Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Eugen Coseriu, omul-filosof al vorbirii

Motto: Unii se întreabă cum se poate ca, dintre discipolii mei declarati, unul să se ocupe cu semiotica, altul cu stilistica, altul cu lingvistica istorică, altul să facă semantică culturală s.a.m.d. S-ar părea că nu tin de aceeasi scoală, dar tocmai prin aceasta tin de aceeasi scoală. (Eugen Coseriu)

Cuvinte cheie: agonie, literat, valori, profan, lingvistică, vorbire, deusian, gândire, maestru, granit.

Mots-clés: agonie,homme de lettres, les valeurs littéraires, profane, linguistique, langage, deusian (divin), la pensée, maître, de granit.

Résumé: Le savant, Eugen Coseriu, a créé par scientifique de ses recherches en linguistique, une bonne compréhension par tous les usagers de la route dans le monde entier ce qui est nécessaire pour chaque pour se conformer ŕ la langue qu'ils parlent, non seulement trčs simples ŕ utiliser dans les discussions, sans valeur, mais en particulier de comprendre la signification, le mot «philosophie» renforcée, ce qui peut parfois ętre destructeur de l'existence. Il a montré que les termes employés incongru frapper et de tuer des systčmes ethniques; le mot, comme l'idée, a une longue route de déploiement. Nous vivons sous l'impression que lorsque nous utilisons des mots se comprendre notre univers. Les mots ont un sens: synonymies, antonymies, paronymies, qui suivent notre désir d'ętre vivant et réel, précisément parce que nous vivons parmi les profanes et les initiés pour orienter la façon dont vous avez ŕ marcher pour ne pas produire existence anormale.


Suspinul este o stare a faptului că semenii si-au adus aminte de noi. Lacrimile, chiar dacă nu se materializează prin umezirea ochilor, ele se preling prin venele care duc către inimă lichidul vâscos al existentei. O colosală ironie, acelasi lichid rozariu tine în viată si pe cel care-i turbează initiatului circuitul de energii ce îi trec prin coloana vertebrală. Suspinul induce melancolia, care la rândul ei trezeste amintiri care frământă sufletul până în ultima clipă a vietii. Este un dor tăcut ce urcă si coboară în matricea celestă a invizibilului, mângâind inimile telurice, care nădăjduiesc într-o liniste a apropierilor.
Mă reazem de zidul unei biblioteci si, după un timp, aud gemetele celor dinăuntru: toti cei de dincolo de peretele gros al conservării cuvântului materializat, soptesc neînteles; ar fi fost imposibil să cunosc toate acele limbi care se soptesc înăuntrul camerelor acelei clădiri. Unele cu teamă, altele cu patimă însă cele mai multe cu dorinta de a ne spune ceva pentru cei de azi. Eu sunt un cel de azi care îmi lipesc urechea cu curiozitatea de a deslusi ceva. Simt fâsâitul unei cărti si, de acolo, din lumea aceea, încep să aud un nume: Eugen Coseriu (1921-2002). Îngerii deusieni au coborât din înaltul celest al linistii si, în după-amiaza premergătoare marii sărbători a Nasterii Fecioarei Maria, a anului 2002, sufletul marelui om de stiintă român urca la ceruri, despărtindu-se, pentru totdeauna, de cei dragi. El lăsa în urmă o grandioasă operă stiintifică, riguros documentată, recunoscut ca cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăti a secolului XX si că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să tină bine cont, în esenta sa, de gândirea maestrului de la Tübingen, închinată lingvisticii dar si filologiei, o piatră de granit pusă la temelia valorii stiintei despre ceea ce înseamnă vorbirea si normele ei stiintifice.
Într-una dintre prestigioasele sale lucrări, rezultat al unei munci laborioase de cercetare, din perioada de început a carierei sale, lucrare document devenită clasică, cu titlul Sistem, normă si vorbire, marele savant, de origine română, scria, încă de pe la jumătatea secolului al XX-lea, formulând una dintre definitiile stiintifice juste ale lingvistului, spunând că acesta: ...trebuie să fie în acelasi timp botanist si grădinar; trebuie să ajungă la constituirea de tipuri abstracte si ideale de flori, dar numai pentru a îngriji cât mai bine viata capricioasă si uneori surprinzătoare si nouă a florilor vii si concrete din grădina sa, trebuie să fie botanist, pentru a fi un grădinar mai bun. Savantul a creat, prin cercetările sale, în domeniul lingvisticii, un drum clar întelegerii de către toti vorbitorii întregului glob că este necesar ca fiecare să-si respecte normele limbii pe care o vorbeste, nu numai pentru a o folosi în discutiile banale, lipsite de valoare, dar, în special, pentru a-i întelege sensurile, filosofia cuvântului armat, care poate fi, uneori, distrugător de existente. El a demonstrat că termenul uzitat nelalocul lui doboară sisteme si ucide etnii; cuvântul, la fel ca si ideea, are un drum lung al desfăsurării. Trăim cu impresia că atunci când folosim cuvintele Universul pricepe voia noastră. Cuvintele au sensuri: sinonimii, antonimii, paronimii, care succed dorintei noastre de a fi vii si suntem reali tocmai pentru că cei initiati trăiesc printre profani si le ghidează drumul pe care trebuie să păsească spre a nu produce anomalii existentei. Dacă ideea ar fi fost să reprezinte direct lumea exprimării, atunci oamenii ar fi fost cu adevărat o entitate-om, superiori prin manifestări si jenati de gânduri care ar fi fost semnalate prin unde sovăitoare. Este tocmai ce profanii nu au, decât cuvântul pe care îl distribuie în urechile care nu aud ale celor manipulati, este un invers proportional al elementului gând cu cel al vorbirii. Savantul a creat unicitatea, legătura indisolubilă dintre cele două elemente si a creat încrederea de sine a omului în fata lui, în primul rând, si apoi în fata celuilalt, anticipând discursul ca adevăr materializat si nu o plăsmuire.
Savantul lumii moderne citea omul prin stiintă si îi modela cu bunătate, de la distanta demiurgică, pornirile necontrolate. Eugen Coseriu, omul-filosof al vorbirii, născut pe meleagurile românesti din zona Bălti, constientizase încă din anii fragedei sale tinereti că: Distinctia dintre limbă si realitate nu este atât de usoară cum ar părea si învălmăseste, cu o frecventă mai mare decât s-ar dori, speculatiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obisnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu si nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. Marele gânditor l-a egalat prin ceea ce a făcut pe chiar maestrul său Lévi-Strauss si a depăsit asteptările prin puterea cu care a făcut ca termenul analizat stiintific să fie exprimat la sutele de conferinte si sesiuni stiintifice, la care a participat, dovedind valoarea analizată a cuvântului si a legăturii acestuia cu limba fiecărui popor în parte.
