De vorba cu Jeff Bridges
L-am cunoscut pe tatal lui, renumitul actor Lloyd Bridges cu care ma imprietenisem; era un glumet cu un humor aparte si un talent extraordinar sa-si schimbe fata in tot felul de caractere pe care cu totii le-am intalnit candva, in viata de toate zilele. Si cum se spune la noi, cum e tatal e si fiul, asa si cu baietii lui dintre care Jeff si Beau i-au urmat pasii, devenind unii din cei mai buni actori din Hollywood. In special Jeff, care este de un talent deosebit, printre altele fiind capabil sa isi schimbe vocea, exact ca tatal lui, cind e nevoie!
Astfel, in ultimul lui film True Grit - Devotamentul- intruchipeaza un un caracter de cowboy ceva mai emancipat, cu o serie de metehne provenite din experientele avute delungul vietii aprige de pe acele timpuri.
RA: Salut, Jeff, aproape ca nu te-am recunoscut cu barba asta. Ai de gand s-o ti-o lasi, te imbrataneste!
JB: Am pastrat-o si dupa completarea filmului pentru-ca nu stiu ce rol apare pe firmament. Iar daca nu-i nevoie, o rad si basta!
RA: Inainte de toate, trebuie sa admit ca ultimul tau film este excelent iar tu, deasemenea! Sever, aprig, de neinduplecat si totusi cu un humor amuzant, mai ales in relatiile cu tanara protagonista Hailee Steinfeld care este foarte bataioasa si extrem de talentata.
JB: Thanks! Stiai ca a implinit numai 14 ani chiar pe platoul de filmare? Un copil foarte special! Ti-a placut scena deschiderii filmului? E favorite mea! Adevarul este ca aceasta copila reda la maximum posibil devotamentul pentru tatal ei care a fost asasinat si pe care ea vrea sa il razbune. Este o actrita exceptionala si ii doresc enorm sa ia Oscar-ul! Ea este de fapt personajul de baza al acestui film si as dori enorm sa o vad in cit mai multe filme, chiar sa imi mai fie partenera, ar fi grozav.
RA: Intr-adevar o scena aparte! Dar sa nu uit, ce parere ai despre refacerea unor filme vechi? Doar sunt atatea scenarii cu subiecte noi si interesante?
JB: Actualmente, fratii Coen au decis candva ca vor sa reface acest film vechi de peste 20 de ani. Cred ca mai mult ca sa se amuze. Si eu i-am intrebat si m-au asigurat ca rolul oferit este total aparte de cel original jucat de John Wayne. La inceput, i-am refuzat. Dar dupa ce mi-au detailat cum vor sa-l turneze, am inteles ca e aparte si ca este un prilej bun sa-mi desfasor talentul de intretpretare a unui asemenea personaj. Cu alte cuvinte, filmul se va evidentia prin atingerea miraculoasa a Fratilor Coen, renumiti pentru interpretarile lor originale. Un fel de interpretare a la Coen-esque ce a reesit chiard in cadrul scenariului.
RA: Probabil ca ati discutat mult in amanunte cu privire la interpretarea dorita sa o obtina film?
JB: Simplu, ei au preluat cartea, nu scenariul vechi, si au rescris un scenariu dupa gustul si interpretarea lor. Caracterele lor vorbesc mult, mult mai mult decat in filmele traditionale cu cowboys. Inclusiv caracterul meu care vorbeste nefarsit,bla-bla-bla...povestind tot felul de intamplari, fara sa fie intrebat! Cu toate astea sunt o multime de scene in care nu se vorbeste si care sunt foarte puternice pentru ca lasa spectatorii sa inteleaga ce se intampla si asta e caracterist ori carui regizor mare. Si ei sint, intr-=adevar!
RA: Si pentru ca ii lauzi atata, ce este diferit la Fratii Coen fata de ceilalti regizori cum ar fi Terry Gillian, de exemplu? Mai ales ca te-au ales pe tine, cu toate ca sint o multime actori in Hollywood care ar fi putut interpreta acest rol? Trebuie sa fie ceva special care au vazut in tine care nici tu nu ai stiut. Asta se intampla cu multi artisti talentati care trebuie sa fie descoperiti de alt cineva care are un ochi pentru ei, de care cel descoperit nu isi da seama.
JB: Corect! Ai spus-o bine! Ei au avut viziunea lor de cum ar trebui sa iasa acest film din care cauza au trebuit sa ne explice noua, actorilor, aceasta viziune a caracterelor ce trebuiau sa fie interpretate. Ia ca exemplu tanarul Scott Cooper, care n-a jucat sau regizat o piesa cand a fost la scoala, dar mai tirziu, a scris scenariul Crazy Heart in 24 de zile, si in care tu joci, deasemenea! Scott, ca si Fratii Coen, a injectat toata pasiunea lui si care a facut si inca face atata valva. Tot ce pot spune e ca Fratii Coen sunt foarte buni si extrem de originali.
RA: Aha, inteleg! Dar cum te-au ajutat in mod special?
JB: Oh, doamne! M-au ajutat sa-nteleg mentalitatea acestui caracter ca sa-mi formulez singur si sa adopt o voce aparte si manière aparte. Cand le-am spus cum as vrea sa-l intruchipez, m-au ascultat, au discutat si au aoptat vederile mele pe care le-au incorporat in scenariu. Pot sa spun ca in felul asta sunt chiar foarte originali si ard de crativitate. M-au lasat sa-mi definitivez conceptia caracterului rolulului si sa-l in cadrul fluviului sufletului lor ca o lumanare care poate sa arda cand mai incet si cand mai repede convietuind cu insp iratia lor regizorala. Fara doar si poate ambii sunt genii de felul lor!
RA: In majoritatea filmelor in care joci emanezi o pasiune extraordinara. Numai ca in Tron care are atatea efecte speciale, nu te scoate din felul in care interpretezi un rol?
JB: E aproape la fel si trebuie sa te adaptezi la o disciplina in care nu te lasi distras de aceste parti tehnice cand esti intrun fel de salopeta in fata unui panze verzi si impanat cu tot flul de ventuze mici si sensori care-ti mimica fiecare gest sau miscari in termeni electronici ce pot fi ambalate in costumatia respectiva si vizionate in computer cand aparatele te filmeaza electronic. Nebunie curata ! Sigur ca trebuie sa fiu foarte atent cum functioneaza ca sa nu fac vreun scurt circuit ! Glumesc !
RA: In alta ordine de idei, dece crezi ca americanilor le plac atat de mult Westerns incat au devenit un classic in cadrul cinematografiei lor?
JB: Aaah, nu-i mare secret! De cand eram copil, si sunt sigur ca nu sunt numai eu, mi-au placut enorm aceste filme de gen. Poate pentru-ca e o parte inteagra din istoria Americii cand au venit colonistii si s-au sbatut sa supravietuiasca nu numai in mediul inconjurator, dar si nativii cu care trebuiau sa imparta orice ca sa traiasca, mai bine zis sa supravietuiasca. Numai ca atunci n-au existat toate avansurile electronice pe care le avem azi si in loc de cateva minute la telefon, au trebuit sa calareasca o luna ca sa ajunga unde trebuiau. Iar pe drum, tot felul de talhari, rau voitori, o lume pestrita carora le era frica si de umbrele lor, ca sa nu mai vorbim de indienii nativi americani care incercau sa-si apere stilul lor de viata, etc. Poate pentru-ca aceste filme aratau pur si simplu oameni buni si oameni rai.
RA: Si pentru ca veni vorba, cum ai descrie calitatea sau genul rolurilor pe care le-ai ales si interpretat si care ar fi cel mai bun?
JB: Cred ca cel din True Grit deocamdata, pentru ca e cel mai proaspat.
RA: Ce recomanzi noilor actori ca sa adopte sau cum sa se compoarte ca sa reuseasca in viata lor profesionala?
JB: Hmm... cred ca toti avem o logica simpla care ne dicteaza ce sa facem si cum sa facem, in special ceeace ne place foarte mult. Am admirat intotdeauna pe Sylvester Stallone pentru ca a creiat si a facut Rocky, un caracter care nu pot sa il uit nici azi. Bravo lui!
RA: A considerat vreodata sa devii regizor?
JB: nu prea sint sigur…ia o multime de timp si trebuie sa ai o pasiune speciala ca sa-ti dedici atata timp unei lucrari.
RA: Uite cine vorbeste! Ai devenit un fel de renaissance man: actor, musician, visual artist, social activist...care din aceste aspecte te pasioneaza cel mai mult?
JB: Toate! Sigur ca esti dornic sa desvolti toate faldurile creativitatii cu care esti dotat, dar cand vine la un anumit punct, nu-ti vine sa crezi ca o poti face. De exemplu musica ! Suntem un grup care mai de care si ne combinam foarte bine ca sunet si personalitate. Adevarul este ca avem obligatia, noi cei care am castigat asa o notorietate, s-o uitilizam ca sa atragem atentia la injustitii… sa adunam bani pentru organizatii cum e proiecul No Kid Hungry !
Aparent cantecele mele au gasit o rezonanta si asta ma bucura caci le vom inregistrain curand. Cat despr cele care au castigat un Oscar, am crezut ca n-o sa mai trebuie sa ma lupt atat ca sa obtin ce e necesar. Dar realitatea e diferita. Acem peste 17 milioane de copii infometati in America si mai multi care au nevoie de un camin si scoala. S-a alocat un miliard pentru treaba asta si conlucram cu primarii si autoritatile respective sa se intrebuinteze banii in mod cinstit pentru ce au fost alocati ca sa eliminam problema asta pana in 2015. Si daca primiind un Oscar intareste publicitatea acestor probleme ma entuziasmeaza si mai mult ca sa creiez si sa particip.
RA: Ultima intrebare… Ai implinit 60 anul trecut si ultimile filme cum e Crazy Heart si True Grit au de aface cu batranete si mortalitate. Cum te afecteaza asemenea subiecte?
JB: Ha! Cine imbatraneste?! Glumesc, de sigur. Totusi batranetea este dupa cum te uiti la ea. Doar numere… depinde cum se simte cineva iar eu ma simt grozav ! Iar rolurile pe care le accept sau nu, trebuie sa se potriveasca cu ceeace vad si se reflecta in oglinda. Pe de alta parte, cand esti tanar, e dificil sa-ti desfasori emotiile iar intelepciunea vine si ea o data experientele care se aduna si desigur, numai cu timpul. Concluzia e simpla : Imbatrineste, dar numai temporar, as zice, esti de acord?
N.O.
Restul interviului , in forma tiparita a Observatorului
|
de la Ray Arco, corespondentul nostru la Holywood 2/17/2011 |
Contact: |
|
|
