Locuri spirituale si orase din Romania ( 73 ) - Manastirea Plumbuita si Municipiul Fetesti
Manastirea Plumbuita
Situata in cartierul Colentina din partea de Est a municipilui Bucuresti, pe o mica inaltime de pe malul drept al raului Colentina, manastirea Plumbuita adaposteste 10 calugari care duc o viata de obste sub staretia arhimandritului Visarion Marinescu. Biserica manastirii Plumbuita, cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” , a fost construita in anii 1560-1564 prin grija domnului Petru cel Tanar , fiul domnului Mircea Ciobanul si al Doamnei Chiajna. {n luna august 1595 oastea otomana a provocat mari distrugeri bisericii, iar in 1614 aceasta a fost afectata de un incendiu. {n 1647, biserica manastirii Plumbuita a fost rezidita din temelie din initiativa si pe cheltuiala domnului Matei Basarab pentru a comemora victoria din 20-21 octombrie 1632 de langa manastirea Plumbuita, asupra oastei lui Radu Ilias care fusese numit domn al |arii Romanesti de catre Poarta Otomana. Tot in 1647 a fost construita Casa Domneasca si zidul de incinta al manastirii, iar Turnul-clopotnita a fost ridicat in anii 1803-1806 prin stradania egumenului Dionisie pe locul celui distrus de cutremurul din 14 octombrie 1802.Acest cutremur a mai provocat mari stricaciuni si altor constructii anexe ale ansamblului monahal care au fost reparate ulterior prin osardia egumenului Dionisie. Biserica manastirii Plumbuita are o singura turla, plasata deasupra pronaosului, prezinta ancadramente de tip gotic la ferestre si pastreaza picturi murale interioare originare, intre care se remarca tabloul votiv care il infatiseaza pe domnul Matei Basarab impreuna cu sotia sa, Doamna Elina. Casa Domneasca se evidentiaza prin prezenta catorva arcade masive la parter si a mai multor arcade la etaj, sprijinite pe coloane cilindrice. {n 1573, la manastirea Plumbuita a fost instalata prima tiparnita din Bucuresti, prin grija domnului Alexandru II Mircea, si a treia din |ara Romaneasca dupa cele de la manastirea Dealu (1508) si Targoviste (1544). Dupa secularizarea averilor manastiresti din anul 1863, manastirea Plumbuita a fost parasita de calugari, ulterior biserica a functionat ca biserica de mir, iar constructiile anexe s-au paraginit treptat. Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 a deteriorat grav biserica, aceasta fiind restaurata abia in 1954-1955 prin grija Patriarhului Iustinian Marina si sfintita la 24 iunie 1958 cand staret era arhimandritul Sofian Boghiu. Numele de Plumbuita al acestei manastiri a fost atribuit de localnici deoarece mult timp biserica manastirii a fost acoperita cu tabla din plumb. Muzeul manastirii Plumbuita, amenajat in fosta Casa Domneasca, cuprinde obiecte de arta religioasa, 130 de busturi ale domnitorilor romani, sculptate in piatra de staretul Simeon Tatu, carti vechi s.a. {n interiorul bisericii se afla moastele Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. {n cadrul manastirii Plumbuita functioneaza atelierele Sectiei de pictura, restaurare si patrimoniu ale Facultatii de Teologie din Bucuresti, iar pana nu de mult la aceasta manastire au mai functionat ateliere de sculptura, de preparat tamaie, de confectionare a obiectelor de cult din metal si o sectie de turnat clopote (aici a fost turnat clopotul cu o greutate de 1 200 kg care in prezent se afla instalat la manastirea Radu Voda din Bucuresti). Ansamblul monahal a fost supus unor lucrari de restaurare in anii 2007-2008.
Municipiul Fetesti
Municipiul Fetesti se afla in partea de Sud Est a Romaniei, in extremitatea sud-estica a judetului Ialomita, in Campia Baraganului, pe stanga bratului Borcea al Dunarii, la 55 km Sud Est de municipiul Slobozia. Din punct de vedere demografic face parte din categoria oraselor mici, cu o populatie de 34 364 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 16 865 de sex masculin si 17 499 de sex feminin. Orasul se extinde pe o suprafata totala de 101 kmp, din care 14,4 kmp in intravilan. Daca raportam numarul total al populatiei la suprafata ocupata in intravilan, rezulta o densitate de 2 386 locuitori pe kmp. Municipiul Fetesti este un important nod feroviar si rutier (statia de cale ferata a fost inaugurata la 1 iulie 1887) si un activ port fluvial la Dunare. La Fetesti se afla unul dintre capetele podului feroviar peste bratul Borcea (pod in lungime de 920 m) – parte componenta a complexului de poduri feroviare construit in anii 1890-1895 de inginerul roman Anghel Saligny peste bratul Borcea, Balta Ialomitei si Dunare, in lungime totala de 4 037m (intre Fetesti si Cernavoda). La 21 noiembrie 1987 a fost dat in folosinta noul ansamblu de poduri feroviare si rutiere de la Fetesti si Cernavoda. Amplasat paralel si in apropierea podului vechi, noul pod (feroviar si rutier) de la Fetesti, prevazut cu cate doua linii de cale ferata, iar cel rutier cu cate sase benzi de circulatie (menit sa asigure circulatia rutiera pe autostrada Bucuresti - Fetesti – Cernavoda - Constanta) reuseste sa elimine marile strangulari ale traficului produse in aceasta zona determinate, anterior, de prezenta unui singur fir de circulatie. La Fetesti functioneaza un atelier de reparatii feroviare si un depou de locomotive (din 1888), o fabrica de tricotaje, una de prelucrare a lemnului, una de nutreturi concentrate si alta de produse alimentare (conserve de legume si fructe, cascaval s.a.). Centru de conservare a semintelor (doua silozuri de cereale) si de vinificatie. Ferma de crestere a porcinelor. Piscicultura. Muzeu cu colectii de masini si unelte agricole traditionale,Casa de cultura (din 1952),Teatru de papusi (inaugurat in 1961), Galerie de arta (inaugurata in 1994). Festival anual international de folclor (din 1998).
Istoric. Localitatea apare mentionata documentar pentru prima oara, ca sat, la 21 aprilie 1528 intr-un act emis de domnul Radu de la Afumati. Dupa anul 1864, satul Fetesti s-a extins ca urmare a improprietaririi taranilor cu pamant, iar in anul 1865 localitatea a fost trecuta in categoria comunelor rurale, ulterior dezvoltandu-se ca targ de cereale si de animale in zona vadului de trecere peste bratul Borcea. Declarat oras la 17 iulie 1934 si municipiu la 18 ianuarie 1995, Fetesti are in subordine administrativa 3 localitati componente: Buliga, Fetesti-Gara si Vlasca.
Monumente: bisericile cu hramurile “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” (1882), “Sfantul Nicolae” (1884); biserica ortodoxa cu dublu hram – “Sfanta Treime si Sfantul Nicolae”, de mari dimensiuni (36 m lungime, 18 m latime si 33 m inaltime) construita in anii 1996-2009 (sfintita la 24 mai 2009) si biserica romano-catolica “Sfantul Anton de Padova” (2004-2005). {n localitatea componenta Feteti-Gara se afla o biserica din anul 1928.
N.O.
Prezentarea locurilor spirituale si oraselor din Romania
se face, in ordine alfabetica
Rubrica de Dan Ghinea din Toronto
|
Dan Ghinea 8/16/2009 |
Contact: |
|
|
