Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Dileme : Brătara de aur

Am un mare noroc si, din fericire, nu numai eu. Generatia mea imi este martora. Ne-am nascut intr-un timp cand educatia primita de la parintii nostri a insemnat ceva pentru noi ca si pentru ei si, in mare masura, pentru progeniturile noastre.
S-ar putea intampla ca eu sa mai si gresesc, dar, pentru ca traiesc inca si contemplez multe aspecte ale generatiei-express de azi, am sa enumar aici cateva dintre lectiile pe care le-am invatat la timpul meu. Am invatat sa respect pe cei varstnici, sa sarut mana doamnelor, sa respect
Cele 10 Porunci care indeamna la iubirea aproapelui si la cinstirea parintilor, sa nu comit perjury si sa nu fac rau nimanui, sa ma inconjor cu dragostea familiei, sa nu-mi tradez prietenii si sa-mi cresc si eu la randul meu urmasi demni si folositori viitorului.
Dar, ca sa fiu mai specific, am invatat de la parinti, profesori, din viata de zi cu zi, ca cel mai important lucru pentru un tinerel, este sa poarte BRATARA DE AUR A MESERIEI. Imi amintesc Romania de acum 81 de ani si inca pot numi lacatusi, tamplari, croitori, cismari, instalatori, electricieni, frizeri, s.a.m.d. din cartierul meu. Si-au castigat cinstit existenta, cei mai multi avand propriile lor ateliere, au injghebat familii onorabile, si-au maritat fetele si multi dintre copii lor au plecat spre studii universitare. Nu era la moda sa lucrezi la altul, numai in cazuri cand erai angajat in marile fabrici.
Calatorind acum o vreme prin Romania, rareori am zarit un atelier de genul descris mai sus. Afirmatia este valabila si pentru tara care ne-a adoptat. Unde sunt croitorii, cismarii, electricienii si instalatorii de apa? Da, mai gasesti cate unul, varstnic si el, sosit din Rusia sau alte tari est-europene. Incearca sa gasesti un profesionist in cazurile cand iti curge o teava sau instalatia electrica iti creeaza probleme. Acum ai de-aface cu “contractori”. Te adresezi unei companii, esti incasat cu costul vizitei si a diagnosticului si platesti peste normal aurul bratarii lor. Compania are o secretara, un inginer, un supraveghetor si tu ii platesti pe toti. Nu mai e Conu’ Costica, nici Lambru cismarul si nici nea Titi electricianul. Doar pe ici, pe colea.
Tineretul nostru de azi prefera sa bata la usile oamenilor si sa le ofere spre vanzare aspiratoare de praf, sa vanda automobile sau sa se alature armatei “telemarketistilor”. Se multumesc cu procente marginale de castig, schimba patroni sau patronii ii schimba pe ei, nu sanse de construit o pensie, si, deodata, isi dau seama ca au de platit chiria, ca proaspata sotie asteapta un mostenitor sau ca masina ruginita trebuie inlocuita. E adevarat ca o alta pleiada de tineri merg la universitati, dar nu toti au posibilitatea materiala, inclinatia si dorinta de a deveni doctor, advocat sau dentist. Multi detinatori de diplome se trezesc fara ocupatia la care s-au pregatit. Singura cale este scoala de meserii sau ucenicia la cucerirea unei specialitati manuale.
Povestea de mai jos este cu atat de amuzanta cat este si adevarata. Se spune ca o femeie (nu stiu de ce pentru ca putea tot atat de bine sa fie si un barbat) avea necazuri cu automobilul familiei. Odata pornea si de mai multe ori nu. Cand rabdarea si intelegerea ca numai un meserias poate sa o scoata din incurcatura i-au ajuns la limita, a intrat la un garaj-auto si si-a spus pasul. Ralph, mecanicul, un om uscativ si serios, a ascultata-o atent cand clienta i-a explicat simptomele ce se petrec cu “Escort”-ul ei, si-a sters grijuliu si incetisor mainile cu un fragment de carpa imbacsita si a cerut doamnei doua minute. De acolo, s-a indreptat spre lada lui cu scule, s-a intors cu un ciocan in mana, s-a strecurat incet sub masina si dupa o clipa s-a auzit o lovitura de ciocan pe undeva in dedesuptul vehicului.
S-a apropiat apoi de clienta si i-a spus:”Totul e in regula madam, problema a fost rezolvata.”
Consternata, clienta a zambit si l-a intrebat daca asa stau lucrurile si cam cat datoreaza pentru serviciul executat.
- O suta si un dolar, sosi raspunsul.
- Inteleg, spune clienta. Am vazut ce a-i facut si valoreaza pentru mine mai mult decat un dolar daca m-ai scapat de necazuri. O lovitura cu ciocanul, da, un dolar, dar de ce o suta?
- Ai dreptate doamna, raspunde Ralph. Am lovit cu ciocanul undeva si asta valoreaza un dolar. Dar suta este pentru ca am stiut unde sa lovesc si sa detectez problema…Pentru asta am petrecut ani si ani la scoala de meserii…
Clienta a platit dar nu a observat stralucirea bratarii de aur de la bratul mecanicului…

Thornhil ON / april 2012




Harry Beer    4/11/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian