Locuri spirituale si orase din Romania ( 70 )- Schitul Ostrov si Drobeta Turnu Severin
Schitul Ostrov
Situat [n arealul ora]ului Calimane]ti, judesul Valcea, pe o insula (ostrov) din mijlocul raului Olt, legata de mal printr-un pod, schitul Ostrov adaposte]te 12 maicuse care duc o viasa de ob]te. Biserica schitului, cu hramul “Na]terea Maicii Domnului”, a fost construita [n anii 1518-1522 din inisiativa ]i pe cheltuiala domnului Neagoe Basarab ]i a sosiei sale ,Despina, pe locul unei vechi biserici din lemn care data de la [nceputul secolului 14 ]i atestata documentar [ntr-un hrisov din 26 aprilie 1500. Biserica, sfinsita la 30 iulie 1522, pastreaza picturi murale interioare executate [n perioada 1752-1760, iar iconostasul, din lemn de tei aurit, ]i icoanele [mparate]ti sunt originare. Printre picturile murale se remarca un frumos tablou votiv care [i [nfasi]eaza pe domnul Neagoe Basarab, pe sosia acestuia, Despina, ]i pe fiii lor, Teodosie ]i Ruxandra. Picturile murale au fost restaurate [n anii 1987-1988 de pictorul Viorel Grimalschi. Biserica “Na]terea Maicii Domnului”, de mici dimensiuni, are o singura turla de forma octogonala, cu colonete verticale tipic bizantine, cu arcaturi concentrice [n jurul ferestrelor ]i un pridvor deschis sussinut de stalpi din lemn. {n biserica exista o icoana veche a Maicii Domnului, facatoare de minuni, care a fost restaurata [n 1791 de Ioan zugravul. Acest schit este primul a]ezamant monahal din |ara Romaneasca [ntemeiat pentru maicuse, aici calugarindu-se Doamna Despina, dupa moartea domnului Neagoe Basarab la 15 septembrie 1522, cu numele Platonida, ]i mama voievodului Mihai Viteazul, cu numele Teofana. La 22 decembrie 1838, chiliile ]i cladirile anexe ale acestui schit au fost distruse de un incendiu, fiind refacute ulterior. Dupa secularizarea averilor manastire]ti [n anul 1863, schitul Ostrov a fost preluat de manastirea Cozia, biserica acestuia funcsionand ca biserica de mir pana la 5 iulie 1989 cand a fost re[nfiinsat ca schit de calugari, iar [n 1997 a redevenit schit de maici. {n anii 70 ai secolului 20, din cauza amenajarii hidroelectrice a raului Olt ([n aceasta zona au fost construite lacul de acumulare ]i hidrocentrala Calimane]ti), insula (ostrovul) a fost la un pas de a fi [nghisita de apele lacului de acumulare cu schit cu tot, dar Dumnezeu a facut [n a]a fel [ncat insula, [mpreuna cu schitul de pe ea, sa fie salvate prin [nalsarea antropica deasupra luciului apei, cu 6 m. Biserica Schitului Ostrov a fost supusa unor restaurari [n anii 1940, 1956-1957 ]i 1962-1963.
Drobeta-Turnu Severin
Municipiu [n Sud Vestul Romaniei, re]edinsa judesului Mehedinsi, situat pe stanga fluviului Dunarea, la ie]irea acestuia din defileul Porsile de Fier, pe malul lacului de acumulare Porsile de Fier I, la 65 m altitudine, la intersecsia paralelei de 4438 latitudine nordica cu meridianul de 2233 longitudine estica, la granisa cu Serbia. Din punct de vedere demografic, municipiul Drobeta-Turnu Severin face parte din categoria ora]elor mari, cu o populasie de 106 451 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 51 326 de sex masculin ]i 55 125 de sex feminin. Daca raportam numarul total al populasiei la suprafasa ora]ului existenta [n intravilan (respectiv 21 kmp), rezulta o densitate de 5 069 locuitori pe kmp. Ora]ul este un important port fluvial ]i nod rutier ]i dispune de o stasie de cale ferata inaugurata la 5 ianuarie 1875. Activitatea economica se remarca prin exploatarea materialelor de construcsii (balast, calcar, gresii, marne, [n localitatea componenta Gura Vaii ]i nisip cuarsos, [n localitatea componenta Schela Cladovei), prin existensa a doua centrale electrice ]i de termoficare ]i a unei mari hidrocentrale, cu o putere instalata de 2 100 MW, din care 1 050 MW aparsin Romaniei, restul celor 1 050 MW aparsinand Serbiei. Aceasta hidrocentrala, cea mai mare de pe fluviul Dunarea, face parte din complexul hidroenergetic ]i de navigasie Porsile de Fier I construit [n perioada 7 septembrie 1964- septembrie 1971 de catre Romania [n colaborare cu Iugoslavia [n zona localitasilor Gura Vaii (pe malul romanesc) ]i Šip (pe teritoriul sarbesc). {n cadrul [ntreprinderilor industriale din ora] se mai produc nave fluviale, vagoane de cale ferata pentru marfuri, aparate de masura ]i control, anvelope , celuloza ]i hartie, apa grea pentru centrala atomo-electrica de la Cernavoda, tricotaje, confecsii, mobila, placaj, furnir, placi fibro-lemnoase, preparate din carne ]i lapte, spirt, sigarete ].a. Muzeul “Porsile de Fier”, cu peste 50 000 de exponate organizate pe secsii de istorie, ]tiinsele naturii, arta plastica ]i etnografie; Muzeu de Arta. Biblioteca judeseana “I.G.Bibicescu” (fundata [n 1921) cu peste 265 000 volume. Teatru.
Istoric. Sapaturile arheologice efectuate [n arealul ora]ului au scos la iveala cele mai vechi urme de locuire, respectiv din Paleolitic ]i Neolitic. Din Epoca bronzului au fost recuperate fragmente ceramice, aparsinand culturii Garla Mare (secolele 15-13 [.Hr.). Au mai fost identificate vestigiile unui bordei din Epoca fierului (secolele 5-4 [.Hr.) ]i resturi de ceramica dacica. Pe locul actualului ora] a existat [n Antichitate a]ezarea dacica numita Drobeta, mensionata de Ptolemeu [n scrierile sale. {n timpul primului razboi daco-roman (101-102), [mparatul roman Traian a [nfiinsat la Drobeta un mare ]i important centru militar (ramas sub administrasie romana pana [n secolul 3 d.Hr.), folosit ulterior ca baza de pornire [n cel de-al doilea razboi daco-roman (105-106). {n anii 103-105 aici a fost construit (cu ajutorul legiunilor romane), dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc, podul din piatra peste Dunare, care masura 1 134,9 m lungime ]i 14,55 m lasime, sussinut de 20 de piloni hexagonali construisi din piatra bruta ]i caramida cu liant hidraulic. Podul era suspendat deasupra apei la o [nalsime de 19 m ]i era prevazut cu arcade de 33 m largime [ntre stalpii de sussinere. Castrul roman, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), situat [n imediata apropiere a podului, menit sa-i asigure paza, a avut circa cinci faze constructive [ncepand cu anul 101 ]i terminand cu refacerea lui la sfar]itul secolului 5 (castrul a fost distrus, probabil, de avari, la [nceputul secolului 7). A]ezarea civila care a luat na]tere [n jurul castrului s-a contopit cu a]ezarea dacica, ea [nregistrand o dezvoltare rapida dupa ridicarea sa la rang de municipiu, [n anul 121, din ordinul [mparatului roman Publius Aelius Hadrianus. A]ezarea apare mensionata epigrafic [n anul 145 cu numele Municipium Aelium Hadrianum Drobetensium. {n anul 193, [mparatul Septimius Severus a ridicat aceasta a]ezare la rang de Colonia. Dupa retragerea administrasiei ]i a armatelor romane ([n perioada 271-275), a]ezarea civila ]i castrul militar au continuat sa existe ne[ntrerupt pana catre mijlocul secolului 5 (442-447), cand au fost distruse de navalirea hunilor condu]i de Attila. Ulterior, Drobeta s-a refacut ]i a devenit un mare centru comercial ]i me]te]ugaresc, cu un oficiu vamal ]i fiscal pentru marfurile care circulau pe aici, localitatea fiind mensionata ultima oara [n vremea [mparatului bizantin Iustinian I cel Mare (527-565) cu numele Theodora, dupa numele sosiei sale. Totodata, Iustinian I cel Mare a dat dispozisie sa se construiasca aici un puternic turn de aparare, mensionat [n documentele vremii cu denumirea de “Turnul Theodorei”. Pe ruinele castrului roman s-a dezvoltat [n secolul 10 o a]ezare de bordeie, cu vetre deschise. Sapaturile arheologice au scos la iveala ruinele termelor romane, caramizi cu ]tampila Legiunii a V-a Macedonica ].a., precum ]i fragmente de ceramica striata, de tip balcano-dunarean, aparsinand culturii Dridu (secolele 8-11), care atesta o intensa locuire a acestei zone. {n secolele 13-16, aici a existat o puternica cetate (Castrum Zeurini), mensionata documentar [n “Diploma Ioanisilor”, [n anul 1247. {n anul 1230, aici s-a construit o importanta unitate militar-administrativa cu rol defensiv antiotoman, numita Banatul de Severin, care cuprindea sudul Banatului, regiunea Severinului ]i o mica parte din vestul Olteniei, care avea un conducator ce purta titlul de ban. Primul ban de Severin a fost un oarecare Luca, mensionat documentar [n anul 1233. Aceasta unitate este cea de-a patra formasiune politica feudala romaneasca din Oltenia, mensionata documentar cu numele Terra Zeurino (|ara Severinului) alaturi de |arile lui Farca], Ioan ]i Litovoi. {n 1524, localitatea a fost atacata devastator ]i ocupata de catre o]tirile otomane (care au distrus cetatea), ramanand sub dominasia acestora timp de circa 300 de ani. Reconstruit [n urma unui decret din 22 aprilie 1833 emis de generalul Kiseleff, dupa planurile arhitectului francez Xavier Villacrosse, ora]ul a devenit capitala de judes [n anul 1841, funcsie pastrata pana [n 1950 ]i reluata la 17 februarie 1968, o data cu reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei. La 17 februarie 1968, ora]ul a fost declarat municipiu ]i a redevenit re]edinsa judesului Mehedinsi. Pana la 15 mai 1972, municipiul s-a numit Turnu Severin. {n prezent, municipiul are [n subordine administrativa 3 localitasi componente: Duda]u Schelei, Gura Vaii ]i Schela Cladovei.
Monumente: ruinele castrului roman Drobeta, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), datand din secolele 2-5, [n cadrul caruia au fost identificate cursi, camere de locuit pentru ofiseri, un Praetorium (resedinsa comandantului), un altar, depozite de munisii ]i alimente, un mare edificiu al termelor etc. Zidurile de incinta ale castrului aveau 3 m [nalsime, 1,50 m grosime ]i erau strajuite de 4 turnuri la colsuri; ruinele Turnului de aparare, numit “Turnul Theodorei”, de forma circulara, datand din secolul 6; ruinele unuia dintre picioarele podului lui Traian; ruinele termelor romane (desoperite [n 1936); ruinele cetasii medievale (secolele 13-16) [n care se gasesc fundasiile a doua bazilici romanice paleocre]tine, datand din perioada romana tarzie; manastirea Vodisa, aflata [n arealul fostei localitasi componente Varciorova, situata la 17 km Vest de muncipiul Drobeta-Turnu Severin, este cea mai veche ctitorie voievodala de pe teritoriul actual al Romaniei, [nfiinsata [n anii 1370-1372 prin stradania calugarului Nicodim de la Muntele Athos (stabilit [n |ara Romaneasca) cu sprijinul material al domnului Vladislav I (Vlaicu). Ulterior, manastirea Vodisa a primit numeroase danii din partea domnilor Dan I, Mircea cel Batran, Dan II, Vlad Dracul, Radu cel Frumos, precum ]i din partea lui }tefan Lazarovic, despotul Serbiei, care a daruit acestei manastiri zece sate sarbe]ti. Biserica manastiri Vodisa a fost refacuta [n anul 1500 din inisiativa domnului Radu cel Mare ]i rezidita din temelie [n 1689 de aga Cornea Brailoiu ]i restaurata [n 1705 prin osardia egumenului Athansie de la Manastirea Tismana. Dupa razboiul ruso-turc din anii 1716-1718, care s-a desfa]urat [n mare parte pe teritoriul |arii Romane]ti, manastirea Vodisa a cunoscut o perioada de decadere, dupa care a cazut [n ruina (fapt consemnat la 5 septembrie 1891 cu prilejul vizitei canonice efectuata [n aceasta zona de episcopul Ghenadie al Ramnicului). {n prezent biserica ]i cladirile anexe ale fostei manastiri Vodisa sunt [n ruina, dar [n apropiere de aceste ruine a fost re[nfiinsata o manastire de calugari [n ianuarie 1991 cu acordul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Corpul de chilii, casa staresiei, trapeza ]i alte anexe au fost construite [n perioada 1991-1995, iar [n anii 1995-2001 a fost construita biserica din lemn cu hramul “Na]terea Maicii Domnului”, cu elemente aparsinand stilului maramurea]an, sfinsita la 29 iulie 2001; bisericile cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului”-Maioreasa, ctitorie din anii 1842-1856 a maiorului Ion Ciupegea ]i a sosiei sale, Dumitrana, cu adaugiri din anii 1882, 1902 ]i 1906, “Sfantul Ioan Botezatorul”-Grecescu, ctitorie din perioada 1866-1873 a familiei de boieri Ion ]i Ioana Grecescu, cu picturi murale interioare originare, [n stil neoclasic, realizate de Gheorghe Tattarescu, ]i “Sfantul Gheorghe”, construita [n etape din anul 1936 pana [n 1958, [n stil bizantin, cu trei turle ]i catapeteasma din lemn de tei, ]i picturi murale interioare executate [n fresca de Emil Ivanescu din Curtea de Arge]; catedrala romano-catolica, construita [n stil neogotic [n anii 1887-1903, cu un turn de 28 m [nalsime; Sinagoga de rit sefard (secolul 19); castelul de apa, edificiu construit [n anii 1912-1915 dupa proiectul inginerului Elie Radu; Palatul Culturii, ridicat [n anii 1909-1924 dupa planul arhitectului Grigore Cerchez; Hala de alimente “Radu Negru” (1904-1905); Monumentul lui Traian, realizat [n 1906 de sculptorul D.Franassovici; busturile lui }tefan Paulian (opera a sculptorului Gheorghe D. Anghel din 1932-1946) ]i al lui Al. Burileanu, realizat de sculptorul Fr. Storck [n 1889.
N.O.
Prezentarea se face in ordine alfabetica. Rubrica de Dan Ghinea din Toronto
|
Dan Ghinea / Toronto 1/15/2009 |
Contact: |
|
|
