Opinie : Omul portocaliu
În spectrul uman al zilelor noastre, a apărut de la o vreme omul portocaliu, un om intermediar, al tranzitiei de la omul rosu, al revolutiei bolsevice, la omul curcubeu, preconizat ca om al viitorului, un om ideal, a cărui armă va fi numai cuvântul.
Omul portocaliu este întâlnit frecvent în toate straturile societătii civile si el tinde să domine infernul pragmatic în care se zbate azi întreaga omenire. El este incomparabil mai cultivat decât omul rosu, are mintea ascutită si computerizată, are patima banului si e capabil să stăpânească si să-si însusească tezaurul bancar al întregii lumi. Caracterul acestui tip de om e dublu, cu înclinare spre demonism. Hotărît în lucrarea lui, el e nesincer, viclean si perfid, lingusitor fată de superior, ispititor, dar mai ales arivist împătimit de arginti si aspirant la fotolii înalte. Instalat în fotoliul de comandă, omul portocaliu pozează în gânditor scrupulos, dar e imoral si nu ezită să încalce legea, dacă avantajul i se pare iminent.
Uituc si neconciliant, când vine vorba de traditie si valori mostenite, omul portocaliu ia în răspăr istoria si cultura propriului său popor si e în stare să anuleze întreaga mostenire de cultură autohtonă, dacă aceasta ar constitui, în viziunea lui, voit distorsionată, un impediment în calea unor reforme necugetate.
Aflat în fruntea unui grup sau a unor mase de oameni dezorientati si bâjbâitori, obsedati de propria lor salvare, omul portocaliu se multipică, se asociază ori se disociază, fără sansa de a se împlini la modul absolut. Discursul său e o însiruire de sofisme, frazeologia sa e de orientare exclusivistă. În proiectele si lucrările sale, omul portocaliu elimină valori reale din evolutia firească a istoriei si culturii din propria tară. El nu se gândeste nici la înaintasi, nici la urmasi, iar prezentul îi apare virtual profitabil.
În calitate de parlamentar, omul portocaliu inventează, amendează si votează legi reformatoare ce tintesc spre liberalizarea exagerată a societătii civile, preluând fără discernământ modele din tările superior dezvoltate, ceea ce rezultă în aparitia unor forme fără fond în cadrul suprastructurii societătii.
Ignorând conservatorismul de substantă, întemeiat pe valorile traditionale, omul portocaliu e un miop agresiv, gata oricând să dea cu tifla, atunci când se erijează în istoric si critic de directie. Spre a-si sustine ineptiile, polemistul om portocaliu afisează întotdeauna o binevoită ignorantă si foloseste un vocabular batjocoritor la adresa valorilor neamului din care s-a ivit. Având tendinta de a-si abandona până si limba maternă, în schimbul unei popularităti ieftine în exteriorul tării, omul portocaliu preferă conditia papagalului, fiind convins că numai astfel va putea fi observat în lumea din afară.
Si dacă revolutia anti-comunistă din România a dat nastere unui astfel de om, cu suflet candriu, care prin felul său diabolic de a gândi nu face altceva decât să frâneze înaintarea societătii românesti libere pe o cale dreaptă si originală de reconstructie a unui sistem total compromis, s-a ivit pericolul ca tara să fie transformată într-o tagmă a jefuitorilor. Acest pericol este simtit si resimtit de românul de rând, credincios si echilibrat, care nu mai stie încotro să apuce, pentru a se salva, fiindcă orizonturile lui sunt acoperite de fumurile produse de inteligenta omului portocaliu.
În mersul înainte pe calea reformelor democratice, România are nevoie de conducători alesi dintre oamenii adevărati, nefardati si nepapagalizati, capabili să măsoare si să folosească potentialul politic, social si de cultură al tării, în asa fel, încât deschiderea spre Europa si spre lume să fie întemeiată pe demnitate si spirit creator, participativ.
Grija pentru folosirea Limbii Române în relatiile oficiale la nivel european si mondial, va face să crească demnitatea românilor si prestigiul României în lume. Limbile natiilor, ca si oamenii care le vorbesc, s-au născut egale în fata luminii divine. Limba comună a unui popor este emblematică pentru cultura si gradul său de civilizatie. A o abandona, ar însemna a accepta prin tăcere superioritatea unei alte limbi si deci a altui popor, ceea ce ar conduce în mod automat la aparitia unor noi formule imperiale si de dictatură centrală. Nici un imperiu nu va putea să suprime limba unui popor, în contra vointei acestuia din urmă.
Istoria a dovedit nu o dată, că libertatea omului pe pământ depinde de tăria lui de a o dobândi prin zestrea lui de inteligentă, prin nivelul de cultură si calitatea trăsăturilor morale si de caracter..
Trăim un timp al transformării planetare a civilizatiei umane si fiecare popor are dreptul să beneficieze de această transformare, în măsura aportului său la progresul civilizatiei. Legea junglei, nu poate fi transferată la nivelul societătii civile. Lupta împotriva principiilor inumane de gen Homo homini lupus, specifice imperiilor, mai este, din nefericire, vizibilă în lume.
Niciun popor nu poate participa la progresul civilizatiei mondiale, având în fruntea lui conducători care îi neagă valorile si îi închid orizontul de cultură, condamnându-l la imitatie si subcultură.
Precum culoarea portocalie de pe cerul de seară, la apusul soarelui, omul portocaliu va dispărea prin el însusi, învăluit de întunericul propriei sale subculturi.
George Băjenaru din Wakefield din USA
|
de George Băjenaru 8/5/2009 |
Contact: |
|
|
