Interferentze : Sfaturi practice
Recent s-a înfiintzat la postul de radio pe care-l ascult o noua emisiune dedicata “zoomers”-ilor. Expresia de “zoomers” provine de la cunoscutul “baby-boomers”, denumire sub care sunt cunoscuti copiii nascuti dupa al doilea razboi mondial. Explozia de nasteri care a fost dupa anii 1950 a facut ca aceasta generatie sa fie cunoscuta nu numai pentru numarul ei mare, dar si pentru anumite caracteristici specifice ei. Cei din generatia “boomers”-ilor au acuma peste 50 de ani. Cei cu zece ani mai tineri au fost denumiti “zoomers” si, fiind generatia de la care societatea de consum asteapta investitii economice, exista o tendintza de a li se da o atentie speciala. Printre altele a fost înfiintzata si o revista dedicata lor, “Zoomers Magazine”, iar mai recent, la postul meu de radio, o jurnalista da zilnic “tips for living well”, adica “sfaturi pentru a trai (mai) bine”. Lectura sfaturilor dureaza cam doua minute si le auzi chiar daca nu esti interesat, ele fiind intercalate între piesele de muzica clasica. Dar, ca sa fim sinceri, de ce n-ai fi interesat?
Asa ca, vreau nu vreau, urechea mea aude si capul meu înregistreaza tot felul de sfaturi utile. Multe dintre ele sunt luate de pe Internet (cum altfel sa se documenteze jurnalista?), unele sunt, probabil, rezultate din propria ei experientza, desi daca ar fi asa ar exista riscul ca cineva sa aplice sfatul si, nereusind sa “traiasca bine”, asa cum a promis jurnalista, sa dea în judecata emisiunea si sa obtina, cu ajutorul unui avocat bun (care ar încasa jumatate din banii câstigati), o imensa suma de bani ca despagubire pentru “necazurile” produse.
Am auzit în ultima vreme sfaturi care au acoperit o bogata gama de domenii: de la medicina, alimentatie, higiena bucala si îmbracaminte pana la sfaturi de educatie, de gradinarit si multe altele. Domeniul de explorare a sugestiilor de a trai (mai) bine este infinit. Iar jurnalista face eforturi evidente în a folosi o mare diversitate de sfaturi, pentru a trezi interesul cât mai multor ascultatori.
Uneori, totusi, ma întreb daca aceste sfaturi sunt pentru oameni maturi sau pentru naivii “Gâga” ai societatii canadiene, pentru ca unele aproape ca sfideaza evidentza. Am aflat, de exemplu, cât de binefacatoare este “nostalgia” pentru bunastarea oamenilor trecuti de 40 de ani. Studile stiintifice arata ca în creierul celor care obisnuiesc sa-si aduca aminte cu placere de evenimente din trecut sunt secretate niste substantze chimice care au un important si imediat efect stimulator asupra psihicului persoanei în cauza. Sau, alta data, am aflat despre efectul terapeutic al înjuraturilor. Tot niste studii stiintifice, facute la o universitate din Statele Unite, au aratat ca un grup de tineri care a fost obligat sa tzina mâinile în apa la zero grade si caruia i s-a permis sa înjure cu voce tare a rezistat mai mult timp la aceasta încercare decât un alt grup supus acelorasi conditii, dar caruia i s-au interzis orice expresii verbale. Concluziile stiintzifice au aratat ca în momentul înjuraturilor se produc niste legaturi între neuronii unei anumite parti a creierului, diferita de o alta sectiune a creierului, destinata “expresiilor bune”. Legatura dintre acei neuroni, ar mari, pare-se, rezistentza omului la factorii de stress fizic sau psihic.
Aceste sfaturi date zilnic, cum spuneam, releva, zic eu, de bunul simtz si, pana la a le fi auzit la radio, mi le închipuisem a fi fost cunoscute de toata lumea. Dar se pare ca parerea mea despre oameni e diferita de cea a mass mediei canadiene care crede ca oamenii trebuie informati despre rezultatele tuturor acestor foarte variate studii, de a caror utilitate chiar ma si întrebam în ultima vreme, pâna a nu fi aparut sfaturile zilnice destinate “zoomers-ilor” care sa-mi dovedeasca atât de clar si fara echivoc indispensabilitatea lor.
Am lasat pentru sfârsit unul dintre sfaturile cele mai neasteptate pe care l-am putut auzi: am aflat ca un bun stimulator al fiintzei omenesti si o excelenta sursa de buna dispozitie o are utilizarea intensiva a listelor. Iata deci ca listele (metoda la care eu facusem apel de multi ani pentru cumparaturi) sunt la baza unor inestimabile beneficii, atât pentru corp cât si pentru moral. Niste importante studii (aproape nimic din ce se declara la radio nu e fara un studiu stiintzific la baza!) au aratat ca întocmirea listelor motiveaza oamenii. Si nu numai. Pentru ca o lista sa aduca un maximum de beneficii, pe ea trebuie neaparat bifate articolele sau activitatile pe masura ce ele sunt consumate, bifarea constituind “feed-back-ul” pozitiv de care fiecare dintre noi are nevoie în viatza de zi cu zi. Despre lista ca ajutor al memoriei nu s-a mentionat, s-a vorbit exclusiv despre rolul întocmirii, consultarii si bifarii listei ca excelente metode pentru ridicarea tonusului moral.
Nu intentionez sa-mi imaginez ce alte “secrete pentru a trai bine” voi mai auzi la radio, pentru ca nu stiu daca exista studii despre tot ce face omul de dimineatza pana seara, desi sunt constienta ca pot exista asemenea studii. Ceea ce stiu cu sigurantza este ca un studiu referitor la efectul binefacator al lecturii unui articol simpatic dintr-o publicatie canadiana în limba româna, sa spunem, “Observatorul”, nu s-a facut înca. N-ar fi rau poate sa cautam o universitate nord americana sa-l faca!
|
Veronica Pavel Lerner 8/10/2009 |
Contact: |
|
|