Când a plecat la studii Eugen Coseriu a părăsit România, nicidecum România si Moldova, asa cum s-au dorit să fie rupte de fortele oculte ale anilor îndoliati din istoria neamului nostru, asa cum făcuseră si Mircea Eliade, si Noica, si Eugen Ionescu si multi dintre marii oameni ai culturii noastre, care s-au rupt de frati pentru a putea să spună nepăsătorilor din lumea liberă că etnia română va sti să dăinuiască si în marea lume a Europei. Prin ei si prin înaintasii nostri România a fost întotdeauna parte integrantă a bătrânului continent, fără a înceta vreodată să se oprească sau să ezite să-si poată folosi energiile, în corelatie cu lumea europeană, pentru a făuri binele si a crea armonia etniei-om a Europei. Ei au făcut ceea ce noi din interior nu am putut face,si nu merităm să fim condamnati pentru că eram constrânsi si supusi tăcerii însă ei au arătat lumii că materia cenusie românească este tot atât de cenusie si plină de ingeniozitate, ca si a altora, egalându-ne ca natiune realizată prin educatie si cultură. Savantul român a urcat maiestuos treptele spre înaltul piedestal al nemuririi, a îndepărtat toate piedicile care i-au stat în cale, a dărâmat ziduri de nepătruns ale celor ce încercau să îi blocheze, neîncrezători, drumul spre gloria supremă a geniului deusian. Mândrii suntem de ceea ce ai lăsat lumii si vrem să nu uităm că tu, modest intelectual ai a absolvit liceul Ion Creangă din orasul Bălti, ti-ai continuat studiile în filologie la universitătile din Iasi, Roma si de filosofie la Universitatea din Milano. Ai predat 13 ani la Universitatea din Montevideo, Uruguay, iar între anii 1961 si 1963 ai fost profesor-invitat la Universitatea din Bonn. Din anul 1963 si până la sfârsitul vietii ai rămas devotat profesor la Tübingen. Stim, om al universalitătii, că multe generatii de discipoli ai păstorit, care au constituit, preamărindu-ti numele, Scoala de lingvistică de la Tübingen. Meritele tale au fost încununate cu lauri de Doctor Honoris Causa la aproape 50 de universităti din întreaga lume si, ca o vrere a lui Dumnezeu, sfidând orice crepuscul, ai vorbit peste optzeci de limbi, în care ai gândit pentru că te simteai al tuturor, al lumii întregi.
Savantul Eugen Coseriu a făcut ca toate mintile Europei Occidentale moderne să se plece adânc în fata stiintei lui, ca exponent al unui popor cu mari si vechi traditii de viată istorică, o civilizatie încă nestudiată în profunzimea a ceea ce a putut să dea lumii pământului tracii, din seva cărora ne tragem existenta: în afară de Coseriu, niciun alt lingvist român nu s-a ridicat de la lingvistică la o filosofie a limbajului; si nimeni n-a ajuns la extraordinara notorietate universală ce înconjoară acum numele său.
Cu totii, atunci când se apropie furtuna, observăm că norii se adună dominând părtii ale clopotului celest, mătuindu-l si dispensând lumina cu valtrapurile fumurii ale urgiei. Îi vedem, îi urmărim, ne îngrozim la gândul tunetelor si fulgerelor, care se pot ivi dintr-un moment într-altul. Însă, nu vom sti niciodată locul unde se va produce trăsnetul, din care lumini orbitoare vor coborî, încărcând pământul cu energii ce vor străpunge derma fragilă a existentei telurice. Tot asa, atunci când România a fost să fie străpunsă de tunetele si fulgerele etniilor mărsăluitoare, lumini din mănunchiul fulgerat al natiunii noastre au străpuns negrele umbre ale întunericului, strălucind în alte părti ale lumii mult mai puternice decât la noi. Ei au creat neobosit si s-au lăsat purtati de mâinile îngerilor protectori ca purtători ai românismului, a vremurilor când nestingheriti si apreciati pentru bunele lor fapte, românii erau primiti cu bratele deschise de Occident. Profanii de acolo sunt rupti de misterul si de taina stiintei, ai creatiei pentru creatie si viată, ai luptei pentru un ideal minunat al trăirilor omului, indiferent de locul unde doreste să trăiască. Europa este a europenilor si deci, si a noastră. Hotarele au existat în imaginatia bolnăvicioasă a mintilor mărginite, care si azi mai bântuie cu siluetele lor fantomatice lumea, dar cad pentru că energia lor s-a risipit deja si praful din care derma le-a fost continut în compozitie a început să fie suflat de cei