Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Reper : Constiintza umană (1)

Cine nu a utilizat în viatza de zi cu zi expresii ca "nu mă lasa constiintza.." sau "am devenit constient de.." sau "am constiintza că fac un lucru bun." etc, etc :..dar cîtzi oameni s-au întrebat ce înseamnă de fapt acest termen pe care îl utilizează asa de curent ?? Termenul "constiintză" derivă din latină -"constientia" care în sens etimologic înseamnă "cu stintză, cunoastere" si acest sens implică un proces de gîndire si nu se refera la aspecte morale .-de bine sau de rău ca în expresia "constiintza mea nu-mi dă voie".

În limba engleză, termenul de "consciece" se referă mai mult la un aspect moral -atitudine fatză de bine si rău- în timp ce cel de "consciousness" se referă la activitatea mental încluzînd emotii, gînduri si orientare fatză de mediu (awarness), pe româneste stare "de veghe", cu totul opusă celei de subconstientză (inconstientză). În limba română acesti termeni au un sens mai sintetic: prin "constiintză" se întelege si sensul moral ca în "nu mă lasă constiintza" (bine-rău), dar si sensul de "cunoastere", ca în "sunt constient de faptele mele"; cu alte cuvinte, nu există un termen specific pentru "consciousnes"; termenul de “constientizare" este mai recent introdus în limba română si nu este încă utilizat în mod curent -poate mai mult în limbajul jurnalistic contemporan din România.

Încercarile de a defini ce este constiintza sunt tot asa de vechi ca si gîndirea umană si rămîn înca si astăzi controversate; ceea ce este acceptat de la filosofi pînă la neuro-psihiatri este faptul că evolutia a jucat un rol hotărîtor în aparitia acestui factor; în primul rînd constiintza este negată că ar exista la animale-care nu au ce se numeste "constiintza de sine" -numai cimpanzeul, delfinul si cîinele s-ar recunoaste în oglindă- dar asta nu înseamnă neapărat că aceste animale au calitatile pe care le demonstrează constiintza la om; ele sunt lipsite de calităti morale, de exemplu.

De aici se deduce că este nevoie de o dezvoltare a creierului -ca o consecintză a evolutiei-pentru a se putea dezvolta o constiintză: cei născuti cu malformatii neurologice –“mental retardation”, “idiotie amaurotică”- nu au “constiintză”; unele boli ca anosognosia fac ca bonavul să piardă constiintza integritătii lui corporale, etc; rezultă deci că ceea ce numim "constiintză" (încluzînd si constientizarea) este rezultatul unei activităti care cuprinde tot creierul uman.

Cercetările neurologice recente au arătat că o activitate ridicată în zona fronto-temporală a creierului, măsurată prin activitate electrică de tip gamma, se transmite la zonele mai profunde din creier –talamusul, sediul automatismelor si a centrilor vegetativi- si invers, impulsuri de la zona talamică se proiectează pe scoartza cerebrala fronto-temporo-parietală sugerînd căile pe care se face circuitul nervos în caz de "constientizare (awearness); un exemplu: senzatia de urinare în timpul somnului este transmisă la centrii talamici si de aici la nivelul fronto-temporo-parietal care comandă trezirea si evită astfel urinarea în pat !! La copiii sub trei ani, aceste căi nervoase nu sunt suficient dezvoltate si nici conexate si de aceea ei sunt incontinenti. Rezultă că, pentru constiintză, tot creierul e necesar să functionze ca o retzea care conecteză diverse centre, dar în care calea talamo-corticală este indispensabilă.

Somnul -act fiziologic necesar ritmului vietzii- se produce prin suspendarea stării de veghe (awearness); si întreruperea lui ne readuce în lumea reală, concretă; în anestezie sau sub actiunea drogurilor se întîmplă -provocat- acelasi lucru. Nu se cunosc încă factorii care declansează acest mechanism, dar se emite azi ipoteza că se produce prin declasarea unor intermadiari neuro-chimici (serotonina, dopamine, etc) si unor reflexe proprioceptive plecate din organe, sistem neuro-muscular, etc; asa s-ar explica trezirea din somn declansată de durerea produsă de inflamatii.

Constiintza însă are, cum am mentionat, un rol remarcabil în aspectul moral al vietzii omului: marea cucerire a distinctiei între bine-rău, permis-nepermis, etc. a stat la baza constituirii si evolutiei societătii umane; fără acceptarea principiilor si legilor bazate pe "porunci morale" societatea umană ar fi rămas la stadiul de ...turmă! Tot progresul uman-social de azi se datorează acestei capacitătzi pe care a realizat-o creierul uman de-a lungul celor sase mii de ani care s-au scurs de la aparitia decalogului !

Din punct de vedere psihologic, constiintza ar apartine întregii structuri psihice umane: apartine ego-ului prin ceea ce implică cunoastere (awearness); apartine superego-ului prin aceea că implică pricipii morale (bine-rău) si apartine Id-ului –sediul qualiei (emotii, instincte, memoria experientei de viatză, etc.).

Cunoscutul neurolog american Damasio a întrodus recent termenul de "constiintză genică” referindu-se la faptul că vietzuitoarele lipsite de creier -amoebele de exemplu- înzestrate numai cu DNA cromosomial, sunt capabile să reactioneze corect cînd conditiile de mediu în care trăiesc devin improprii: evident că în acest caz este vorba numai de transmitere de informatie si nu de o atitudine morală sau de cunoastere, cum se produce în cazul constiintei umane. Marea diferentză între "constiintza genică" si cea umană este că prima este programata de DNA, pe cînd a doua este produsul evolutiei.

Cum s-ar putea defini termenul de "constiintza"? Putini sunt aceia care au încercat să o facă din cauza complexitătii ei; o ipoteză de definire ar fi că este o calitate a creirului si psihicului uman determinată de evolutie în scop de protectie a omului cu conditia unei intregrităti genetice si energo-fizico-chimice care asigură homeostazia (echilibrul biologic uman); cînd aceste constante sunt disturbate, constiintza suferă pînă la anihilare!

Toronto/ sept 2012





Dr. Dinu Dimitriu    9/1/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian