Bunici nomazi
Se recunosc in marile aglomerari,
Prin aeroporturi ,,mall-uri"sau gari
Cu tample argintii sau bucle de incerte culori,
Priviri nesigure ,pasind sovaitori ,
Imbracati pestrit sau anacronic,
Par a fi inafara oricarui ornic.
Sunt timorati de haotica miscare,
De ecrane ,sageti si firme lucitoare,
A caror inteles ramanandu-le nedeslusit
In limbi pe care niciodata nu le-au vorbit.
Pe lumea asta pragmatica si-alergatoare,
Apare o simpla si fireasca intrebare :
Ce interese ,ce foc neostoit ii apasa
Dandu-le curajul sa plece de acasa ?
Imboldul sangelui e cel ce mereu ii sapa;
,,Cel ce niciodata nu se face apa "
Chemandu-i spre fii si nepoti
De dorul lor nedormind nopti.
Poate ar fi vrut sa-i aiba in batatura,
Sa se bucure de ei fara alergatura;
Dar inexorabila globalizare de azi
Ii face pe multi bunici sa fie nomazi
I-am vazut si-i intalnesc mereu
Sunt foarte aproape de sufletul meu
Ne intelegem in ganduri si idei
Eu fiind ,doar, unul dintre ei.
|
Toaderdintanacu 11/17/2008 |
Contact: |
|
|
