Dileme : Scepticism
A fi sceptic este o virtute. Parintii mei au infiltrat in mine si in fratii mei notiunea asta si daca nu au formulat-o chiar asa, ad-literam, ei spuneau:” Baga de seama, nu tot ce zboara se mananca”! Se cheltuieste, poate, tone de cerneala scriindu-se despre avertismentul oferit tuturora cu o inteleapta indemnare la scepticism si se poate afirma fara nci o retinere ca scepticismul este primul step in drumul spre filosofie. La drept vorbind, Toma Necredinciosul, in versiunea engleza tradusa, este prezentat ca “Thomas the doubter”. Mai consider si faptul ca a fi indemnat de un oarecare sa ai incredere oarba, fara nici un dubiu, acest “oarecare” ingaima cuvinte fara o proprie auto-convingere atunci cand nu iti ofera si o paralela, o alternativa. Si mai departe, am fost educat ca da, trebuie sa respecti notiunea de incredere si de credinta, dar dubiul este cel care iti produce educatia. A-ti observat, ma aflu deacum pe drumul spre filosofie! Sunt sumedenii de exemple, taiate din, sau intalnite in viata noastra de zi cu zi. Nu incerc aci sa dovedesc lipsa de respect pentru unii care prefera sa judece lucrurile la fatada valorilor, sau care isi fac din credinta un mod rigid de viata, fara indoielile firesti.. Dar citim in ziare despre cazuri ingrijoratoare al unor adepti de credinte oarbe si care creeaza impedimente in drumul spre o urgenta transfuzie de sange al unui copil in spital. Nu este asta rezultatul unei crase lipse discernamant, o crima? Aici trebuie sa intervina scepticismul natural, cand parintii au datoria de a pune pe cantarul valorilor ce e credinta oarba si ce e indoiala care poate salva un suflet. Daca acel “ceva” arata sau suna prea bun, sa stiti ca nu e neaparat bun. Un “deal”, o propunere, o promisiune “Ai cuvantul meu de onoare”, “Ai totul inapoi maine dimineata” sau “Sti, honey, maine cer mana ta parintilor tai”, toate acestea sunt deseori vorbe de claca, fi sceptic, apasa pe butonul dubiului si vei vedea totul intr-o culoare mai putin roza. - Am auzit ca se vinde la farmacie o pilula care daca o inghiti azi, uiti definitiv de memoriile care te supara cu de o saptamana in urma. Nu zau ?!? Chiar atat de novici sunt unii oameni? Pilule care te fac sa uiti de necazuri? Si chiar te duci la farmacia din cartier sa cumperi gogomania asta impachetata intr-o cutie colorata? Cu ani in urma, practica interzisa acum, in nordul Ontario se vantura o loterie potrivit careia vizitezi locul, asculti la cateva diapositive, mananci “lunch”, totul gratis, si iti pui numele pe o bucatica de carton in care trebuia sa lasi numarul tau de telefon, adresa, e-mail, cateva alte personale amanunte si participi la o tragere unde sortii aveau sa-ti asigure un cottage fara bani. Suna atractiv, asa e? Dar cum stam cu indoiala, cu dubiul care te striga sa nu te lasi pacalit? Am uitat cu totul ca parintii nostri ne-au invatat de mici copii zicala populara: “la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”? Ati intalnit vreodata un proprietar care inchiriaza o camera, un apartament, etc. si care nu procedeaza cu scepticism, verificand si judecand cu seriozitate pe solicitant? Si mai este adanc sapat in memoria noastra una din sfaturile pe care Ronald Reagan le-a lasat omenirii,” Crede, dar verifica!” Ce e asta daca nu un clar indemn la scepticism? Asculta, ia aminte, dar nu considera ca orice lucru care e galben si straluceste e aur. Inainte de a lua o hotatare, respira adanc, numara pana la zece, cantareste ce e demn de crezut, fi sceptic, pregatest-te cu “home-work” si asigura-te ca nu e nici un pericol de regrete. Stiu, toti facem greseli, e viata de zi cu zi, dar eu prefer un zambet decat o tona de amaraciune si de regrete tarzii.
Harry Beer / Thornhill
|
Harry Beer 6/8/2009 |
Contact: |
|
|