Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Bazakonian adunat ( dictionar umoristic )

Fragmente, amuzante, din marele dictionar BAZAKONION

Avertisment: BAZAKONION este un organism viu, deci contemporan ,si ca urmare se dezvoltă permanent, asadar să nu vă mirati când apare mereu câte ceva nou prin el!
BAZAKONION MUZICAL

„Dii, Parpăl ”era o formatie de muzică pop locală,de la noi, de la tară, formată din calul Parpăl, o cărută si un cărutas, acesta din urmă purtând si titlul oficial de „sef de atelaj”. Ei cântau pe la nunti, botezuri si...scandaluri publice.Au emigrat, clandestin, în Apus si acolo se numesc „Deep Purple”!

Jeni Făras era o santeuză de bar din cartierul tigănesc Fata Luncii, din Craiova. A plecat si ea în Anglia, dar ăia de pe acolo i-au ortografiat numele în stilul lor, scriind adică Jennifer Rush.

Împreună cu ea a plecat, tot din Fata Luncii, si Mic Jegăr, poreclit asa că era mic si jegos.Cu numele lui s-a întâmplat la fel. Ăsta mai avea un prieten, care, pentru un franc, lătra mai bine ca un câine. Îl porecleau Franc si Latră. S-a apucat si el de cântat si l-au numit Frank Sinatra.

Cică a mai fost si una, cam grasă, poreclită Matahalia. Asta a plecat în America, dar, desi avea volum, nu glumă, pentru compensare i-au scurtat numele la Mahalia..
Altă grăsută, Gloria Găinilor pe nume, pentru că avea multe găini de rasă, faimoase în mahala, a plecat tot acolo si acum o cheamă Gloria Gaynor.

Cică ar mai fi fost unul, Elvis Pres, despre care nu stiu putine lucruri, precum si o nepoată de-a lui Mic Jegăr, care, tot asa, nu prea se spăla, si o porecliseră Purcelina Dihor.

Alt tigănus din Fata Luncii, care se tot dădea pe piele cu apă oxigenată, până s-a albit de tot ,de-i ziceau babele „maică, hapsân esti”, a ajuns tot peste ocean, cu o babă după el, care vorbea în locul lui, că el nu stia decât să cânte, si acolo i-au zis „Maicăl”.

Un amărât de milog cică trăia, cu cele două fete ale sale, într-o chilie nenorocită si de atâta sărăcie a decis să emigreze în Australia. Când au ajuns acolo, pe fata cea mare au întrebat-o cum o cheamă si ea, întelegând că a cui este, a răspuns că a „milogului din chilie” Asa au înscri-o ăia drept Kilie Minogue, na!Dar, vorba lungă, sărăcia omului. De aia nimeni nu e profet în tara lui, dar într-a altuia este!

Treaba asta cu emigrantii geniali din România s-a mai întâmplat si în vechime.

Dacă rămânem în domeniul muzicii, apoi un lăutar amărât,de pe vremea lui Barbu Lăutaru, numit pe aici Bietu Vână, a fost cunoscut în Germania ca Beetoven.
Înaintea lui a plecat din Motătei, judetul Dolj si Bogdan Motatu, cunoscut în Austria ca Amadeus Mozart.

În domeniul teatrului, avem un dramaturg genial plecat în secolul XVII în Spania, la cules de căpsuni. Când a plecat nu era dramaturg, nici măcar nu stia să scrie, dar a învătat acolo.
Îl chema Căldăraru de la Bârca, dar spaniolii l-au poreclit Calderon de la Barca.

Unul care avea de obicei să recite mereu versuri, pe la petreceri si mai aera si cam apucător, la fel ca taică-său, poreclit Gheară din cauza asta, a ajuns prin Italia acum peste sapte sute de ani, la Florenta. Acolo a devenit mai celebru decât acasă, unde-l chema Dan T. Alugheară si bineînteles că italienii, după obiceiul străinilor, i-au pocit nummele în Dante Alighieri.

În domeniul picturii îl avem pe Fane Gogu, zugrav oltean, plecat în secolul XIX în Olanda, unde n-a prea dus-o bine.
Ăia, din orasul hamsterilor, pe nume Hamsterdam, l-au poreclit Van Gogh.

În sfârsit, cireasa de pe tort o constituie împăratul francezilor, Napoleon, cu origini tot oltenesti, din neamul lui... Bună Parte, numit asa conform proverbului: „cine împarte, parte-si face”, că mereu sărea să apuce câte ceva.

Am avut si alte talente, respectiv în actorie, dar, evident că afirmate peste ...baltă!

Cică era un băiat blond, caracterizat de amici drept tâmpit, în schimb era înalt ca un brad, asa că-l alintau Brad Tâmpit.
Acolo, în America i-au scurtat un pic porecla si a rămas Brad Pitt.
A, era să uit, un tip cam zbanghiu, care se lăsa mereu rugat să iasă din cârciumă, că acesta, când începea să filosofeze cu paharul în mână, nici că mai termina, si-l strigau mereu, „haide, haide, Ghertoi!, sau prescurtat, haide Gher,”, a ajuns, nu stim cum, prin Germania si s-a remarcat ca filosof ,cu numele de Heidegger, că asa i-au priceput ăia numele.

Ce să mai spunem de poetul ăla grec, din vechime, Pindar, care de fapt fusese pândar la vie pe la noi. Un alt scriitor genial , tot de pe la noi, evident, s-a pripăsit prin Anglia acum vreo sapte sute de ani. Dacă pe aici nu era mare scofală de capul lui, acolo, la Canterbury, a ajuns celebru sub numele de Geoffrey Chaucer.
Pe aici l-ar fi chemat Geo Freciosu, sau după părerea altor savanti de renume mondial, Ceofreci Ciosu.

Polemica stăruie, vedeti dumneavoastră, de mai multe decenii!
În domeniul cinematografic avem o altă celebritate neaosă, un tip numit Mărin,care lucra la cinematograf, rupea biletele la intrare si mai repara câte ceva câd nu erau proiectii, iar timpul liber si-l petrecea în cârciumă.
Acolo, când ceilalti nu erau atenti, scurgea sticlele si paharele, de unde l-au poreclit Scursese, dar plecând el prin America, ăia i-au pocit numele si acum cică-l cheamă Martin Scorsese.

Mai putem aminti, printre alte celebrităti, si de un băietel foarte brunetel, care vindea...bame la piată si-l porecleau „borac cu bama”, numai că plecând...peste ocean si numele lui s-a schimbat putintel..
Altul, cu un nume cam...vulgar,(Beles....), pe care l-a schimbat în...Berlusconi, a ajuns prim-ministru prin...Italia!.

Întrerup deocamdată sirul de genii neaose aici, dar o să mai revin, ce dracu!

Pentru contrast:
Un actor celebru de la noi s-a descoperit de curând că este de origine ...englez!
Da, da, bunicul lui ,un oarecare John Smith, a venit pe meleagurile noastre acum o sută de ani si a deschis un atelier de...piercing, pe strada Găurii nr. 13 bis din comuna Paranghelia de Sus.
Si-a pus si o firmă acolo, PIERCING, dar ai nostri au înteles „piersic” si asa a rămas, că pe vremea aia nu prea era la modă...engleza.

În concluzie:
Spălatul corespunzător al rufelor în familie este conditionat de muiere.
Dacă folositi în prealabil, (sau în lighean) detergent de muiere, spălarea se va face mult mai repede si mai bine.

Dacii au fost (si rămân) strămosii de bază ai poporului român. Peste ei s-au suprapus romanii.
În prezent romanii sunt dati dispăruti, dar în schimb au rămas romanitele.
Totodată, conform tendintelor lingvistice la modă, romanii tind să-si piardă o silabă din numele oficial, rămânând doar...romi.

Dacii au fost de mai multe feluri,si anume:

- Gân-daci, adică dacii gânditori care, din cauza obiceiului de a gândi deveniseră foarte periculosi ,asa că au fost transformati de către niste vrăjitori răi în gâze, sub care formă îi putem întâlni si azi, mai ales prin blocurile vechi;

- Răspân-daci, care, de asemenea, se mai pot întâlni si în prezent, răspânditi difuz prin masele populare, în rândurile cărora răspândesc de obicei zvonuri;

- Aplau-daci – acestia erau foarte numerosi până prin 1989, după care s-au reprofilat în oameni de afaceri.

- Cotco-daci. Acest grup era foarte redus numeric la început, alcătuind ceea ce azi numim bârfitori de ambele sexe. Între timp urmasii lor s-au înmultit considerabil si-i găsim în număr mare, ba stând toată ziua pe la porti si trăncănind, ba prin cârciumi, arătând că sunt născuti în vremuri de secetă, prin aplecarea ce o au si către băuturile cu alcool.

Rămânând în domeniul istoriei antice, trebuie să mentionăm si aspectul de mare importantă stiintifică al numelui fiicei regelui Decebal.
Pe aceasta o chema Decibela si se spune că ea zbiera asa de tare încât i se auzea vocea de la Sarmisegetuza până în toată Dacia.
Ca un omagiu pentru această printesă nefericită, fizicienii au numit după ea unitatea de măsură a sunetului.

Contemporanii si aliatii dacilor au fost un popor migrator numit sarmati.
Sarmatii acestia se zice că nu plecau la luptă până nu se ghiftuiau bine de tot cu sarmale. De aici li se trage si numele: sarmati, adică plini de sarmale. Acest fel de mâncare le-a plăcut atât de mult si dacilor încât, înainte de disparitia lor din istorie ca popor de sine stătător, l-au lăsat mostenire, cu limbă de moarte, urmasilor urmasilor lor, gloriosului popor român.

Din păcate, după romani au năvălit barbarii, care s-au dedat la tot felul de...barbarii.
Dintre acestia cam printre primii au fost si gotii, veniti din tara lor, o insulă amărâtă, pe numele ei Gotland.
Ca să complice treburile, gotii s-au împărtit în două, si anume în ostrogoti si vizigoti.
Cică primii ar fi inventat ostropelul si ultimii viziera.

După aceasta se părea că au dispărut din registrele istoriei, dar n-a fost deloc asa pentru că îi reîntâlnim si în zilele noastre sub formă de bigoti.
Probabil că cele două ramuri ale lor s-au reunit pe sest si au rezultat goti de două ori, adică bi-goti, care, fiind de stirpe foarte barbară, fac în continuare ravagii pe plaiurile mioritice.

După ei au apărut, tot pe plaiurile noastre, mioritizate de peste sase mii de ani...gepizii.
Nu prea s-au remarcat prin cine stie ce isprăvi, doar cică ar fi inventat crema Nivea, din cauză că ei, mergând mereu călare si în bătaia vântului, le crăpau rău de tot buzele.
Nu a rămas un document scris în acest sens ci o zicală, care spune că unul dintre acestia „da cu Nivea să nu-i crape buzele”, zicală ce s-a transmis din gură-n gură, sau din buză-n buză, conform legilor imuabile ale folclorului.

Acum trebuie să mentionăm si amestecul alor nostri în istoria altora.

Cică mai demult, când ai nostri de abia începuseră să umble cu corăbiile pe mările lumii, pe una dintre aceste corăbii se găsea si un bucătar simpatic, care stia si multe bancuri, pe lângă faptul că gătea foarte bine, din orice făcând, cu talentul său,bucate foarte gustoase, desi era, ca fizic, un tip micut si cam gălbejit.
Ajunsi într-o tară din Orient, care tocmai rămăsese fără rege si localnicii neîntelegându-se asupra candidatilor autohtoni, hotărâserăsă-si aleagă rege străin, ălora atât de mult le-a plăcut de bucătarul nostru că l-au si ales rege, desi nici nu apucaseră să-l întrebe cum îl cheamă.
L-au tot întrebat pe căpitan ,dar acesta, un invidios si un cribdos, le tot zicea că bucătarul ar fi „nărod om si năuc”. Asa i-a rămas numele de Norodom Sianuk si a domnit acolo în bună pace...o perioadă.

Într-ale gramaticii, dictionarul Bazakonion contine multe explicatii, dar si propuneri.
Uite, de exemplu, o propunere de reformare a cuvântului „potabilă”, din sintagma „apă potabilă”.
Acest cuvânt nu are relevantă în limba poporului, asa că propunem forma „pipotabilă”, care dă „apă pipotabilă”, adică se poate turna direct în pipotă.

O altă propunere se referă la o mică modificare a cuvântului „gastronomie”.
Păi mai bine ar suna „castronomie” ,de la castron, adică stiinta umplerii castroanelor cu de-ale gurii. Referitor la un adaos nelipsit la ospete, adică acei castraveti acri, propunem să se numească într-un singur cuvânt „castracreti”.

În privinta ortografierii unor cuvinte, propunem ca bâlci să se scrie „blts”, gâlci să devină „glts”, iar cârci – „crts”.

De asemenea, propunem introducerea unui termen nou, respectiv „narghiuleaua”,care este o pipă în formă de obuz, pe care cică o fumau tunarii turci în timpul războiului de independentă.

Alte cuvinte noi le propunem pentru îmbogătirea vcoabularului tehnic al limbii române, care si asa a împrumutat prea multi termeni de la altii, de parcă noi n-am fi fost capabili să-i inventăm.

Iată, de pildă, modesta unghieră se prezintă sub mai multe dimensiuni.
Pe cea mică s-o denumim simplu, „clici”, supă sunetul pe care-l scoate când este folosită, pe cea medie „descopitator”, că aia face, descopitează, iar pe cea mai mare „descopitecator”, pentru că sună mai pompos si mai sugestiv, făcând si o fină aluzie la „pitecantropi”, strămosii ăia primitivi ai omului, care nici măcar unghiile nu si le tăiau.

Din categoria cuvintelor compuse, propunem revenirea la cuvintele initiale, care au cam dispărut din uzul limbii. De exemplu, de ce să folosim numai cuvântul „imbecil”, când putem zice si „becil”, despre cineva mai mintos.
La fel si cu „intelectual”, când avem atâtia „telectuali” prin preajmă.
Iar dacă indivizii nedisciplinati si încăpătânati sunt „recalcitranti”, apoi ce cuminti si blânzi să se numească „calcitranti”.
Pantofii de antilopă ar trebui să aibă si o variantă, numită „antipopă”, pe care să-i poarte numai ateii. Cuvântul „dezmăt”, atât de peiorativ, ar putea să aibă o pereche bună si blândă, respectiv cuvântul „măt”, pentru activităti conforme cu morala.

Evident că la cuvintele care încep cu „des” putem modifica prefixul, înlocuindu-l cu „rar” si vom căpăta astfel o multime de antonime gratis, ca, de pildă rarpărtire, rarmierdare, rarfătare, rartinatie si asa mai departe, vedeti si dumneavoastră printr-un dictionar, că acolo sunt multe cuvinte.
Asa, si uite, se zice mereu „odinioară”, păi de ce numai „o dinioară” si nu mai multe...dinioare?

La fel, am auzit că se tot zice „mârsăvie”, adică o mârsă vie.
Dar ce, este nemuritoare? Oare o „mârsă” moartă cam cum ar arăta?
Pentru o mai bună încadrare în limbă propunem ca „meteahnă” să se scrie si să se pronunte „metehană”, ca măcar să rimeze cu prihană, că tot nu aveau cuvintele ăstea rimă si...e păcat de ele. Si dacă se zice împopotonat, evident că asta provine de la „popoton”, cuvânt pe care nu prea-l mai folosim si...nu e just!.

Mai avem si problema cu un ...pădurar, adică pădu...rar. De ce n-ar fi si un pădu-des?
În privinta zarurilor, am găsit un...cob-zar, un apro-zar si un ba- zar. Mai căutati si domniile voastre ...alte zaruri! Cât despre cetatea aceea, declarată „sfântă”, din Israel, se zice „Ierusalim”, adică ce, numai noi „ierusalim”, voi nu ierusaliti niciodată?
Oricum, iarna iar n-ai să mă crezi că poti să te recreezi.....

Mai sunt de lămurit unele aspecte si pe la Geografie ,ca de pildă faptul că spaniolii si francezii au o multime de Pirinei, iar noi nu avem nici măcar un pirinel, acolo, fie el cât de mic.
Probabil că de aia o duc ei bine si noi rău.

De asemenea, în fosta Iugoslavie găsim niste Alpi, pe nume Alpii Dinarici, adică din arici!
Probabil că din cauza asta s-a ales praful de Iugoslavia, că s-au întepat în ghimpii ăia, „din arici” si s-au încăierat. Noroc că noi nu avem Alpi nici măcar din soareci!

Noi, în schimb avem niste munti Carpati. Cine i-a „carpat”?
Desigur că acel popor din antichitate numit „carpi”. Se zice că erau foarte viteji si „carpau” tot ce întâlneau în cale, inclusiv muntii.
După două mii de ani n-au mai „carpat” decât niste tigări, si ălea fără filtru.

Mai departe, observăm că spaniolii au o statiune estivală foarte renumită, Palma de Mallorca. Echivalentul ei românesc, unde-si petrec ai nostri în majoritate concediile, este Palma de Scatoalca.

Cât despre celelalte orase, apoi avem un unicat mondial, orasul cu toti locuitorii Onesti, iar când ajungem într-o anumită gară, conductorul trenului ne îndeamnă elegant: „Urlati două minute”!

Un alt oras interesant este acela unde tu te cuci, dar eu nu mă cuc. Ar mai fi unul, unde băietii sunt apelati într-un mod total lipsit de elegantă cu „Băi...c....”.
A propos, stie cineva care-i drumul spre Carei?
Nu de alta, dar o oră stie să-mprăstie-n Orăstie.
Si dacă ne trebuie un cablu de la Kabul, să cumpărăm si un cabestan din Daghestan.
Si în încheiere, o întrebare...încuietoare: cum se numesc absolventii Facultătii de Teologie din Urlati?

-liftă, lighian-lighioană, tap-teapă, ton-toană, cap-capă, lichen-lichea, tren-trenă, macara-macaroană, ser-seră, trap-trapă, cioc-cioacă, top-toapă, talisman-talismană, par-pară, etc.(va urma, eventual...)
Si acum, genurile pereche ciudate ale unor cuvinte: put-fântână, sul-rolă, cură-tratament, colac-pupăză! (evident că de la colac peste pupăză!)

-supapă, nevasta papii,
-papitoi, copiii papii,
-papornită, soacra papii,
-paparudele, rudele papii,
-papaverină, verisoara papii,
-papanasi, nasii papii,
-papagal, galonul papii,
-papară, mâncarea papii,
-papion, ionul papii, cu care...ionizează,
-papuci, mucii papii,
-pap, lipiciul papii
-papaia, aia, de la ...papă,
-paparazzo, rătoiul papii,
-papetărie, tăria papii,
-papură, ura papii,
-papilom, omul papii,
-papirus, un papă de origine rusă,
-papiotă, iota papii, si ...dacă or mai fi....le-om găsi!
Ati văzut ce familie bogată are ...papa?

Mda, cam asa....Care va să zică, ne simtim datori cu oarece explicatii, conform vechiului dicton „Ezixtă o esplicatie”.
Faptele sunt următoarele:
Un tântar sprintar, prin tară, căutându-si o...tântară, cutreiera, treierând creierele greierilor grijulii de soarta cu toarta cratitei cu murături ce trimitea tremurături cu urături, nu urlături din lături.
Dar castratul zăcea ca stratul de ceapă de apă, să priceapă zugravul ce culoare să pună pe culoare, la casa căsătoriilor. Avizi ca niste guvizi, discută despre dilema veche: pui pui sau nu pui pui? Î
ncerc în cerc să capăt de la capăt o placă, ca să-mi placă.
Fac prinsoare că rămâi prin soare, pentru că e prea scundă să se ascundă. Ce stati mai muti ca maimuta, pe care o muti mai încolo?
El vine să ceară niste ceară iar ea îl îmbie cu o scrumbie!Auzi, se lipseste de peste peste pestera unde-l lipeste, la Pesteana.
Să-l stoarcă de e leoarcă, să nu stea sub stea.

Martian tipa marti că n-are martipan. Mai bine punea otavă pe o tavă.
Cretina crăcănătoare crăcăna ca cratima cortina de la Cortina d Ampezzo.
Da, dar măscăriciul masa pe masa masacrată de mass-media. Rhododendron roade roade în rada radarului radios, până i-a fost rău chiar pe Rarău.Nu mai tine holde-n hol ci în hal de halde, ca Dan pe maidan.
Râma cât parâma, că de nu – orori, ori-ori! Unde pătrunde pătrunjelul, jeleul jalnic nu ajunge.
Morgan de la morgă avea o morgă morganatică.
Ar găsi si ar argăsi toată pielea lui Burghelea, dar mai întâi admiră discretia si gratia creatiei Lucretiei Cretu. Ea avea sănătatea labilă pentru că avea ceva la bilă.
Larga gamă de lângă gară alungă gândul despre gândaci.
Oricum si tâmplarilor contemplativi li se mai întâmplă să li se împlânte în tâmplă,ca templierilor, vreo durere sau părere, despre mere sau despre pere, că cine cere, nu piere.
Salapa umbla în slapi pe slep pentru că barza avea o bază pe barjă.
Si apoi a băgat la brânză-n rânză de s-a umplut de ...osânză! La contabilitate Isolda solda solda soldatilor din armata militară a ostenilor cazoni.

Când Gertruda se trudea cu trunchiul de la unchiul, care căra cartea cu careta, Greta regreta egreta de la Margareta.Ea nu se teme să facă teme, nici de insultă în insulă, de la o slută pentru sultă.
Tu, Tun, tragi tutun? Cine-l prinde pe Berinde ,chiar si fără de merinde, într-o rână, în tărână?
Morarul mormăia că nu mai are moare la moară, că moare fără moare si nu vrea să mai piarză o varză, preferând un praz, la necaz, să fie treaz, nu breaz.
Dar câte sate avansate au parte de o sită îmbâcsită, afurisită? În orice caz, se cuvin niste sticle cu vin, pentru că aschia nu sare departe de...unchi. Ati aflat butada butadienei?
Curele de curele nu se potrivesc cu rele.
Gamele din gamela lui Gamelin generalul, care, în general, generează generatii generoase din generatorul generalist, au ajuns în seara serialului cu Serioja seriosul, când i-au spus: „Dă-l cu unsoare de vrea să se-nsoare si pune-l la soare”!Năsăud cu nasul ud împrăstie-n Orăstie o stire de la ostire, dacă dă dădaca. Concluzia? „Luna-nfiptă într-un par,/Se numeste felinar.”
Dat în urbea natală, în ziua zet, luna conopidă, a anului gheorghe.

Din colectia de animale specifice să cităm câteva:
Rinocerbul, hipopotancul, privighecioara, berbecucul, strutopârlanul, elefantulumba, crocodilimachele, cocosarpele, delfinlandezul, soimulatrul, pitigolanul, sticletelevizorul, purcelebrul, căpusaptezeci, curcantalupul, porculturnicul, si ...mai urmează.

Bazakonion muzical...
Alt tigănus din Fata Luncii, care se tot dădea pe piele cu apă oxigenată, până s-a albit de tot ,de-i ziceau babele „maică, hapsân esti”, a ajuns tot peste ocean, cu o babă după el, care vorbea în locul lui, că el nu stia decât să cânte, si acolo i-au zis „Maicăl”.....
Un amărât de milog cică trăia, cu cele două fete ale sale, într-o chilie nenorocită si de atâta sărăcie a decis să emigreze în Australia.
Când au ajuns acolo, pe fata cea mare au întrebat-o cum o cheamă si ea, întelegând că a cui este, a răspuns că a „milogului din chilie” Asa au înscri-o ăia drept Kilie Minogue, na! Dar, vorba lungă, sărăcia omului. De aia nimeni nu e profet în tara lui, dar într-a altuia este!


Bazakonion genial...
Cică era un băiat blond, caracterizat de amici drept tâmpit, si care se lăuda că este înalt ca un brad, desi nu era, asa că-l alintau Brad Tâmpit. Acolo, în America i-au scurtat un pic porecla si a rămas Brad Pitt. A, era să uit, un tip cam zbanghiu, care se lăsa mereu rugat să iasă din cârciumă, că acesta, când începea să filosofeze cu paharul în mână, nici că mai termina, si-l strigau mereu, „haide, haide, Ghertoi!, sau prescurtat, haide Gher,”, a ajuns, nu stim cum, prin Germania si s-a remarcat ca filosof ,cu numele de Heidegger, că asa i-au priceput ăia numele. Ce să mai spunem de poetul ăla grec, din vechime, Pindar, care de fapt fusese pândar la vie pe la noi. Un alt scriitor genial , tot de pe la noi, evident, s-a pripăsit prin Anglia acum vreo sapte sute de ani. Dacă pe aici nu era mare scofală de capul lui, acolo, la Canterbury, a ajuns celebru sub numele de Geoffrey Chaucer. Pe aici l-ar fi chemat Geo Freciosu, sau după părerea altor savanti de renume mondial, Ceofreci Ciosu. Polemica stăruie, vedeti dumneavoastră, de mai multe decenii! În domeniul cinematografic avem o altă celebritate neaosă, un tip numit Mărin,care lucra la cinematograf, rupea biletele la intrare si mai repara câte ceva câd nu erau proiectii, iar timpul liber si-l petrecea în cârciumă. Acolo, când ceilalti nu erau atenti, scurgea sticlele si paharele, de unde l-au poreclit Scursese, dar plecând el prin America, ăia i-au pocit numele si acum cică-l cheamă Martin Scorsese.Mai putem aminti, printre alte celebrităti, si de un băietel foarte brunetel, care vindea...bame la piată si-l porecleau „borac cu bama”, numai că plecând...peste ocean si numele lui s-a schimbat putintel..Altul, cu un nume cam...vulgar,(Belesc…), pe care l-a schimbat în...Berlusconi, a ajuns prim-ministru prin...Italia!. Întrerup deocamdată sirul de genii neaose aici, dar o să mai revin, ce dracu!
Pentru contrast: Un actor celebru de pe la noi, botezat si cu numele neaos, mioritic, de Florin, s-a descoperit de curând că este de origine ...englez! Da, da, bunicul lui ,un oarecare John Smith, a venit pe meleagurile noastre acum o sută de ani si a deschis un atelier de...piercing, pe strada Găurii nr. 13 bis din comuna Paranghelia de Sus. Si-a pus si o firmă acolo, PIERCING, dar ai nostri au înteles „piersic” si asa a rămas, că pe vremea aia nu prea era la modă...engleza…
Bazakonion historikon…
Din păcate, după romani au năvălit barbarii, care s-au dedat la tot felul de...barbarii.Dintre acestia cam printre primii au fost si gotii, veniti din tara lor, o insulă amărâtă, pe numele ei Gotland.Ca să complice treburile, gotii s-au împărtit în două, si anume în ostrogoti si vizigoti. Cică primii ar fi inventat ostropelul si ultimii viziera.După aceasta se părea că au dispărut din registrele istoriei, dar n-a fost deloc asa pentru că îi reîntâlnim si în zilele noastre sub formă de bigoti. Probabil că cele două ramuri ale lor s-au reunit pe sest si au rezultat goti de două ori, adică bi-goti, care, fiind de stirpe foarte barbară, fac în continuare ravagii pe plaiurile mioritice.După ei au apărut, tot pe plaiurile noastre, mioritizate de peste sase mii de ani...gepizii.Nu prea s-au remarcat prin cine stie ce isprăvi, doar cică ar fi inventat crema Nivea, din cauză că ei, mergând mereu călare si în bătaia vântului, le crăpau rău de tot buzele.Nu a rămas un document scris în acest sens ci o zicală, care spune că unul dintre acestia „da cu Nivea să nu-i crape buzele”,zicală ce s-a transmis din gură-n gură, sau din buză-n buză, conform legilor imuabile ale folclorului.
Acum trebuie să mentionăm si amestecul alor nostri în istoria altora. Cică mai demult, când ai nostri de abia începuseră să umble cu corăbiile pe mările lumii, pe una dintre aceste corăbii se găsea si un bucătar simpatic, care stia si multe bancuri, pe lângă faptul că gătea foarte bine, din orice făcând, cu talentul său,bucate foarte gustoase, desi era, ca fizic, un tip micut si cam gălbejit. Ajunsi într-o tară din Orient, care tocmai rămăsese fără rege si localnicii neîntelegându-se asupra candidatilor autohtoni, hotărâserăsă-si aleagă rege străin, ălora atât de mult le-a plăcut de bucătarul nostru că l-au si ales rege, desi nici nu apucaseră să-l întrebe cum îl cheamă. L-au tot întrebat pe căpitan ,dar acesta, un invidios si un cribdos, le tot zicea că bucătarul ar fi „nărod om si năuc”. Asa i-a rămas numele de Norodom Sianuk si a domnit acolo în bună pace...o perioadă.

Cât despre celelalte orase, apoi să stiti că noi, românii avem un unicat mondial, orasul cu toti locuitorii Onesti, iar când ajungem într-o anumită gară, conductorul trenului ne îndeamnă elegant: „Urlati două minute”! Un alt oras interesant este acela unde tu te cuci, dar eu nu mă cuc. Ar mai fi unul, unde băietii sunt apelati într-un mod total lipsit de elegantă cu „Băi...coi.”.A propos, stie cineva care-i drumul spre Carei? Nu de alta, dar o oră stie să-mprăstie-n Orăstie, c-a ajuns la Năsăud cu nasul …ud ! Si dacă ne trebuie un cablu de la Kabul, să cumpărăm si un cabestan din Daghestan. În încheiere, o întrebare...încuietoare: cum se numesc absolventii Facultătii de Teologie din Urlati?

Din colectia de animale specifice să cităm câteva:
Rinocerbul, hipopotancul, privighecioara, berbecucul, strutopârlanul, elefantulumba, crocodilimachele, cocosarpele, delfinlandezul, soimulatrul, pitigolanul, sticletelevizorul, purcelebrul, căpusaptezeci, curcantalupul, porculturnicul, si ...mai urmează.

În domeniul soubizului, sau,mă rog, al artei spectacolului, dacă vreti o expresie mai desuetă si nu pe aia trendi pe care o pusăi la început, cică o serie de alti românasi de-ai nostri, sau măcar unii născuti pe ăle plaiuri mioritice, s-au afirmat mai mult peste hotare în asa hal că au uitat de unde au plecat si dacă-i întrebi nu recunosc în ruptul capului ce-au fost ci numai decât ce-au ajuns! Hai ,carevasăzică, să vi-i pârăsc, sub rezerva unor completări ulterioare!
Unul dintr-ăstia, plecând asadar în fragedă tinerete, fără altă calitate mai evidentă decât scula cu care era dotat de la mama natură, din care cauză fusese si poreclit Petre o Sculă, a ajuns pe meleaguri anglofone si nici una nici alta că s-a apucat de actorie, ba a avut si destul succes că lumea îl cunoaste acum drept Peter O Toole. Să-i fie de bine!

Altul, un lăutar, mai tinerel pe vremea aia a anilor cu moda hippy, care impunea si oarece doză de jeg pe protagonisti, a plecat la rândul său spre Apus si s-a oprit în...Olanda, acolo unde ajunsese si Fane Gogu zugravul cu vreo sută de ani mai devreme - si tot degeaba - – numai că lăutarul nostru a dat lovitura si ...s-a pricopsit! A scos adică o grămadă de bani din scripcă, respectiv din vioară, pentru că a avut minte să treacă de la ăle manele si zdrăncăneli lăutăresti spre muzica clasică, de o iubesc ăia de prin apus mai mult ca pe orice. Lăutarul nostru, fiind el asa de hippy si nespălându-se cu lunile, se si umpluse de râie, drept pentru care îl porecliseră Andrei Râie, doar că pe vremea aia nu se folosea în prostie litera Î din A si se scria simplu :rîie! Ăia de pe acolo l-au frantuzit putin, ca săsune mai „high-life” si i-au scris numele Andre Rieu, na!

Între timp s-a mai spălat, dar numele i-a rămas tot ăla.
Altul, tot în domeniul muzical, mai blond de felul său, deci nu era minoritar, a plecat tot spre zona aia cu bani mai multi, că la el acasă n-avea bani nici de o tuică mică la cârciuma de la el din sat. Fiind el, la început, mai timid de felul său, s-a dus să se angajeze pe la o cârciumă, măcar si spălător de pahare dacă nu altceva. De cum l-a văzut asa slăbut, patronul l-a luat în primire si s-a apucat să-l întrebe:
- Dumneata ce talente zici că ai?
- Sting!
- Poftim?
- Beau de sting!
- Aha....Si după aia?
- După aia...cânt!
- Buuun. Si ...apoi?
- Apoi cad sub masă!
Si asa l-au angajat ăia sub numele de...Sting!

Asa, uitai să amintesc de un alt muzicant, care a trăit acum vreo trei sute de ani si mai bine si care, tot asa, ducându-se către Apus, a ajuns în Anglia, unde s-a apucat să compună muzică...preclasică. Era un tip micut, rotofei si rozaliu si pentru că nu reusea să stea mai mult de o oră fără să se murdărească, l-au poreclit, evident...Purcel! Englezii au mai adăugt un L la numele lui si i-au mai zis , pe limba lor, în loc de Haralambie -– Henry!

Încă un muzicant din vechime a plecat de mic copil , mai întâi în Polonia, după care, fiindu-i frig acolo, s-a dus tot spre Apus, la ...Paris. Ăsta era un copil foarte neastâmpărat, se agita mereu ca un cătel si de aia i-au zis „So p-în casă, so p-în baltă, so p-în curte”, adicătelea, mai pe scurt Sopîn, doar că francezii, neavându-l pe î, i-au modificat usor numele, plus folosind ortografia lor, i-au scris numele Chopin!

Părăsind domeniul muzical să poposim câteva clipe si pe la artele aplicate, respectiv pe la arta vestimentară, sau...modă. Pentru că Parisul a fost si mai este capitala modei, evident că a exercitat mereu o uriasă atractie pentru toti cei care se credeau dotati în acest domeniu. Unul dintre acestia a fost un tip mai ciudat, care, pe lângă talentele lui artistice, mai era si pe...invers, adică poponar sau, vorba moftangiilor actuali - gay! Având în vedere năravul lui, îl porecliseră Cocos Anal.
Ajuns la Paris, s-a grăbit să-si facă operatie de schimbare de sex, devenind femeie, numai că si-a păstrat numele, usor modificat, ca să fie totusi recunoscut în bransă, numindu-se, cu ortografie franceză, Coco Chanel. După aia a inventat si parfumuri.

Ei, să ne oprim deocamdată aici cu dezvăluirile socante ,incendiare, senzationale si...extraordinare, despre românii...travestiti. Vă promit că de îndată ce mai descopăr si altii, îi voi da de gol fără milă!
Si să vedeti că mai avusăi o surpriză din ăle babane tocmai de la prietenii nostri nemti.

Ăstia se tot laudă cu marii lor poeti care de fapt...au fost români! Păi da, pentru că unul a fost negustor de haine vechi prin târg la Romanesti (lângă Craiova, na!), si-l chema Haine, scris de nemti Heine, altul vindea ghete , cred că tot acolo, încă nu m-am lămurit, că e chestie veche de mai bine de două sute de ani si desigur că nemtii l-au ortografiat Goethe, si încă unul lucra prin vechile porturi de la Dunăre, care atunci se numeau schele si el adică era...Schiller, adică schiler, cu un singur L, pe al doilea dăruindui-l nemtii, asa, din simpatie.
Pelicantalupul, măgaruleta, cotofanaticul, berbecultivatul, furnicastravetele,bulbucataliga...

Sleampăta de pe slepul cu slam era fascinată de fasciile fascistilor.
Vrăbiile, numite si brabeti, dacă locuiesc la tară, au de obicei să topăie când merg pe jos, pentru că, pur si simplu, nu stiu să facă deosebirea dintre piciorul stâng si cel drept, drept pentru care...păsesc cu ambele picioare simultan!
Mo-rarii ar putea fi si mo-desi, nu modesti, pentru că destiul este un deget popular.
Ar fi bine să zicem „în profida”, cu un „r” adăugat, ca să avem si un mic...profit.
Cică ar fi cel putin două feluri de „bosi” si anume „calta-bosi” si „scâr-bosi”.
Tot asa, mai bine ar fi să zicem „metehană”, nu meteahnă, ca să căpătăm o rimă si la „prihană”.
Indigenii indignati indignează până si indigoul.
După cum am mai amintit, polonicul este un linguroi provenind din Polonia, unde a fost inventat de bucătarul Nicu, după ce a flămânzit o perioadă cam lungă, si dând de cazanul cu ciorbă, a recurs la această inventie pentru a se descurca cu scosul mâncării, altfel era mare pericol să cadă în cazanul cu ciorbă fierbinte, chiar cu capul în jos!

Paradox este un ces elvetian, marca Doxa, în formă de pară.
Ar fi mult mai bine si mai sonor să zicem „re-trosc-pectivă”, decât asa, fără trosnet.
Scandalagii scandau la scandalul scanderbegului scandinav.
De ce nu serviti caramele în cramele din cremene?
Care vrea să care după ce cere cereale ale alesilor si lor nu le lasă că nu le pasă?

Zău, la Buzău, dar mai rău în Rarău, că era plin de râp în râpă, drept pentru care nu punea postav pe postavă, otavă pe o tavă si nici nu trimite termite intermitent. Sări în dar de Sărindar cu un dar în zadar.
Cineva a explicat odată cum că cuvântul „narator” ar fi fost la origine cel care ară cu nările! Protestez împotriva acestei explicatii aberante pentru că dacă cineva ar încerca să-si are ogorul cu nările, oricât de năsos si nasol ar fi, tot va trebui să se oprească mereu si să-si sufle nasul, înfundat repede cu pământ. De aici, întrebarea: cum arată grădina arată?
La urmă trebuie să protestez si împortriva unei evidente discriminări sexuale si anume că se vorbeste mereu despre eschimosi dar niciodată despre eschibabe!

Câte ceva din Bazakonion onomastikon
Noi sărim să-l găsim pe Gherasim la Ierusalim pentru că Ali n-are alinare. Grisul lui Grisa îngrasă din greseală. George geluie giurgiuvelele giurgiuvenilor gelosi. Oprea se oprea, opărit de o părere în fata operei operative. Doru si Dorina doreau să doarmă dar Voichita chităia după chivăra Paraschivei. Pantelimon planta fără pantaloni plante pe pantele planetei. Rafael se răfuia cu rafinamentul său rafaelit, cu rafturile de rafie. Lui Gratian îi era asa de greată de gratia creatiei Lucretiei Cretu că nu mai stia a creste până se acreste. Când Edgar stătea pe gard, Gherase rase sase parastase. Strălucitul Strapazan se străduia strasnic să strepezească stridiile, stropsindu-se strident pe strada strămosilor străbătuti de strapontine.






Andrei Radu    7/19/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian