Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Impresiile de calatorie ale unui roman

Hotin, nerusinare si aroganta

O jumatate de bucurie: in Cernauti se vorbeste romaneste

Vara, tarzie, drumurile, ukrainene, cum le stiam. Pe harta, degetul si ochii urmau linia firava a traseului. Regasisem Kamenets-Podolsk-ul, oras mare, azi capitala de regiune, candva si pentru scurta vreme, cand Polonia si Imperiul Otoman isi disputau acele meleaguri, cel mai nordic punct al stapanirii otomane in Europa. Camenita, pe romaneste, unde ajunsesera razboinicii Moldovei putin dupa 1500... Dar pe harta gasesc un punct care aduce cu el tresarire si face sa rasune in memorie versurile Celui Mai Mare Poet al Neamului: Hotin. Il rog pe Andrei, sofer si prieten, sa se abata din drumul Cernautilor. Intram in oraselul prafuit, murdar. Case sarace, ulite desfundate, amarate. "Fortareata" indica o sageata ramasa ca prin minune intr-un varf de par. Iesim din localitate pentru a nimeri intr-o esplanada unde e un monument recent al Eroilor sovietici si un parking. Asta sa fie ? O babusca ne vinde carti postale ilustrate. Rup banderola pachetului de zece si vad o mare cetate medievala. Babusca ma dumireste: "A, pai mergeti mai departe!"

Umbra Voievodului

Mergem. Coboram, printre fortificatii mai recente, trecem de poarta monumentala, spre o pasune larga, intinsa, verde-verde, unde troneaza, singura - singurica, o biserica. Probabil aici a fost candva satul ori un sat... Si, mai jos, chiar pe malul Nistrului, sa nu-ti vina sa crezi, Cetatea, Cetatea Hotinului. Intreaga, enorma, cu ziduri impresionante de zece metri inaltime (sau mai mult) si in perfecta stare! Am trecut pe un pod astazi fix si subred, sub care, hat, in adancul rapei, rumegau cateva vite si am hoinarit o ora printre si prin cladiri ale caror acoperisuri fusesera reparate recent. Din lipsa de fonduri, lucrarile erau intrerupte, schelele parasite si locul pustiu. Dar in ceea ce se poate numi palat am vazut sali mari si o capela cu ferestre ogivale. Desigur, nu moldovenii lui Stefan au cladit aici sau nu ogivele acelea ale Occidentului papistasesc, ci polonezii. Dar umbra Marelui Voievod si ideea ca pentru o clipa aici a fost granita Tarii, cea adevarata de pe Nistru, nu pot sa nu te infioare.

Cotropitorii

Am reluat drumul Cernautilor. Ne-am oprit sa cumparam fructe intr-un sat, unde, cu gheara emotiei in glas, m-am inteles romaneste cu oamenii. Seara, la hotel, dupa bucuria, umbrita, de a descoperi ca fetele de la receptie stiu mai toate romaneste, m-am pus pe scris cartile postale. Cui s-o trimit pe cea cu monumentul eroilor? Intr-o doara, am citit legenda: "Hotin. Monumentul Eroilor cazuti in luptele cu cotropitorii romani".
Dreptunghiul acela de carton: monument al nerusinarii si arogantei Sovietelor! (back)

Doru Petrescu, Paris





Doru Petrescu, Paris    8/24/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian