Frumoasa noastră planeta albastră
Să stii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele, căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudărosi, mândri, defăimători, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecați, vorbitori de rău, neînfrânați, neîmblânziți, neiubitori de bine, trădători, obraznici, îngâmfați, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:1-4).
Spre sfârsitul secolului XX, multi propovăduiau, vorbeau, se temeau si asteptau Sfârsitul Lumii, fenomen ce urma să aibă loc în anul 2000. Am trecut acest prag si se fac tot felul de scenarii dramatice, catastrofale, altele dătătoare de speranță, referitoare la anul 2012.
Sunt si unele argumente stiintifice, precum Rezonanta Schumann, numită sugestiv Pulsul Terrei, verificată în mod experimental si demonstrată matematic în anul 1952, de fizicianul german Winfried Otto Shumann (1988 1974), profesor la Facultatea de Stiințe din München. El a prezis existenta câmpului bioenergetic al pământului si a calculat frecventa sa de vibratie, înainte chiar de a putea fi efectiv măsurată. Acest câmp are o rezonantă, măsurată în pulsatii (vibratii) pe secundă. Unii o consideră responsabilă de echilibrul biosferei, mediu natural de care depind toate formele de viață. S-a ajuns la concluzia că toate vertebratele si creierul nostru au aceeasi frecvență (aproximativă) de 7,83 hertzi. Noi si planeta formăm o entitate unică. Adică noi, ființele umane suntem pământ care simte, gândeste, iubeste si venerează. De ce suntem asa? Pentru că avem aceeasi natură bioelectrică si suntem înconjurați de aceleasi unde rezonante Schumann. Datorită faptului că sângele nostru contine fier, spun unii cercetători, suntem făcuti să vibrăm în ritm cu Pământul; vibratia noastră este o sumă de impulsuri electrice care controlează activitatea muschilor, sistemului nervos, organelor de simt, creierul fiind organul centralizator si coordonator al acestor vibratii, numite unde cerebrale. Ele pot fi măsurate.
Vorbind din punct de vedere fizic despre Rezonantă, putem spune că este vorba despre frecventele descărcări electrice ce apar în timpul unor furtuni puternice si care creează unde electromagnetice între Pământ si ionosferă (pătura superioară a atmosferei, cuprinsă aproximativ între 100 si 1000 km, în care gazele componente sunt rarefiate si încărcate cu ioni, producând acea rezonanță electromagnetică. Deci, suprafata terestră si ionosfera sunt bune conducătoare de electricitate si atmosfera cuprinsă între ele se comportă ca un dielectric, ca o imensă cavitate rezonantă pentru undele electromagnetice. Valorile lor au fost puse în evidență: 7,83 Hz, 14,3 Hz, 20,8 Hz, 27,3 Hz si 33,8 Hz (o frecventă de un Hertz corespunde unei perioade de repetare de o secundă). Când s-a calculat cu aproximatie cea mai joasă frecventă de rezonantă a cavitătii rezonante terestre s-a împărtit viteza luminii la circumferinta terestră si s-a obtinut valoarea de 7,8 Hz. Nu este o valoare fixă, ci una variabilă, deoarece altitudinea ionosferei are variatii de la o zi la alta si de la un anotimp la altul. Analizată stiințific, Rezonanta Schumann poate oferi date importante referitoare la modificările climatice, dar si informații despre activitatea solară, furtunile terestre.
De aici încep comentariile stiintifice a căror veridicitate, cu greu o putem proba. Găsim semnalat că Timp de mii de ani, Rezonanta Schumann sau Pulsul Terrei, a fost de 7,83 cicli pe secundă. Însă, din 1980, rezonanța a început să crească încet, acum fiind de 12 cicli pe secundă. Această crestere a frecvenței de rezonanță Schumann, a fost observată si identificată mai întâi de un clarvăzător brazilian. Se preconizează că la 13 Hz inima pământului se va opri. Dar, determinările experimentale infirmă modificări ale frecvențelor de rezonanță Schumann în sensul unei cresteri continue, ne spune Alexandru Mironov, jurnalist român, specialist, scriitor SF: Este evident că pentru a se produce asemenea modificări este nevoie să se modifice parametri fizici ai cavitătii formate din suprafata terestră, straturile inferioare ale atmosferei si ionosferă. Iar aceste modificări, ne spune dumnealui că nu s-au produs, nu s-a întâmplat nimic cu cavitatea Schumann. Cresterea frecventei de rezonantă Schumann se traduce prin scăderea progresivă a densitătii planetei si cum masa planetei este constantă, înseamnă că îi creste volumul, iar o asemenea crestere de volum nu a fost înregistrată de nici unul dintre satelitii care efectuează măsurători de precizie asupra planetei (densitatea fiind raportul dintre masă si volum). Mai degrabă putem bănui că intensitatea câmpului magnetic fluctuează, scăzând si apoi revenind, fără a se modifica polaritatea câmpului magnetic terestru. Astfel de fluctuații au mai avut loc în trecut. Inversiune sau fluctuație, nucleul terestru pare a fi agitat însă de furtuni intense. De adăugat că ultimele studii ale cercetătorilor de la Institutul de Geodezie din cadrul Universitătii Bonn din Germania au demonstrat că mărimile planetei s-au micsorat în ultimii cinci ani, cu 5 milimetri. Nu ar fi aceasta cauza valorilor modificate ale Rezonantei Schumann? Si admitând modificarea rezonanței Schumann, putem crede că ea poate conduce la modificări genetice lente si progresive în sensul reducerii timpului necesar dezvoltării si maturizării ființelor de pe Terra? Iar ingineria genetică ar putea interveni într-un mod util, pentru a face corectiile necesare sau pentru a anula efectele acestui fenomen dacă procesul s-ar derula în defavoarea omului?
Se vehiculează ideea că datorită acestui fenomen ziua nu mai are 24 de ore, ci doar 16 ore si că acest aspect ar fi sesizat de multi dintre noi. Logic nu putem afirma că ziua nu mai are 24 ore, ci doar 16, pentru că, dacă ar fi asa, ceasul ar trebui să treacă de la orele 16, direct la 24 si am avea ceasuri cu doar 16 ore. Alexandru Mironov ne linisteste si ne vorbeste (în 2007) despre acest timp: Avem ceasuri? Avem! Ce ne spun ele nouă? Ne indică vreo accelerare a timpului? Haideti să credem că sunt influentate ceasurile terestre, asa că nu mai putem detecta o accelerare a curgerii timpului. Dar ceasurile din spatiu? Ele cum de sunt influentate? Nu uitati că orice vehicul spatial are la bord ceasuri de mare precizie, ele fiind folosite ca bază de timp pentru desfăsurarea activitătilor programate. Ei bine, aceste ceasuri nu au sesizat nici o anomalie în curgerea timpului... Care este adevărul? Poate ceasul nostru interior va trebui potrivit în alt mod? Ni se pare că timpul se scurge din ce în ce mai repede si nu mai putem face tot ce ne propunem. Nu cumva cantitatea de informație pe care creierul nostru trebuie să o proceseze creste neîncetat, iar posibilitățile de comunicare sunt din ce în ce mai multe si de la mai mari distante, deci procesarea acestor informații si conexiuni necesită din ce în ce mai mult timp si ziua ni se pare mai scurtă, numărul zilelor mai putine, viata mai scurtă? Poate fi doar o schimbare de perceptie a curgerii timpului pe care o resimte orice om, o criză acută de timp cu care ne confruntăm la ora actuală vis - a-vis de informatiile care ne asaltează. Ne mai punem întrebarea: Este o iluzie sau are o bază reală? N-ar trebui să ne străduim să ne adaptăm si să încercăm să facem fată vitezei cu care vin informatiile si cantitătii lor? Căci ce este adaptarea decât un conflict de forte care ajung la un echilibru, la o neutralitate? Echilibrarea unor dezechilibre, spunea un coleg de-al meu! De câte ori nu au oscilat gândurile noastre până am luat o hotărâre? Acea hotărâre a fost punctul de echilibru al oscilatiilor noastre. Poate este necesar să gândim si să actionăm mai rapid pentru a ne încadra într-un timp mai scurt ? Poate unii dintre noi nu dispun de această posibilitate a adaptării? Poate creierele noastre se vor adapta la o capacitate mai mare de procesare, întocmai computerelor care se schimbă, devin mai rapide si cu capacitate mai mare de procesare? Neuro-fizicianul britanic W. Grey Walter spunea că cel puțin zece miliarde de celule electronice ar fi necesare pentru a face o copie a creierului omenesc. Aceste celule ar ocupa cam 500 de mii de metri cubi si alte câteva milioane de metri cubi ar mai fi necesare pentru nervi" sau cabluri, iar puterea necesară pentru operare ar fi de un miliard de wați. Iată cu ce am fost înzestrati de Divinitate!
În cartea Misterele marii cruci de la Hendaye (cruce aflată în sudul Franței, monument ce reprezintă Sfârsitul Timpului continând într-o formă codificată informații despre marele An Cosmic si ciclurile de purificare si triere care vin odată cu acesta), ni se spune că astăzi suntem la marginea Timpului si că întreaga realitate se va întoarce pe dos. Autorii se bazează nu pe profeție, ci pe cercetări stiințifice în legătură cu alinierea planetelor si a galaxiilor care au determinat perioadele de purificare din trecut. Acelasi lucru s-ar fi întâmplat în Atlantida cu mii de ani în urmă, când, ca si acum, domneau lăcomia, materialismul, setea de putere si tehnologia, în detrimentul spiritualitătii. Mai multe texte străvechi descriu transformări radicale în trecutul îndepărtat al omenirii. Odată cu trecerea timpului si apropierea de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbări la nivelul planetei, care vor provoca modificări radicale si bruste de climă, timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat, citează oamenii de stiintă, considerând ADN-ul nostru un Internet biologic. Consecințele acestui fenomen se pare că sfidează puterea imaginației: Întreaga planetă si toți locuitorii ei vor trece într-o altă dimensiune! Deci, curgerea timpului terestru se va mai accelera, pe măsură ce ne apropiem de Punctul Zero; dacă 24 de ore ale zilei reprezintă încă, la ora actuală, 16 ore efective, diferența dintre acestea se va mări exponențial, astfel încât la trecerea prin Punctul Zero, pe care unii îl situează la sfârsitul anului 2012, 24 de ore din anul 1980 vor corespunde la 0 ore efective. Altfel spus, timpul terestru nu va mai exista!?
Astronomii spun astăzi că planul Sistemului nostru solar se va alinia peste planul Galaxiei, Calea Lactee, lucru care se întâmplă o dată la 26.000 ani, când se încheie un Mare Ciclu Cosmic. Această afirmatie corespunde previziunilor mayasilor, cei care în urmă cu 3500 de ani au pus bazele astronomiei si au calculat date astronomice pentru perioade de milioane de ani, cât si ciclurile prin care planeta trece ireversibil: Oscilatia axei terestre, schimbarea pozitiei aparentă a stelelor, iar la nivel planetar, inversiunea polilor magnetici, fenomen care s-ar petrece o dată la 13.000 de ani, deci de două ori într-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani. În prezent, se spune că ne apropiem de aceste două mari schimbări, aflându-ne la sfârsitul acestui mare ciclu, dar si la începutul unuia nou. Mayasii au prezis chiar si data exactă a disparitiei propriei civilizatii. Calendarul mayas se opreste în 22 decembrie 2012 si de aici concluzia că schimbările care se asteaptă în 2012 vor modifica total viata pe Terra si omenirea însăsi. Persoanele clarvăzătoare au confirmat că în jurul anului 2013 este o barieră de care ele nu pot trece, aceasta nu ar înseamna că nu este nimic dincolo de acel an, ci doar că este ascuns percepțiilor noastre. S-ar părea că avem de a face cu o elevare a constiinței pe măsură ce ne apropiem de translația în cea de-a patra dimensiune, adică de trecerea la o frecvență de vibrație superioară. A patra dimensiune este mult mai plină de viață. Este o dimensiune în care predomină compasiunea, înțelegerea si iubirea. Se vorbeste despre 9 dimensiuni ale constiintei, din ce în ce mai înalte. Pană în prezent, se pare că am pierdut în mare parte legătura cu dimensiunile mai înalte - dimensiuni spirituale, iar acest lucru ne-a făcut să involuăm într-o specie dăunătoare, ce ar putea distruge întregul Univers. Un destin neînteles ne-a conditionat până acum existenta?
Cert este că există în profunzimea fiintei umane o sământă care asteaptă să încoltească, este acel neastâmpăr pe care-l simtim, cu scopul regăsirii adevăratei noastre naturi, de a iesi din visul materiei si de a ne întoarce la spiritualitate, la divinitatea care veghează si ne îndrumă CALEA. Vocea Sinelui trebuie să fie mai puternică ca cea a Egoului. Căci numai Sinele ne poate face să cunoastem ADEVĂRUL si numai astfel vom ajunge la adevărata VIATĂ. A urma drumul spiritual înseamnă a urma drumul arătat nouă de Divinitate si mai înseamnă a ne autocunoaste si a ne elibera de teama întunericului. Pe frontispiciul templului din Delphi este scris: Cunoaste-te pe tine însuti si vei cunoaste întregul Univers, cu energiile si fortele sale ascunse iar un aforism al întelepciunii ne învată: Ceea ce este aici (în microcosmosul fiintei mele) este pretutindeni (în macrocosmos),ceea ce nu este aici nu este nicăieri.
Se mai vorbeste despre Centura Fotonică care încercuieste constelatia Pleiadelor. Oamenii timpului nostru având un comportament egoist si, deci, cu vibratii scăzute în aura energetică, nu vor supravietui radiatiei de înaltă frecventă ale acestei nebuloase, nor electromagnetic care emană din centrul galaxiei. Astronomii ne explică cum sistemul nostru solar, trece prin Centura Fotonică de 2 ori la fiecare 25.920 ani, iar trecerea Centurii durează 2000 de ani. Unii cred că soarele a si intrat în Centură din 1998, preia energia si o distribuie în întregul sistem solar; urmează ca Terra să intre în 2012, când sunt de asteptat efecte temporare spectaculoase. Terra înconjoară Soarele pe orbita sa, deci este sau în fata sau în spatele Soarelui, dacă ne imaginăm intrarea lineară în Centură. În consecintă, ori Soarele, ori Terra va intra prima dată. Este imposibil de prezis exact care va intra, deoarece Centura se dilată si se contractă mereu. Dacă Soarele va întâlni primul Centura, ne comunică unii, vor urma 3-5 zile de întuneric total si vor cădea toate sursele de curent electric; dacă Terra va intra prima, nu va fi întuneric. Ni se mai comunică faptul că o dată cu intrarea planetei în Centură, vom experimenta un soc electric, cam o zecime de secundă, dar care nu va fi periculos. Alte surse spun că în jurul Terrei va exista o intensă activitate fotonică, apoi o comprimare si o expansiune bruscă a atmosferei; multă vreme, cerul va deveni plin de lumină intensă, care îi poate duce la orbire pe cei neprotejati. Această lumină este asteptată să apară în ultimele 3 zile. O altă caracteristică spectaculoasă va fi efectul activitătii intense a fotonilor asupra materiei. Va exista o înaltă excitatie a atomilor, cauzând fluorescenta tuturor corpurilor. Ca rezultat major, nu va mai exista noapte timp de 2.000 de ani. Despre acest Nor fotonic se spune că are o mare densitate de electroni si pozitroni (antielectroni). În fizică, atunci când o particulă si antiparticula sa intră în coliziune, sunt amândouă anihilate, cu o imensă degajare de energie radiantă-fotoni. Prezenta acestor pozitroni liberi va interfera cu electricitatea terestră formată din electroni, ceea ce va duce la acel soc electric. Oricum, energia fotonică, ca rezultantă a coliziunii dintre electroni si pozitroni, va deveni o majoră sursă de energie liberă si nepoluantă. Întâlnirea cu Centura Fotonică va fi o mare experientă pozitivă, dar numai Omul cu suficientă disciplină pusă în slujba ameliorării si elevării propriei constiinte, îsi va da seama că anticipata "Epoca de Aur", se manifestă deja. Nu se poate pune la îndoială faptul că pentru Omenire, întâlnirea cu Centura Fotonică, va fi în esentă o experientă spirituală. Dar acest lucru depinde totusi de fiecare. Dacă la acea vreme vom fi destul de evoluati, mari pasi înainte vom face prin ridicarea nivelului constiintei prin absorbirea razelor de lumină de înaltă frecventă. Dacă comportamentul nostru rămâne negativ, avem multe vibratii scăzute ca rezultat al actiunilor egoiste, nu ne putem astepta să supravietuim radiatiei de înaltă frecventă. Cu alte cuvinte, va avea loc o mare selectie naturală pe bază spirituală. Nu par toate de domeniul stiintifico-fantastic? Este posibil? Sau nu este posibil? Să ne speriem? Sau să ne bucurăm?
Diferite organizatii sunt alertate de faptul că oamenii tulbură procesele naturale, prin modul în care trăim - emisia de gaze fiind responsabilă pentru efectul de seră (dioxidul de carbon si metanul), iar ca rezultat planeta este din ce în ce mai fierbinte. Se preconizează că va creste nivelul mărilor prin extinderea oceanelor si topirea ghetarilor, vom avea parte de furtuni, tornade si secetă. Pământul se îndreaptă spre o crestere a temperaturii medii de aproximativ 4 grade Celsius până la sfârsitul secolului, potrivit unei analize de monitorizare a emisiilor toxice efectuată pe 60 de țări. Aceasta va duce la disparitia unor specii de vietuitoare, la reducerea culturilor si deci a hranei (unii sunt de părere contrarie si anume că va duce la o majorare a productiei de hrană), precum si colapsul calotei glaciare a Groenlandei. Kevin Trenberth, directorul pentru analiza climei al Centrului Național al SUA pentru Cercetări Atmosferice (CNCA) adaugă o observație: Este vorba de un lucru care nu poate fi oprit. Va trebui să pur si simplu să trăim cu aceasta. Noi creăm o altă planetă, diferită. Dacă ar fi să ne întoarcem aici pentru o sută de ani, am găsi o cu totul altă climă. Richard Lindzen, fizician specializat în probleme de climă, profesor de meteorologie, absolvent si doctor în matematici aplicate la Harvard, consideră încălzirea Pământului absolut reală, dar afirmă că aceasta este rezultatul variațiilor naturale ale climei Terrei. Concluzia lui, după 40 de ani de studiu al meteorologiei: Este vorba de un alarmism fără bază. Mai mult, el susține că mulți alți cercetători sunt de aceeasi părere, că în momentul de față finanțarea multor programe de cercetare este condiționată de preocuparea manifestată pentru încălzirea globală. Si-atunci ce să mai credem? Care este adevărul?
De curând, profesorul Leonid Sokolov de la Universitatea din St. Petersburg, vorbeste despre un asteroid pe nume Apophis care se apropie de Terra si cel mai probabil va lovi Pământul pe data de 13 aprilie 2036. Cercetătorul crede că asteroidul se va dezintegra în particule mici, iar fragmente din el vor continua să cadă pe Terra timp de multi ani. Asteroidul a fost descoperit în 2004 si este considerat cea mai mare amenintare la adresa planetei. Cercetătorii NASA spun că ideea unei ciocniri în 2036 ar fi un pic hazardată. Care este adevărul?
Profesorul de Geologie de la University din Arizona, Jonathan Overpeck, întrebat, dacă trebuie să facem ceva în tot acest timp, a răspuns: Ceea ce vă pot spune este că dacă decideți să nu faceți ceva, impactul va fi mult mai mare decât dacă decideți să faceți.
Catherine Pearce, membru al asociației Prietenii Pământului: Clopotele au început să sune alarma. Lumea trebuie să se trezească în fața amenințării.
În ultimii ani, informatii de natură metafizică si spirituală, au intrat în câmpul constiintei planetare făcându-i pe multi oameni să se întoarcă din nou către spiritualitate. Constiintele s-au polarizat si se crede că aceasta ar face parte din procesul de purificare al acestei frumoase planete albastre. Universul este Spirit în manifestare, nimic nu este întâmplător în Univers, în viata noastră zilnică, totul este perfect făcut si coordonat de Divinitatea plină de iubire, în scopul evolutiei noastre, apropierii de Fiinta Sa. Noi, oamenii suntem cei care stricăm frumusetea si echilibrul acestei planete! Si tot atât de adevărat este că fiecare efect sau fenomen are la bază o cauză, adică un înteles adevărat, a cărui însemnătate nu trebuie să ne scape.
Unde se află Adevărul? În inima omului credincios, si numai el va confirma veridicitatea cuvintelor unui profet, ale unui om de stiintă si va discerne neadevărul de adevăr.
Biblia ne spune însă, că nimeni nu stie: Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Matei 24:36)
Nu vedem oare ce loc frumos pentru viată ne-a oferit Divinitatea? O realitate care nu ar exista fără ca noi să o putem percepe! Ne-a înzestrat cu simturi pentru a ne putea bucura de frumusetile din jurul nostru; ne-a înzestrat cu minte pentru a întelege că facerea lumii a fost un act al Iubirii absolute, un destin etern si fericit al omului. Este cauza care trebuie să ne determine a adăuga frumuseti acestei naturi făcută din iubire pentru noi oamenii. Conditia istorică a fiintei umane ne obligă să recunoastem si existenta răului din jurul nostru. Faptul de a exista pentru totdeauna, de a ne schimba sau a nu mai exista, sălăsluieste în final în puterea Celui ce există cu adevărat, a Dumnezeului nostru. Reprezentantii Bisericii ne spun că deosebirea dintre sensul primordial si starea actuală a fiintei impune credinta că mântuirea pe care a început-o Fiul lui Dumnezeu prin Întrupare va fi încununată cu restaurarea fiintei în conditia ei finală, împlinită si desăvârsită. Sfântul Ioan Damaschin spunea: Numai prin iubirea lui Dumnezeu se poate afirma si conserva sau permanentiza fiinta. A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în fiintă, adică în Dumnezeu
Biblia ne învată că trebuie totusi să veghem; trebuie să fim pregătiți în orice clipă pentru a ne întâlni cu Dumnezeu. Pentru aceasta noi trebuie să credem din toată inima în Domnul Iisus Hristos, să trăim o viață sfântă si curată.
Să ne cunoastem capacitătile si defectele, pentru a putea adopta un comportament adecvat în orice moment, oriunde ne-am afla. Reusind să ne autocunoastem, ne putem autocontrola, reusim să facem distinctia dintre adevăr si minciună, dintre bine si rău, dintre aparent si real, dintre posibil si imposibil. Se constată că în prezent comportamentul oamenilor s-a schimbat, hotarul dintre rău si bine a cam dispărut, disperarea, agresivitatea au crescut la cote alarmante, de asemeni intoleranta. Lumea este complet derutată. Să fie de vină aceste presupuse si unele chiar demonstrate schimbări ? Sau de vină este îndepărtarea noastră de credintă, de Legile divine?
Vavila Popovici - Raleigh, North Carolina
|
Vavila Popovici 2/3/2011 |
Contact: |
|
|
