Cavalerii teutoni pe pământul românesc
După campania militară din Cilicia (care a reprezentat un dezastru răsunător în istoria Ordinului Cavalerior teutoni), Hermann von Salza este desemnat noul Mare Maestru al OrdinuluI. Hermann a fost convocat de Andrey, regele Ungariei, pentru rezolvarea unei situatii delicate ce depăsea, din câte se pare, puterile Ungariei. Frontierele acesteia erau amenintate de incursiunile cumanilor, “păgânilor” si ale “barbarilor” (denumiri pe care regele ungur le găsea potrivite pentru a descrie valahii). Cu 800 de ani în urmă au fost adusi în Tara Bârsei cavalerii teutoni cu drept de construire de cetate doar din pământ si busteni. Dreptul de construire din piatră l-au primit doar cu doi ani înainte de expulzarea lor.
Incă de la debutul relatiilor ungaro-teutonice,din anul 1211, regele Andrey s-a dovedit a fi foarte îngăduitor, acordând cavalerilor imunitate fiscală si stăpânirea zonelor cucerite. Regiunea Siebenburgen, numită si “a celor sapte fortărete”, era încă una slab dezvoltată, motiv pentru care, teutonii, luând-o în posesie, au început să ridice fortărete si palisade.
Problemele în interdependenta ungaro-teutonică, au început să apară atunci când teutonii nu au mai tinut cont de linia defensivă, transformând o campanie de eliberare a unor pseudo-teritorii ungare, într-o campanie de cucerire de noi teritorii în numele Ordinului Teutonic. Acesta este momentul în care Andrey, sub presiunea nobilimii hune, decide expulzarea din Transilvania a cavalerilor teutoni,în anul 1225.
Feldioara, localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de Brasov, este una dintre cele mai interesante cetăti medievale din România si ar fi putut avea faima orasului de la poalele Tâmpei. Cetatea Feldioara a fost ridicată de cavalerii teutoni în perioada 1211-1225.
Se numea la început cetatea Merienburg si a fost refăcută ultima dată si transformată în cetate tărănească în anul 1475. Din vechea cetate tărănească nu se zăresc astăzi decât niste ruine.
Cetatea, care are un aspect medieval târziu, caracteristic secolelor XIV-XV, mai păstrează încă două turnuri aflate în ruină, legate de ziduri de apărare. Desi în perioada ei de glorie cetatea avea puternice ziduri de piatră si cărămidă, în unele locuri întăritura ajungând până la doi metri, din ea s-au mai păstrat doar turnul de nord-vest, aproape întreg, fântâna din mijloc, astăzi astupată, temelia de piatră a capelei, precum si o bună parte din pivnită.
Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Krak des Chevaliers și Ascalon.
Zidul de piatra in partea de nord-vest, s-a dovedit a fi total diferit din punctul de vedere al tehnicii de constructie de restul fortificatiei de la Feldioara. Baza lui este alcatuita din bolovani mari de piatra, deasupra carora au fost asezati alti bolovani, legati cu un mortar de calitate bună.
Turnurile si curtinele au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă dupa plecarea teutonilor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.. Cetatea nu este importantă doar pentru cavalerii teutoni si pentru sasii ce au urmat, ci si pentru istoria românilor. . Până la cutremurul din 1838 s-au folosit depozitele de cereale existente în cetate, care ulterior au fost părăsite. Paznicul cetătii si-a părăsit si el locuinta, iar cetatea a fost abandonată.Azi ruinele sunt rar vizitate.
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Cetatea+cavalerilor+teutoni.html
ww.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Feldioara_r.htm
http://worldtrip.bloguez.com/worldtrip/1057329/Feldioara
http://www.frontpress.ro/?p=1358
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Cetatea+cavalerilor+teutoni.html
|
Stoica Ion 2/3/2011 |
Contact: |
|
|
