Parcă era, ...ba nu era…
Clipeau tăceri târzii de lună plină
si-mi licărea sub pleoape-o fantezie
că din lucirea moale, cristalină,
sub umbra unui ulm de poezie
prindeam ecouri ce vibrau …de tine
răstălmăcind nesătios simtirea,
da-n ea zvâcnea doar teama ce retine.
Parcă era, ...ba nu era iubirea!…
În visul mut orbecăia mirarea.
Străine lacrimi mă ardeau prelinse
când - sfărâmându-mă sub tălpi - uitarea
te-ndepărta pălind prin neguri ninse.
Fugeau cu tine brazii si cărarea
si… m-am trezit cu bratele întinse.
Dudi Tăimănescu Bălăita / Vancouver
|
Dudi Tăimănescu Bălăita 10/23/2008 |
Contact: |
|
|
