Bucuresti - o istorie de 550 de ani
Prima atestare documentară a Bucurestiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie domnitorul Vlad Tepes scuteste de dări si întăreste dreptul de proprietate al unor locuitori, mici feudali. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900 si se păstrează în Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu. Vlad Tepes a locuit, patru din cei sase ani de domnie, „în cetatea Bucuresti“, preferându-l resedintei din Târgoviste. La 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepes, decide ca Bucuresti să fie una din resedintele domnesti ale Tării Românesti. În timpul domniei sale, 18 din cele 25 de documente au fost emise din Cetatea de Scaun Bucuresti. Acestia au fost promotorii ridicării Bucurestiului la rang de capitală. Mai mult, Mircea Ciobanu ridică un palat domnesc, numit mai târziu Curtea Veche, între 1558-1559, unde se construieste si o biserică. În 1562 se ridică si Biserica „Sfântul Gheorghe“, cunoscută ca „Sfântul Gheorghe“ - Vechi.
De acum, orasul se dezvoltă continuu, cu mici întreruperi, când este preferat altei asezări, în spetă Târgoviste. Din secolul al XVII-lea se întinde si pe malul drept al Dâmbovitei, în partea de vest ajunge până în zona Cismigiului, iar la est până la actuala Cale a Mosilor. În 1573, Alexandru al II-lea Mircea înfiintează la Mănăstirea Plumbuita prima tipografie din Bucuresti. Mihai Viteazul devine domn al Tării Românesti în septembrie 1593, iar un an mai târziu începe lupta antiotomană, când la 15 august 1595 Capitala este ocupată de turci. Orasul primeste o nouă fată prin Sinan Pasa, care sapă un sant lat si adânc de sase metri în jurul lui. Din păcate, multe din biserici au devenit moschei. La retragerea turcilor din Bucuresti, în octombrie 1595, orasul este prădat si incendiat.
În perioada prefanariotă, domnitorul Radu Serban construieste în 1631 podul Serban Vodă si amenajează helesteul Serban Vodă (astăzi parcul Carol). Mănăstirea Radu Vodă este construită de Radu Mihnea, în jurul căreia apar câteva prăvălii. Matei Basarab aduce prosperitate orasului, reface Curtea domnească, se ridică Mănăstirea Târnov, dar mută în 1640 capitala înapoi la Târgoviste. Orasul este devastat în urma răscoalei seimenilor din 1655, a incendiului din 1658, prădat de tătari în 1659 si de secetă si foamete în 1660.
Bucurestiul devine capitala Tării Românesti în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica. Acum apar marile hanuri, se ridică biserici si ateliere mestesugăresti pe Selari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani. În 1679 domnitorul Serban Cantacuzino întemeiază prima scoală românească, „Scoala domnească de la Mănăstirea Sântul Sava“ din Bucuresti si începe ridicarea Mănăstirii Cotroceni în vestul Capitalei. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu se construieste Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei). Spătarul Mihai Cantacuzino fondează Spitalul Coltea în 1695 si Biserica Coltea, iar în 1699 ridică Biserica Fundenii Doamnei.
În timpul fanariotilor (secolul al XVIII-lea), Bucurestiul s-a aflat sub influenta orientală. Coordonatele Bucurestiului sunt fixate în 1716 - 44°22â latitudine nordică si 43°48â longitudine estică - de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului. Mănăstirea Văcăresti, în stil brâncovenesc, considerată cel mai mare complex arhitectonic mănăstiresc din secolul al XVIII-lea din sud-estul Europei, a fost ridicată tot acum de Nicolae Mavrocordat. Mai apar si Bisericile Cretulescu, Stavropoleos si „Domnita Bălasa“.
Războiul ruso-turc (1768-1774) aduce rusii în Bucuresti de două ori. Între 1769-1770 si 1770 (toamna) - 1775. Militarii rusi au făcut si un plan al Bucurestiului, păstrat la Moscova, din care deducem că limita Bucurestiului era dată de actualele străzi Mihai Bravu, Stefan cel Mare, Plevnei, Elefterie, Dealul Spirei, Filaret, Dealul Piscului, Dudesti. Primele cismele publice apar în 1779. Conform recensământului din 1798, Capitala avea 6.006 case si 30.030 locuitori.
La începutul secolului al XIX-lea se construieste Hanul lui Manuc. Peste patru ani, în 1812, se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia. Orasul este invadat de armatele lui Tudor Vladimirescu în 1821, tinându-se aici mai multe lupte. În timpul Revolutiei de la 1848, pe 13 septembrie, pompierii si alte trupe se opun fortelor turcesti în lupta din Dealul Spirii. Dar revolutia este înfrântă, trupele turcesti ocupând orasul. Începe o perioadă de dublă ocupatie, rusească si turcească, care va dura până în aprilie 1851. Teatrul National este inaugurat la 31 decembrie 1852, pentru ca peste 2 ani să se inaugureze si Grădina Cismigiu. Si, mai important, în 1857, Bucurestiul este primul oras din lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. După Unirea principatelor, în 1859, Bucurestiul devine capitală, cu resedinta domnului Alexandru Ioan Cuza în Palatul de la Podul Mogosoaiei. La 24 ianuarie 1862 se deschide primul Parlament al României.
Piatra cubică prezentă si astăzi pe unele artere bucurestene înlocuieste bolovanii de râu în 1860. Prima linie de cale ferată Bucuresti-Giurgiu, precum si Gara Filaret, prima gară din Capitală, se inaugurează în 1869. În decembrie, acelasi an, se inaugurează Universitatea Bucuresti. Între 1880-1883 se amenajează cursul Dâmbovitei, i se adânceste albia si se asanează lunca. Anul 1882 aduce si lumina electrică. Prima instalatie intră în functiune la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmează Teatru National si Grădina Cismigiu. Prima linie telefonică de stat apare în 1884. Peste nouă ani îsi începe activitatea Foisorul de Foc, utilizat ca post de pompieri si rezervor regulator pentru reteaua de alimentare cu apă a orasului.
Anul 1909 aduce prima sală amenajată pentru reprezentatii cinematografice la Cinema Volta, pentru ca peste 19 ani Radiodifuziunea să transmită în mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte. Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf, între 1935-1936. La 8 iunie 1938, în Parcul National Carol II (acum Herăstrău), la intrarea dinspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Peste doar zece ani Aeroportul Băneasa îsi începe activitatea.
Mare parte din arhitectura actuală a orasului este mostenire a epocii comuniste.
Dar despre ultima perioada cu alta ocazie.
|
Florin Decuseara 9/19/2009 |
Contact: |
|
|
