Scrisoare profesorilor
Profesori, voi, icoane vii,
Veghind cuminti, cate-un nepot,
V-as cere sa mai faceti tot
Sa intre-n Rai, acesti copii…
( Si Raiul nostru e aci…)
Sa intre soarele in scoli,
Cu par carunt, si maini zbarcite,
Sa ne invete sa fim soli
Luminii celei nesfarsite –
Profesori, voi, un fel de sfinti,
De la catedre scrijelite,
Mai invatati-i pe parinti
Cum sa paseasca, inainte –
Din boli si pensii ingeresti,
Veniti la tabla, sa predati,
Cum poti copiii sa-i sadesti
Departe de bunici, si frati –
Cum poti talantul sa-l castigi
Doar pe la sfintele morminte,
Nu cersetori de mamaligi
In limba ta, de necuvinte –
Profesori, voi, zambind mereu,
Fara perechi, fara vedere –
Poate-l zariti pe Dumnezeu
Si-L intrebati ce se mai cere –
Ce teze, teste, sa mai dai
Ca sa mai treci o biata viata,
Cu ce IQ se intra-n Rai?
Ce bani au cei ce nu invata?
Profesori, voi, icoane vii,
Profesori, voi, un fel de sfinti,
Sau doar eterni, si buni parinti,
Mai mangaiati-i pe copii!
Cat mai traiti, e semn ca sus
Se mai vegheaza, si asteapta –
Ca-ngenuncheaza si Iisus
Cu toti elevii ce i-ati dus
Si va saruta mana dreapta…
|
