Poezii la focul sobei
UNIRE
Ne mirăm sub luna plină:
unde-i umbra cea de scrum?
A plecat oare-n surdină
spre o lume fără fum?
Toate soaptele fatale
se întreabă linistit:
greul a purces din cale
ori stă ghemuit?
Toate visele tresaltă
în micronul dintre noi.
Universul se destramă
între amândoi.
Aripi fine, nevăzute
ne înaltă înspre sori.
Batem pasul împreună
printre trecători.
Chiar lumina luminoasă
a intrat în noaptea mea,
umedă, nesătioasă,
albă ca o stea.
Între visuri si suspine
ne unim simtirile.
Viata-i scurtă si-s putine
de iubire, clipele....
BOCET DE TIGANCĂ
Asteptam cu-nfrigurare
pasii revenirii.
Se-ascundea sub frunze rare
frigul ne-mplinirii.
Stau sub bolta-ntunecată.
Mă topesc în ploaie.
Dragostea îndepărtată
trupul mi-l îndoaie.
Mă cuprinde o durere.
Timpul curge aspru.
Iar mă simt ca o muiere
dintr-al lumii castru.
Când soldatii pleacă-n lupte
cine mai rămâne?
Tu plecat-ai să se-nfrupte
altele din tine....
ADEMENIRI
Sunt asa cum toti mai suntem,
în păcate înveliti,
doar păcatul e din fire
între cei prea fericiti.
Sunt femeia ta la pândă
si mă mir cum m-ai ales,
dar de fapt eraam plăpândă
când cu gura m-ai cules.
Să mă duci cu tine-n lume
cu aluzii să m-atragi,
sângele îmi e în spume
si pe sâni zac două fragi.
Vreau să mă subjugi cu dorul,
sau mânâncă-mă profund.
Eu în schimb îti dau ulciorul
cu aghiazmă din străfund.
Să cădem în mraja firii
si să soarbem amândoi
din iluzia iubirii
cuibărită-n amândoi.
Eugen de Panciu Caraghiaur / Montreal
|
Eugen de Panciu Caraghiaur 12/13/2009 |
Contact: |
|
|