care gândesc si privesc altfel în noua ordine a lumii Europei. Eugen Coseriu a creat pentru lume, pentru binele ei si a gândit spre o mare oprire a disolutiei materiei umane, el a văzut prin omul Europei legătura între etnii, respectul pentru cei care stiau să cugete si să fericească mintea profană, deschizându-le orizonturi noi de gândire. El a făcut înconjurul lumii predând la universităti celebre din Germania, Norvegia, Anglia, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Bulgaria, România, Moldova, chemat în Japonia, Chile, Brazilia, America, Uruguay, Argentina etc., doctor honoris cauza la peste 40 de universităti ale lumii si conferentiind în peste opt limbi, pe care le vorbea cursiv. Omul de stiintă plămădit în arcul carpato-dunăreano-pontic a purtat în lumea întreagă mândri de a fi român s i peste toate acestea dorinta de a arăta că este european. Lingvistica, prin definitia obiectului ei de studiu, este o stiintă universală si nici nu avea altfel să nu creat modelul savantului universal. Cărtile lui trebuie să nu lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil să poată exista filolog, care să nu fi studiat după graniticele lui lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coseriu, a zidit o nouă orientare în lumea cercetărilor, dar si a învătământului universitar din întreaga lume. Savantul transpare cu consecventă ideea că omul de stiintă, în spetă lingvistul, urmează să-si pună rezultatele muncii sale în slujba societătii, vorbitorii fiind cei ce trebuie să profite în cea mai mare măsură de rezultatele activitătii stiintifice.
Teza profesorului Coseriu a deschis larg ferestrele stiintei, ducând la o abordare integrală a activitătii de limbaj, fapt ce a si inspirat pe discipolii săi români să-i propună ca această orientare să se numească lingvistică integrală. Porneau la drum cu o stiintă obiectivă si realistă însă fără a neglija măsura în care era vizat limbajul, asa cum este, sub toate aspectele, sublinia de fiecare dată lingvistul, derivând din natura lui fundamentală de activitate.
Studiile eruditului om de stiintă au sugerat o teorie în care două componente au definit obiectul de cercetare al disciplinei lingvistică:
a) – vorbirea este (1) o activitate general-umană, efectuată de vorbitori
(2) ca reprezentanti ai unei traditii comunitare de tehnică lingvistică,
(3) în mod individual”
b) – orice activitate, asadar si activitatea de vorbire, poate fi considerată:
(1) în calitate de activitate,
(2) în calitate de cunoastere pe care se întemeiază activitatea
(3) în calitate de produs al activitătii.
Conceptia coseriană a creat premisele pentru o cercetare integrală a limbajului, care se dezvoltă ca o constructie teoretică realizată prin descompunere analitică, din punctul de vedere al planului vorbirii, al limbii si al planului discursiv, domenii care există sincronic în cunoasterea vorbitorului si se manifestă simultan în vorbire.
Cunostintele savantului au depăsit culmile inteligentei, munca sa stiintifică a creat o nouă teorie asupra întelegerii lingvisticii, cercetare prin care a demonstrat congruenta vorbitor-vorbire, dând lumii intelectuale puterea de a deslusi prin cuvânt ideea si voia vorbitorului, care gândeste în limba sa natală. Limbile pământului au un singur numitor comun, limbajul prin vorbire, cuvântul ca manifestare constientă a activitătii de fiecare zi a omului pentru că limbajul selectează simultan un semnificant, dintr-o masă informă de sunete, si un concept, dintr-o masă informă de percepte. A cercetat si a demonstrat că limbajul are o dimensiune sincronică, ca raporturi între semne la un moment dat, si o dimensiune diacronică, ca evolutie a semnelor în decursul timpului.
Eugen Coseriu s-a stins din viată, lăsându-se chemat de nemurire în lumea eterizată a ideii însă el, în lumea linistită a universalitătii sufletelor, îsi va continua activitatea sa stiintifică, cercetând si descifrând tainele deusiene a semnelor limbajului si ale vorbirii neuitând niciodată să spună că: limba română a rămas etalonul nenumit al limbii exemplare din toate sferele de cultură. .





lector univ.dr. Stefan Lucian Muresan    7/14/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian