Privesc spre pisc
Pana acum am tot urcat pe scara Pandind varful visat odinioara. Am luat-o agale, din treapta-n treapta Pascut fiind de-o fapta dreapta. Si.. nu mi-a fost urcusul atat de lin Ca , de multe ori trebuia sa ma tin De un fir de speranta, de-o ramura in must Numai ca din fructele din varf sa gust.
Si unde ieri am vrut, iata-ma ajuns Dar constat ca inca n-am urcat de ajuns. Atunci, jos, cand m-am ridicat din troaca Si am aruncat ochii mai sus oleaca, Am zarit contururi inalte de munte Fara sa le disting piscurile abrupte.
Acum , rasufland usor, privesc spre pisc Unde vreau sa ajung cu orice risc.
TATILOR NOSTRI
Curg pe cutele din frunte Si pe firele de par carunte Rauri de gesturi hoinare In multi ani calendare.
Picura din ochii blanzi Amintirea anilor flamanzi Si-nmoaie brazdele din mana Trase cu grija strabuna.
Ochii arunca cu blandete Lumini calde de povete Scutec pentru prunci Ridicati pe verticala in branci.
Pornite din a sufletului cada Vorbele legana cu sfada Infasate cu fuior de speranta, Lucrat o intreaga viata.
INIMA DE MAMA
Maicuta fiinta draga Ai rupt inima din adanc Si –ai daruit-o intreaga Mie, bunului tau prunc.
Mai intai a-i tinut-o in mana s-o mangai si s-o sarut, M-ai lasat sa rup o vana Si sa ma joc cu ea oricat..
Mi-ai pus-o la ochiul cald Sa-l spal cu lacrima vie Si.. m-ai lasat sa ma scald Pana ce am pasit de copilarie.
Apoi mi-ai dat-o in manasa Sa-i sorb intrega caldura, Dar mi-a cazut in tarana Te-ai suparat mama buna.
Nu ma-I batut, dar am inteles Cat face inima de mama. Atunci ceva mi-a dat ghes S-o prind la piept in rama.
Iar tu, maicuta draga Mi-ai pus in piept BLAZOn Si ai lucrat o viata intreaga Sa impletesti al ei odgon.
Port in piept o inima de mama Prinsa cu odgon in rama.
TERRA
Traim pe o scoica de sidef Slefuita in adanc de univers, Cu creste-n nori si ses in palma. In tarmu-I loveste atmosfera calma Ce croieste puzderie de vieti Udate cu cerneala de multi poeti . Sub coaja ascunde drumuri de raze Impreunate cu largi oaze, Urzite tainic cu flacara de lumina Rasfrante din terra fina.
Oceanul de aer loveste in praguri Oranduite pe tarm siraguri, Dezmiarda cutele carunte Brazdate de izvoare –n munte, Leagana turle de beton si metal Plantate cu migala vertical
Din miez de scoica , jerbe de caldura Mbraca-n brau solara conjunctura. In linii de spirala, valuri de vapai Umbla Universul pe verticale cai.
BOALA DIN DRAGOSTE SE TRAGE
Poate asa a fost dat sa fie Gandul la tine sa ma chinuie. De ieri , cand ai fluturat ca niste trestii Mainile intinse dealungul ferestrii, s-a prins de mine ca o voala O pala de speranta si boala.
Peste tot este noapte. La mine-I lumina Pana ce luna se frange dupa colina. Cu ochii aruncati pe luna si stele Desp[ic noaptea cu gandurile mele Impletite in funie de cantec bland Sa ajunga la tine cat mai curand.
Te pandesc mereu de dupa negura, Si totul de pe mine tremura, Sangele imi zvacneste-n fata, Mainile au inceput sa se rasfata, Pamantul de sub picioare fuge, Ochii au inceput a plange.
Ce sa fac?Nu pot oprii ochii sa te vada Ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place Boala din dragoste se trage.
DURERE, PLACERE NEBUNA
Santem doua flori pe stanca Si nimeni nu-i in stare sa ne granga. Santem flori fara de moarte De placere sortite, impreuna sa aiba parte. Poate nu avem culoatrea celor din vale Printre care sant si o multime de cale Ne place insa, solitari pe munte Ca- I departe departe de gandurile marunte., Cat mai aproape de soarele cald Ochii in bucurie ni se scald Razele lui fierbinti ne impreuna Si face durere, placere nebuna.
CULEGEM PICATURI DE ROUA
Tu mi-ai intins o mana Eu am prins-o sa ramana Mangaierea zvacnirilor neastamparate In miez de lumina si de noapte. Tu m-ai cautat pe fata Cu streasina mainii ce ma rasfata. Eu am orandit-o la piept, in stanga Sa culeaga diamante intruna. Tu mi-ai trimis privire curata Eu umplu chipul cu iubire bogata Si-m las inima sa se scalde In lacrimi de placere calde.
In zorii zilei, in zi noua Culegem impreuna picaturi de roua..
|
Dumitru Badea 1/22/2009 |
Contact: |
|
|