Canada are nevoie de apostila
Albania, China, Cehia, Franta, Korea, Romania, Rusia, Marea Britanie sau SUA dar si multe, multe alte tari au semnat, dar Canada nu e printre ele. Aproape o suta de tari au semnat conventia de la Haga din 1961 terminand necesitatea supralegazarea documentelor publice legale.
Ele au simplificat recunoasterea documentelor legale: certificatelor noastre de nastere si casatorie, notarizarea unei procuri sau declaratii, etc.
Toate aceste documents sunt valabile in tara de origine, dar nu sunt aceptabile in alte tari dacat daca sunt insotite de o mica stampila – apostila – si daca tara de origine a semnat conventia de la Haga. Canada nu a semnat-o inca. Apostila e acea “supralegalizare” care verifica si autentifica sigiliul sau stampila peroanei care a produs documentul. Autoritatea desemnata la nivel national poate face asta atasand apostila la document.
Documentul “apostilat” devine valabil si acceptabil in oricare din tarile semnatare fara alte verificari sau autentificari. In felul acesta diferite documente legale, cum ar fi: actele de tribunal, documente de stare civila, scolare sau comerciale, patente si altele devin valabile si sunt aceptate dintr-o tara in alta. E o procedura simpla care face viata mai usoara pentru majoritatea dintre noi.
Dar nu orice tara poate sa emita apostila. Numai cele 98 de tari care au semnat Conventia de la Haga au voie sa o emita. Canada nu e semnatara; asa ca noi suntem nevoiti sa incepem un proces lung, anevoios si costisitor pentru obtinerea diferitelor legalizari si autentificari.
O scurta poveste poate sa explice mai bine ce inseamna toate astea. Doi frati si sora lor din Romania: Ion, Gheorghe si Maria au ales drumuri diferite in viata. Ion a imigrat in Anglia, Gheorghe a imigrat in Canada (unde a devenit George), iar Maria a ramas in Romania sa aiba grija de parintii in varsta. Casa parinteasca – proprietatea parintilor – a fost lasata prin testament in mod egal celor trei frati dupa moartea parintilor. Ambii frati déjà stabiliti in Anglia si respectiv Canada, au vrut sa cedeze partea lor Mariei.
In Anglia, Ion a mers la un notar public unde a a dat o declaratie, care a fost apostilata de Foreign & Commonwealth Office, declaratie pe care a trimis-o prin posta Mariei. In Ontario, George s-a dus la un notar public pentru o declaratie asemanatoare, a trimis documentul notarizat la Department of Foreign Affairs and International Trade din Ottawa pentru autentificarea sigiliului notarial. Norocul face ca in Provincia Ontario nu e nevoie sa faci o autentificare suplimentara din partea Guvernului Provincial la Management Board Secretariat (Official Documents) din Toronto, altfel documentul ar fi trebuit trimis si acolo pentru o alta autentificare.
Pasul urmator a fost legalizarea si autentificarea facuta de Consulatul Roman din Toronto – apostila romana – pentru care George a mai platit taxa necesara de $40. Taxe asemanatoare sunt cerute si de alte consulate straine in Canada, cu ar fi: China cere intre $30-$60, iar India intre $15- $80.
Maria a primit prin posta cele doua declaratii si si-a rezolvat transferul proprietatii din partea celor doi frati. Ea a completat un document corespunzator la un notar public si l-a apostilat la Ministerul de Justitie al Romaniei. Ion a primit o copie in Anglia ca sa dovedeasca ca nu are proprietati in Romania. Copia lui apostilata e valabila si acceptabila pentru ca Anglia a semnat Conventia de la Haga. George, care a primit o copie asenamatore, a trebuit sa se duca la un avocat care a facut o “ interpretare” a documentului de transfer la care George a data o alta declaratie ca copia primita e autentica, pentru care a mai platit o taxa.
O alta poveste arata cat de complicata devine inregistraea unui certificat de casatorie efectuata in Canada. In primul rand certificatul canadian e trimis la Department of Foreign Affairs and International Trade din Ottawa pentru autentificare. Primit inapoi, individul care isi doreste inregistrarea casatoriei in tara lui de origine il da unui traducator certificat care va notariza traducerea si aceasta va fi trimisa din nou la Department of Foreign Affairs and International Trade pentru autentificarea notarului. Apoi individul va trimite traducerea pentru apostilare la consulatul tarii respective. Daca Canada ar fi semnatara Conventiei de la Haga o simpla apostilare a traducerii notarizate ar fi de ajuns ca aceasta sa fie valabila si acceptabila in alta tara in mai putin timp, efort si bani cheltuiti.
Explicatiile de mai sus descriu pe scurt cum apostila ar simplifica enorm procesul de recunoastere a documentelor legale intre tarile care au semnat Conventia de la Haga.
Canada nu a semnat conventia si nici nu recunoste apostila ca autentificare formala.
Multi din avocatii, si in general tribunalele canadiene nu recunosc apostila. In acelasi timp nu exista o procedura standard clara de interpretare a documentelor legale din alte tari.
Cu numarul mare de noi veniti in Canada in fiecare an ar fi momentul sa simplificam volumul de documente legale emise din si primite in Canada din restul tarilor .
Care e mersul apostilei in alte tari? Iata cum merg lucrurile in doua state federale semnatare ale Conventiei de la Haga. Australia a semnat conventia si a folosit apostila incepand din 1988. Department of Foreign Affairs and Trade of the Commonwealth of Australia e singura autoritate centralizata cu agentii in fiecare oras mare din Australia. Taxa pentru apostila e de $ 60AU de document.
Statele Unite ale Americii, care a inceput sa foloseasca apostila din 1981 are trei nivele de autorizare a apostilei. U.S. Department of State Authentication Office pune apostila pe documentele emise de agentiile federale. Functionarii si grefierii tribunalelor federale pun apostila pe documentele emise de tribunal. Documentele de stare civila emise de fiecare stat al USA pot fi apostilate de autoritati desemnate pentru fiecare stat. Taxele variaza intre $8- $10US de document.
In Canada metodele de verificare a documentelor legale sunt determinate de fiecare Province sau Teritoriu pentru populatia si documentele proprii. Considerand participarea canadiana la un tratat international care cade in jurisdictia Provinciala, Guvernul federal al Canadei se consulta in general cu toate Provinciile si Teritoriile pentru a-si asigura participarea voluntara a acestora la un protocol international. Coordinarea federal-provinciala asigura astfel o procedura uniforma la toate nivelele de guvernamant.
Noi, co-autorii acestui articol, vrem sa face ceva privind aceasta problema sacaitoare si avem nevoie de ajutorul Dvs. Vrem sa strangem nume si adrese ale celor care vor aceasta schimbare.
Sprijinul Dvs va ajuta sa convingem toate nivelele guvernamentale sa semneza Conventia de la Haga. Va rugam sa email numele si adresa postala a Dvs la una din adresele noastre de mai sus.
Va multumim anticipat.
Stephen Woodworth
Member of Parliament
Kitchener Centre
Woodworth.s@parl.gc.ca
Prof. Stelian George-Cosh, PEng
Conestoga College, Kitchener
cosh@stelian.ca
|
Prof. Stelian George-Cosh 12/17/2009 |
Contact: |
|
|
