Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Constantin I. Budeanu si... puterea deformantă.


Folosim adesea expresii de forma” Luna asta a fost frig si am consumat mult curent electric” sau “ Trebuie să plătesc curentul electric”. De fapt plătim energia electrică, adică puterea electrică consumată într-un interval de timp. Consumatorul casnic plăteste energia activă.Cosumatorii industriali plătesc si energia reactivă, adică un supliment de energie utilizată pentru magnetizarea motoarelor electice.Omul, consumatorul nu vede nici puterea activă, nici puterea reactivă si nici puterea deformantă, care apare în cazul unor consumatori neliniari, bazati, de regulă, pe componente electronice.Desi nu sunt văzute, aceste puteri au fost intuite, au fost definite de către fizicieni, de către specialistii în electrotehnică. Puterea deormantă a fost intuită, a fost definită a fost explicată, pentru întreaga lume, de un român: Constantin I. Budeanu.

Povestea vietii.
Constantin I. Budeanu s-a născut la data de 16 februarie 1886 în orasul Buzău, unde a urmat cursurile scolii elementare si ale Liceului „ Vasile Alecsandri”. Liceul l-a urmat la Galati si, timp de sapte ani, a fost sef de promotie. În 1903 este admis ca student la Scoala Natională de Poduri si Sosele din Bucuresti , iar după 5 ani, la 10 iulie 1908, obtine titlul de inginer constructor cu media generală 18,21. În urma unui concurs, Academia Română îi oferă, în 1908, o bursă „Adamachi” pentru specializare în domeniul electrotehnicii, energeticii si metrologiei. În 1909 a absolvit Scoala Superioară de Electricitate din Paris si obtine diploma inginer energetician. Istoria spune că Directorul Scolii, Paul Janet, a fost atât de impresionat de pregătirea profesională a lui Constantin Budeanu încât, începând din 1909 si până în 1940 i-a admis fără concurs pe toti absolventii de învătământ superior electrotehnic de la Bucuresti si apoi de la Timisoara. După, absolvire, timp de un an ,a efectuat un stagiu de practică la întreprinderi electrice din Paris, pe care l-a continuat în Germania, la Fabrica de Masini Electrice si la una dintre Centralele electrice din Berlin.
În 1910 se reîntoarce în tară si îsi începe activitatea de inginer la atelierele CFR, unde a functionat până în 1919, ajungând în scurt timp sef al Uzinei diesel-electrice de la Atelierele Grivita . Din 1919, a lucrat timp de doi ani, până în 1921, la Societatea Tramvaielor din Bucuresti .Interesant de mentionat că se mai păstrează legitimatia-abonament utilizată de Constantin I. Budeanu pentru a călătorii cu tramvaiul. Legitimatia cu nr. 2332 are fotografia lui Constantin I.Budeanu si următorul text imprimat : „ am luat la cunostintă de conditiunile de folosire a abonamentului din formularul Cerere de abonament pe care l-am semnat” . Urmează semnătura lui Constantin Budeanu si adresa scrisă de mână : str. Washington 32. Abonamentul , valabil pentru toate liniile , costa 960 lei.
. Apoi, timp de 10 ani , între 1921 si 1931 a lucrat la Societatea „Electrica” , în calitate de Director tehnic. În acea perioadă a inventat reostatul cu lichid pentru încercarea generatoarelor electrice.
Din 1931 până în 1948 a lucrat si la „Creditul pentru întreprinderi electrice din România”.
Asadar, timp de 38 de ani a fost în contact direct cu problemele practice , cu problemele tehnice legate de centrale electrice, de retele electrice, de electrotehnică.

Practica împletită cu teoria.
A fost mereu atras si de studiul teoretic ,astfel că în anul 1916 devine asistent la cursul de electricitate si electrotehnică al Scolii Nationale de Poduri si Sosele. Datorită calitătilor sale pedagogice i s-au încredintat si cursurile de „Masini electrice” si „Tractiune electrică”.
În 1920 este numit conferentiar suplinitor la cursul de măsuri electrice, tractiune electrică, calculul, constructia si încercările masinilor electrice ,iar în 1921 devine conferentiar titular la Scoala Politehnică din Bucuresti care fusese înfiintată în 1920 prin transformarea Scolii Nationale de Poduri si Sosele si care va deveni mai apoi Institutul Politehnic din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica Bucuresti. Prin toate aceste transformări învătământul superior din România a demonstrat că stie să tină pasul cu schimbările din economie, din viata socială, din lumea academică mondială În 1926 Constantin Budeanu avea 40 de ani si o bogată experientă practică si, de aceea, este numit profesor la cursurile „ Electricitate si măsurări electrice ” si „Bazele teoretice ale electrotehnicii”. Constantin I.Budeanu a slujit această scoală până la pensionarea sa în anul 1959.
Activitatea lui Constantin I. Budeanu a fost o împletire între practică si teorie, între teorie si practică, caracterizată de dorinta sa permanentă de a întelege cât mai bine sensul fizic al fenomenelor pe care le întâlnea într-o epocă în care studiul electrotehnicii de-abia se închega. Această valentă se regăseste în tratatul "Puissances reactives et fictives" , publicat în 1927, în care a definit notiunea de „putere deformantă” si metodele de calcul ale acesteia. Trei ani mai târziu, în 1930, a definit notiunea de „factor de putere” , celebrul cos φ , a definit notiunea de „ putere reactivă” si a denumit unitatea de măsură a acesteia – VAR Volt Amper Reactiv . Ca o dovadă a importantei acestor notiuni este faptul că ele au fost imediat adoptate de Conferinta Electrotehnică Internatională întrunită la Stockholm. Ca o dovadă a valorii lor stiintifice este faptul că a fost, între 1932 si 1935, membru în Consiliul de Conducere al Societătii Electricienilor Francezi din Paris si Presedinte al Comitetului International pentru Studiul Fenomenelor Reactive si Deformante. Importanta acestor concepte este mai evidentă în zilele noastre când consumatorii neliniari de tip instalatii de sudură, cuptoare electrice, convertoare statice au o pondere importantă, când consumatorul casnic este păgubit de consumatorul industrial prin deformarea regimului de functionare al retelelor electrice.
În sedinta Academiei Române din 1.10.1943 a prezentat o amplă lucrare ,intitulată “Problema electrificării în România”, si publicată în Lucrările sectiei stiintifice, Seria IV, Tomul XIX. În 1957 a publicat la Editura Academiei cartea „Sistemul general practic de unităti”.
Merite recunoscute.
Pentru meritele sale remarcabile, a fost ales, în 1938, membru corespondent al Academiei Române, iar apoi , în 1955, membru plin al Academiei Române ca si al unor academii si societăti străine, printre care si Conférence Internationale des Grands Réseaux Electrique (CIGRE). În 1946 a primit din partea CIGRE „Medalia Recunostintei”. Constantin Budeanu si Remus Rădulet sunt două nume incluse în „Sala savantilor si inventatorilor” , organizată de Comisia Electrotehnică Internatională la Geneva, alături de Maxwell, Faraday, Tesla, Edison.
Academia Română acordă anual Premiul „ Constantin Budeanu” celor mai valoroase lucrări stiintifice din domeniul electrotehnicii. În domeniul stiintelor tehnice Academia Română mai acordă următoarele Premii:Premiul Aurel Vlaicu , Premiul Anghel Saligny , Premiul Henri Coandă , Premiul Traian Vuia- sectia de Stiinte tehnice ,Premiul ILIE MURGULESCU- sectia de Stiinte chimice, Premiul LUDOVIC MRAZEC – sectia de Stiinte geonomice.

Alte contributii.
A avut un rol important si în dezvoltarea învătământului superior electrotehnic, în publicarea unor lucrări stiintifice si tehnice de valoare prin utilizarea metodelor matematice cele mai moderne, fără însă a pierde din vedere sensul fizic al fenomenelor studiate. A inventat reostate cu lichid pentru încărcarea generatoarelor electrice în vederea efectuării unor încercări specifice.
A fost membru fondator al Buletinului Institutului Român de Energie, membru activ al
Societătii Politehnice, al Societătii Gazeta Matematică si al AGIR.

Constantin I. Budeanu este primul inginer român care îsi înscrie numele atât în electrotehnică cât si în teoria generală a stiintei, prin descoperiri de mare valoare. Cu colaboratorii săi “ era discret, lipsit de îngâmfare, nu făcea niciodată caz de pregătirea sa stiintifică si îsi impunea punctul de vedere fără ostentatie”

A murit în după amiaza zilei de 27 februarie 1959 la Bucuresti. Cu câteva minute mai înainte discutase la telefon cu un colaborator despre organizarea unei conferinte stiintifice. Avea 73 de ani.



http://gheorghe.manolea.ro





Gheorghe Manolea    10/2/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian