expozitia a atras atentia si curiozitatea vizitatorilor prin comunicarea fiorului misterios al destrămării unei lumi si nasterea alteia, nelinistea omului în confruntarea cu teroarea timpului, imaginea paradisului destrămat de lumea modernă.
Lucrările elaborate în tehnică mixtă pe pânză sunt expresia acestor trăiri concretizate prin rotundul si unitatea exponatelor în culori pământesti: gri, maro, bej, negru, galben, cu nuante atent armonizate de acestea. Impresionează totodată tratarea diversă si provocatoare a motivelor cu accent pe cântările sufletului omenesc de a se dezmărginii : unele tablouri sunt în ramă, altele fără, iar în altele imaginea picturală depăseste rama plonjând în plin mister existential.”
prof. Avram Cristea, 2011

„Constructia elaborată, obiectivă si metaforică în acelasi timp, predilectia spre interiorizarea demersului plastic dar si o anume incursiune în abstract,conturează grafic plasticitatea imaginilor propuse. Alternanta dintre dimensiunea închisă si deschisă a spatiului compozitional, detasarea uneori de metaforic si de constructia unei imagini paralele, rămân câteva dintre caracteristicile unei grafici inedite ca exprimare plastică, socante ca mesaj interior. Stefan Balog este un artist al tăcerii interioare. Picturile lui sunt o metaforă de lumină si culoare, sunt acel spatiu al sufletului si inimii, dincolo de pânza albă, un spatiu imaginar, o lume ireală dincolo de fantastic... Lucrările lui socheză, atrag atentia si se impun...”
Ioan Hădărig, director artistic, Fundatia Inter-Art, 2011



Ioan Hădărig


Licentiat al Universitătii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Drept si Stiinte Sociale, specializarea: Sociologie; Master: Literatură si cultură românească în context european, Facultatea de Istorie si Filologie
Volume publicate:
poeme :
„Iubirea pe o cruce de nisip”,1996;
„Lupta nebunului cu valul, 2002,
„Apocalipsa după Ioan”, 2007,
„Trupul amantului ucis”,2008,
„Atingerea singurătătii”, 2012,
„Poemul tăcerii/Poeme du silance”, 2013

„Imagini ale Aiudului de altădată”, album/poem editat în 7 limbi, în colaborare cu Robert Lixandru, editia I - 2008, editia a II-a si a III-a -2011

studiu monografic : „ROMÂNIA LITERARĂ, Aiud – 1930. Studiu monografic sau trei repere (contradictorii) ale situării în afara istoriei culturale europene”, editia I – 2010, editia a II-a – 2011

editii îngrijite:
Nicolae Komives –„ Cana de fum” (Fiarele linistii), Biblioteca revistei „Sfidări”, Dachau, Germania, 1999; Nicolae Komives – „Autoportret în zgomotul oglinzii”, Editura Alethea”, Bistrita, 2000, Maria Pussy Gligor - Hulea – „Cântecul vietii, cartea amintirilor”, Aiudul literar, nr. 25/2005, Livia Rebreanu-Hulea – „Cântecele mele” (memorii si poeme), Aiudul literar, nr. 28/2008, Nicolae Komives –„ Vanatoare luminoasa cu fiare ingenunchiate” Aiudul literar, nr. 38/2013

realizator si coordonator al lucrărilor (în colaborare):
„Caietele Rebreanu”, Editura „ Altip”, Alba – Iulia, 2000; „Caietele Concursului de proză scurtă „Liviu Rebreanu”, Editura „ Altip”, Alba – Iulia, 2000; „Pictori aiudeni” (album) ”, 2000.

antologii : „În cuvânt” (nouă poeti aiudeni), Editura „Radu Bărbulescu”, Munchen, Germania 1998, „Des mots batis en silence” – „Cuvinte zidite în tăcere”, traducere în limba franceză de Marcela Hădărig, (Aiudul literar, nr.26/2006 – editia I si Aiudul literar, nr. 27/2007 – editia a II-a)

poeme în antologiile: „Horia, mândru împărat” Alba – Iulia, 1994; „Avram Iancu, tulburător, năvalnic nume”, Alba – Iulia, 1997; „Horia – munte al vrerilor noastre”, Alba – Iulia, 2000; „Cântece de duminică”, antologie lirică de Ion Buzasi si Ion Mărgineanu – Alba Iulia în lirica Unirii, Editura „Unirea”, 2006

redactor de carte, prefata... (selectiv): Liviu Rebreanu Hulea – „Poezii”, Editura „Scoala Albei”, 1998 (redactor de carte); Maria Pussy Gligor-Hulea – „Cântecul vietii, cartea amintirilor”, Casa de Cultură L. Rebreanu Aiud, 2002 (redactor de carte); Stefan Balog –„Atingerea zilei de mâine”, proză fantastică, „Inter – Art”, Dachau, Germania, 1999 (prefată); Balog Istvan – „Kutyaélet” (Viată de câine), proză în limba maghiară, 2002 (prefată); Stefan Balog – „Traversarea”, (prefată), Inter-Art, 2007; Andrei Erna – „Fragmentele iubirii”, Inter-art, 2005, Albumul „10 ani de Inter-art/10 years of Inter-Art”, Albumul de artă contemporană „Intercontinental biennial of small graphics”, Inter-art, 2006, 2008, 2010, Catalogul Taberei Internationale de Grafică „Wine-Art”/ International Graphic Artcamp, 2008; albumul: „15 years of Inter-Art 1996-2010”; albumul : Stefan Balog – alte realităti / other realities”, Editura Altip, Alba Iulia, 2011; albumele: „Freedom end art – without borders” (Kutztown, Bruxelles), si „Intercontinental Connections” (Washington), Editura Altip, Alba Iulia, 2011, 2013 etc.

Activitatea literară si culturală:
Director artistic al Fundatiei „Inter – Art” Aiud, al Galeriilor Inter-Art Aiud si al Muzeului de artă contemporană Inter-Art Aiud; al Taberei Internationale de Artă Plastică „Inter – Art” Aiud , al Taberei Internationale de Creatie pentru Tineret, al Bienalei Intercontinentale de Grafică Mică, al Festivalului International de Umor, al Festivalului International de Film si Artă Fotografică Art Aiud, al Taberei Internationale de Grafică Wine Art, al Taberei Internationale de Artă Plastică Prison Art
Manager al Centrului Cultural L. Rebreanu Aiud.
Director al Companiei de Teatru Aiud – stagiunea 2005/06/07: „Ingerul electric” de Radu Macrinici si în stagiunea 2007-08: „Tes” de Jerome Robart); stagiunea 2008-2009 : Vidám percek/Clipe vesele, spectacol muzical-umoristic în limba maghiară. Regia spectacolelor : Gelu Badea

- redactor al publicatiei „Zorile” (nr. 1-16,29 dec. 1989 - 25 mai 1990);
- a publicat în revistele : „Steaua”, „Vatra”, „Discobolul”, „Pasii Profetului” , „Aiudul literar”etc.

- membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Alba – Hunedoara din anul 2011

Referinte critice la volumele Iubirea pe o cruce de nisip (1995), Lupta nebunului cu valul (2002), Apocalipsa după Ioan (2007), Trupul amantului ucis (2008):

"... atrăgând atentia prin concizia versului, prin lapidaritatea expresiei si mai ales printr-o debordantă denuntare a locurilor poetice, căutate anume, ca într-o continuă nevoie de definire si autodefinire prin vers a stărilor emotionale. Ioan Hădărig este preocupat de încărcarea valentelor poetice ale cuvintelor - pentru el poezia înseamnă în primul rând cuvântul - decantând prin combinatia lor semantică, o nesfârsită stare de exultantă coloristică de imagini, adesea în vecinătatea manierei suprarealiste de combinatie simbolistică /.../ E o poezie de un tip special al notatiei lirice, poetul fiind preocupat mereu nu atât de transformarea imagistică a trăirilor, cât de numirea lor simbolică, printr-o debordantă alăturare metaforică a cuvintelor."
CONSTANTIN CUBLESAN (1996)

"... Cu o metaforă slefuită într-o manieră ardeleană, autorul îsi uceniceste versurile pe lângă Blaga, Arghezi si Eminescu, arzând în pletele lor cărunte cuvântul fiară. Îmblânzirea, această "prima verba" a acelor ce vor să domnească în literatură, este o nebunie asumată, opusă vifornitelor ce se năpusteau în patul bolnavului /.../
Adept al unor constructii "palpabile" cu ochiul ratiunii, poetul Ioan Hădărig nu face concesii decât rigorilor prin care îsi sculptează ideile. Tabloul aproape de nastere poate fi un anotimp al lacrimei /.../
Ciclul de poeme "piatră si vânt" se desprinde parcă dintr-o alegorie, în ansamblul căreia se află chintesenta filosofiei proprii... Cine ar putea ignora "lumina de tăcere " sau "viforul scheleticului copac de cer " ?
SORIN ARDELEANU (1997)

Titlul volumului de poezii al lui Ioan Hădărig contine trei cuvinte încărcate de aură simbolică, iar sintagma în sine pare a fi o fericită alegere:
iubirea divinitătii pregnantă în mistica crestină, în interferenta cu cea a omului fată de divinitate, este exacerbată până la a-ti iubi dusmanul. La Ioan Hădărig, "iubirea zideste lacrimi" (piatră si vânt - 8); "iubirea se naste în ochii de zăpadă ai trădării" (cuvântul spaimă); "iubirea se naste / printre altare de ape" (Cuvânt răstignit într-o icoană, 3):
crucea este obiect al veneratiei si semn distinctiv al apartenentei la ritul crestin, cu valente apotropaice, putând alunga diavolul; în luteranism, este gest de autobinecuvântare. La Ioan Hădărig, "sufletul tău - / trecută poartă de frunze / cruci de lumină în căderea râului".(Cuvântul spaimă);
nisipul nu reprezintă nimic ca dimensiune crestină. În genere, e un simbol al multimii boabelor, a gloatei. Pentru psihanalisti, simbolizează matricea: ia forma lucrurilor care se mulează plastic în el. La sionistii japonezi sau islamii arabi, substituie ploaia ca element purificator. La Ioan Hădărig, "cai se zbat în somnul cuvintelor / rana nisipului."(piatră si vânt - 9); "plete răvăsite peste nisipul / clepsidrelor." (Cuvântul preludiu)/.../
Cele sapte cicluri ale textului poematic (ultimul văzut ca adendda, ca o apocalipsă...) constituie tot atâtea retusuri ale unei vieti trăite într-un alambic eteric, în care se filtrează concepte si de la care nu poti astepta decât la conotatii non-figurative. Poezie abstractă /abstractizată ? mai bine spus apostolică (preluând un termen teologal), o abjurare a poeziei clasice, desi ciclurile sunt dedicate unor cuvinte – temă : fiară, răstignit, preludiu, tăcere, spaimă, altar, însă într-o hermeneutică proprie, de conotatie dadaistă, letristă, cvasi-post-modernistă, de pe altă listă decât cea traditional cunoscută.
Universul poetic hădărigan are o frumusete sonoră a versului deosebită de cea a întelesului cuvintelor...
MIRCEA COLOSENCO (2001)

Ioan Hădărig (…) debutează, în 1996, cu volumul ”Iubirea pe o cruce de nisip” (Editura Scoala Albei) în care încearcă să spună totul despre sine, despre adăstările si atitudinile sale culturale, despre iubire si prieteni, dar mai ales despre cum poate lumea să încapă în temnita logosului. Întreaga carte e un discurs patetic învesmântat în metafore, mai mult sau mai putin căutate : timpul, / ca un amant de ziuă ; cerul,- / pasăre asezată pe rana copacului ; mâna,- / dimineată de cretă / aruncată peste timp ; murmurul lacului, cuvântul spaimă-/câine adormit.
GRIGORE TRAIAN POP ( Convorbiri critice,2005)

Poezia lui Ioan Hădărig aduce, în peisajul liric autohton, un aer de suplete ideatică si o nuantă clară de emotie care sfidează barierele canonice ale cititorului comod de poezie. Pentru poetul Ioan Hădărig poezia este, obligatoriu, provocare cu dublă directie: a afectului si a intelectului, acesta din urmă însă privit din perspectiva creatiei de idei care permite creionarea după legile sensibilitătii. Poemele sunt, luate fiecare în parte, tablouri ale constiintei nedeghizate, poetul complăcându-se într-o stare de gratie aparte: jocul imaginilor devine joc al simbolurilor si al arhetipurilor, închegarea semantică a traseului liric revelând un maestru de ceremonii excelent asezat în cultură, care stie să-si dozeze deopotrivă bagajul teoretic pe care se sprijină si preaplinul sufletesc pe care îl livrează, fără rest, cititorului. Multe dintre poeme sunt construite în jurul matricei religioase, recuperată de poet cu un instrumentar elegant si modern, fără a-i răstălmăci sau oculta vibratiile. Cert este că, pentru poetul Ioan Hădărig, sacrul este stare trăită prin poezie, si nu simplă fluturare de gând.
DIANA CAMPAN (2010)

Volumul de debut Iubirea pe o cruce de nisip, subintitulat fals jurnal de dragoste 1985-1986, Editura Scoala Albei, Alba Iulia, 1996, cu o postfată de Ion Mărgineanu valorizează, redundant, ipostazieri ale cuvântului. Traiectul, sinuos, de supunere al vorbei/ scrisului demarează cu tentativa de încartiruire a lexemului fiară. Deconcertant, eul liric îi alocă acesteia atribute sacrale, ca analgezic teluric, dar si ca simbol al permanentei sau spasmelor interioritătii. Nebunul nu este de sorginte donquijotescă, ci un monarh autoînvestit al cuvintelor, aristocratie care-i oferă prilejul orgiastic si consumist de-a devora „târfele iubirii” care-l încorsetează, dorind să-l scape de demonul creativ, printr-un act ignic, de purificare, profană însă. (Cuvântul fiară). Atitudinea de reverentă fată de predecesori se reflectă diacronic în tripticul Cuvânt pentru Eminescu, Cuvânt pentru Blaga, Cuvânt pentru Arghezi, scală ce inventariază, imnic si criptic câteodată, instrumentarul spiritualitătii lor. Cuvântul răstignit comportă o punitie a sinelui, o flagelare circumscrisă atât motivului peregrinului, cu iz suicidal, cât si, în secventa strofică secundă, o metaforă a solitudinii prin imaginea plastică a lupului singuratic, apatia fiintală si edificiul hibernal al tăcerii. Nostalgia recuperării cuvântului, a primenirii mijloacelor de expresivitate artistică este dublată simetric si antitetic de apologia tăcerii.
Cel de-al doilea tom, Lupta nebunului cu valul, Inter – Art, 2002 se articulează simetric si circular între două repere, rămăsitele anotimpului, respectiv atingerea singurătătii. Notele definitorii ale acestuia sunt simbolurile ascensionale subsumate metaforei zborului sau a păsărilor, apa – ca element primordial, vântul, dar si piatra – efigie a perenitătii. Strategie modernă, artificiu artistic sau inducere a unei noi directii de lectură a acestora, ŕ rebours, poetul alege să amplaseze titlul în finalul textului, aspect care le conferă atribute conclusive. În pofida faptului că este un degustător al poemelor cu rimă regulată, Ioan Hădărig optează în scris pentru varianta versului liber, a alternantei dintre stihurile mai lungi si cele mai scurte, ceea ce abstrage discursul liric normelor constrictoare ale prozodiei clasice. Obsesiv si reiterativ este inserată textual tematica erotică, dar aceasta doar în structura de suprafată, deoarece autorul învăluie în vocabule afective actul creator. Eul liric îsi arogă disponibilităti demiurgice, de maieut al feminitătii, într-un elogiu al iubirii carnale, derulate în regim nocturn (În noapte…) Viziunile cosmaresti se conjugă în aprehensiuni lexematice („îndărătnica fiară se ascunde în saliva / cuvântului”), dublate de o poetică a recluziunii, dar care nu omite coliziuni oximoronice cu o exterioritate în care luminozitatea difuză creează o aură intimistă, amplificată de melodicitatea senzuală a celor de la Scorpions (Val iernând în podul palmei). Zidul si fuga i-a forma unei metafore a iubirii, dar si a creatiei. Imaginea feminitătii se propagă, în manieră blagiană, ca un melanj dintre sacru si profan. Ambiguitatea discursului comportă, la fel ca în cazul lui Nichita Stănescu, interpretări multiple. Frecventa verbelor la moduri nepersonale sugerează atât deriziunea si demonetizarea livrescului, cât si sordida monotonie, masinistă a cuplului.
Cel de-al treilea volum, Apocalipsa după Ioan, Inter – Art, 2007 surprinde initial rătăciri, alienări ale afectului care implică manifestări intense, dorinta de imolare a femeii cantonată într-un edificiu retractil de tăcere în fata dorintei ardente, astfel încât sinele capătă accente divinatorii, alungând lumina si instaurând hegemonia întunericului. În pofida combustiei de la început finalul aduce tandretea protectorală a eului care se limitează la contemplatii vizuale. Virtutile benefice ale nocturnului capătă accente zoomorfe în noaptea ca o pasăre de pradă, titlul fiind reluat identic în incipitul textului, ceea ce creează o relatie de simetrie si recurentă, dar si sugestia închiderii. Întunericul pare a cotropi universul, într-o invazie din care diurnul se lasă învins. Mai pregnant decât în volumele precedente, temporalitatea este una ascendentă si corosivă, astfel încât recursul la perioada infantilă în poezia copilul din mine, constituie o posibilitate de salvare a alteritătii, dar si de purificare. Se remarcă deopotrivă amplificarea obsesivă a tăcerii, fie că e una punitivă, a fiului, fie un refuz de devoalare a sinelui care conservă o atitudine ermetică si cochiliară. (tăcerea fiului). Poetul oferă trepte evolutive ale tăcerii, care se revarsă ubicuu asupra muntilor, a trupului, a tăcerii. Tăcere peste tăcere, asadar, într-o conspiratie universală din care comunicarea este repudiată.
Cel din urmă volum Trupul amantului ucis, Inter - Art, 2008 reia grupajele lirice prezente în cele anterioare inserând 15 texte intitulate simplu, dar numerotate cu cifre arabe, tăceri. Trecerea la plural a substantivului comportă ideea multiplicării ipostazelor tăcerii, care este motivul monocord al tomului. „Tăcerea ca o noapte de cenusă” din prima poezie va fi amplificată de teroarea istoriei, marcată de singurul element auditiv care punctează trecerea implacabilă a timpului, dar si monotonia existentei. (tăceri 2) Desi liantul evident între poeme îl constituie tăcerea, timpul devine elementul terifiant care dislocă fiinta, contaminat si el de tăcere. Subdiviziunile lui, anotimpul, dimineata, ora, amintirea, trecutul, mâine sunt toate subsumate noptii care învăluie tăcerea ca un scut protector. Asistăm deopotrivă la o molipsire, grefată pe un aparent paradox: „câtă noapte poate/ cuprinde tăcerea/ cuvintelor,/ câtă tăcere poate/ ascunde noaptea/ cuvântului”. (tăceri 12) Poemul final, melancolic induce sugestia extinctiei sau din contră recuperarea, prin apelul la memorie, a sinelui.
DANIELA SITAR-TAUT (Caietele Blaga, 2010)






Observator    9/2/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian