Locuri spirituale si orase din Romania ( 66 ) - Manastirea Negru Voda si orasul Deva
Manastirea Negru Voda
Ansamblul monahal Negru Voda, care adaposteste 10 calugari ce duc o viata de obste, se afla in perimetrul municipiului Campulung, judetul Arges, fiind unul dintre cele mai importante si mai vechi din cadrul Episcopiei Argesului. Conform traditiei si potrivit pisaniei, biserica manastirii Negru Voda, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidita in 1215 de Radu Negru – primul domn al |arii Romanesti (cunoscut in popor ca Radu I sau Negru Voda), rezidita apoi de domnul Basarab I in prima jumatate a secolului 14 si terminata in 1351 de fiul acestuia – domnul Nicolae Alexandru. Distrusa de cutremurul din anul 1628, biserica a fost reconstruita din temelii de domnul Matei Basarab in anii 1635-1636, intemeind, totodata, o manastire de calugari prin hrisovul din 10 august 1647 si numind ca prim staret al acestei obsti monahale pe calugarul Melchisedec. Cutremurul din 14 octombrie 1802 a zdruncinat puternic biserica manastirii, provocandu-i mari stricaciuni, iar cutremurul din anul 1819 a daramat o mare parte din aceasta biserica, ramanand in ruina pana in anul 1826, cand domnul |arii Romanesti – Grigore Dimitrie Ghica a dat porunca sa inceapa zidirea unei noi biserici. Lucrarile de construire a noii biserici au inceput prin osardia mitropolitului Grigore, dar au fost intrerupte in anii 1828-1829 din cauza Razboiului ruso-turc. Zidirea bisericii, efectuata cu piatra de Albesti, a fost terminata abia in 1831 pe cheltuiala vornicului Pana Costescu si prin stradania staretului Filaret Beldiman venit din Moldova. Biserica a fost sfintita la 30 octombrie 1832 si tot atunci s-a reinfiintat manastirea Negru Voda. Biserica are trei turle, una mai mare in mijloc si doua turle mai mici plasate la Vest si Est de turla principala. Tampla din interiorul bisericii este din lemn cu decoratii ornamentale in care predomina motivele vegetale stilizate, iar in mijlocul naosului este montat un policandru mare din lemn sculptat. Picturile murale interioare au fost executate in fresca, in anii 1955-1957, de catre un colectiv de pictori calugari condus de arhimandritul Sofian Boghiu, pe peretele vestic aflandu-se tabloul votiv care-l infatiseaza pe domnul Matei Basarab cu macheta bisericii in mana, alaturi de sotia sa, Elena. Ansamblul monahal Negru Voda mai cuprinde Paraclisul Curtii Voievodale, ctitorie din 1567 a domnului Petru cel Tanar si a mamei sale, Doamna Chiajna, Bolnita (secolul 18), Turnul-clopotnita (35 m inaltime), construit in 1637, prevazut cu metereze, cu rol de observatie si de aparare si ca poarta de intrare in incinta manastirii, Casa Domneasca, zidita in 1650 pe locul celei vechi care data din secolul 14, Casele egumenesti (secolul 18) si chiliile (inceputul secolului 19). Fortificatiile manastirii dateaza de la mijlocul secolului 14 avand forma unui val, inalt de 9 m, construit din pietris si bolovani, inconjurat de un sant de 2,5 m adancime plin cu apa. {n 1642, la aceasta manastire a fost instalata o tiparnita, daruita de mitropolitul Petru Movila, de sub teascurile careia a iesit prima carte in limba romana cu continut moral-filozofic: “{nvataturi peste toate zilele, pe scurt”. {n 1669, in incinta manastirii Negru Voda a fost inaugurata o }coala domneasca, cu limba de predare romana, infiintata de boierul Radu Nasturel, in care sa invete atat copiii boierilor, cat si copiii celor saraci. Tot la aceasta manastire a mai functionat si o }coala de copisti. La 8 mai 1934, un incendiu de proportii a mistuit casa staretiei, cu muzeul, turla cea mare a bisericii (afectand picturile murale interioare) si acoperisul clopotnitei, toate acestea fiind refacute ulterior. {n biserica manastirii Negru Voda se afla mormantul domnului Nicolae Alexandru (mort la 16 noiembrie 1364) fapt ce atesta calitatea de resedinta domneasca a orasului Campulung. Manastirea Negru Voda a fost desfiintata de autoritatile comuniste in 1959, devenind biserica de parohie, si reinfiintata in 1990.
DEVA
Municipiu in partea central-vestica a Romaniei, resedinta judetului Hunedoara, situat pe stanga vaii Muresului, in depresiunea Simeria-Deva, la poalele muntilor Poiana Ruscai, la 180-220 m altitudine, strajuit de Dealul Cetatii, la intersectia paralelei de 4552 latitudine nordica cu meridianul de 2254 longitudine estica. Din punct de vedere demografic, municipiul Deva face parte din categoria oraselor mijlocii, cu 67 095 locuitori (1 ianuarie 2008), din care 31 724 de sex masculin si 35 371 de sex feminin, raspanditi pe o suprafata de 14,6 kmp in intravilan, fapt ce determina o densitate de 4 595 lociuitori pe kmp. La recensamantul din anul 2002, din cei 69 257 locuitori, 89,2 % erau romani, 8,6% maghiari,1,2% tigani si 1,0% de alte etnii.Statie de cale ferata, inaugurata in 1868. Economia orasului se remarca prin industria metalurgiei neferoase, a constructiilor de utilaje si piese de schimb pentru industria miniera, a materialelor de constructii (prefabricate din beton, cahle de teracota, ciment, var, caramizi etc.), textila (tesaturi de matase), de prelucrare a lemnului (mobila), a carnii, a laptelui s.a. Sere legumicole (16 ha). Teatru de estrada. Universitatile “Spiru Haret” si Ecologica (“Traian”), Colegiu de Institutori, Liceu sportiv in cadrul caruia functioneaza o renumita scoala de gimnastica feminina. Biblioteca judeteana “Ovid Densusianu”, fundata in 1949, cu peste 260 mii de volume; Muzeul civilizatiei dacice si romane, cu sectii de istorie si arheologie, stiintele naturii, etnografie, adapostit in castelul “Magna Curia”; Muzeul Cetatea Devei. Statie seismica amenajata la baza Dealului Cetatii.
Istoric. Pe teritoriul orasului au fost descoperite vestigii paleolitice (vase de lut ars, incizate, topoare din piatra, lame de silex, instrumente din os, figurine, vetre de foc s.a.), urmele unei asezari neolitice de bordeie, in care s-au gasit vase ceramice cu decor geometric incizat, precum si urmele unor bordeie din Epoca bronzului (vase ceramice ornamentate cu spirale si meandre, topoare, bare din cupru, seceri, arme, obiecte de podoaba), din prima Epoca a fierului (vase ceramice) si din a doua Epoca a fierului (monede, unelte de uz casnic, vase ceramice, cuptoare pentru ars ceramica etc.). Pe Dealul Cetatii, ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine, a existat o asezare dacica, de tip oppidum, pe locul careia s-a construit, la inceputul secolului 13, o puternica cetate, mentionata documentar, prima oara, la 22 februarie 1269 cu numele Castrum Deva, care functiona ca fortareata militara. Din perioada cuceririi romane (secolul 2 d.Hr.) s-au gasit sculpturi, monumente funerare, monede, fragmente de apeducte, vase ceramice, urme de edificii de tip villa rustica s.a. {n perioada migratiilor, Deva a fost deseori jefuita si incendiata de cumani (in secolul 11), de tatari (1241) s.a. {n secolul 14, Deva apare mentionata ca district militar valah. {n 1371, Cetatea Deva avea in jurisdictie 4 districte romanesti conduse de cneji si nobili. La mijlocul secolului 15, domnul Iancu de Hunedoara a primit din partea regelui ungar Ladislau Postumul un domeniu de 53 de sate, mai multe mine de aur si Cetatea Deva pe care a transformat-o in cetate nobiliara. {n secolele 16-18, Cetatea Deva a fost amplificata si intarita de mai multe ori, devenind una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. Prin pozitia sa geografica, cetatea a avut un rol important de aparare in timpul incursiunilor otomane din anii 1550, 1552, 1557 etc. Dupa anul 1607, cetatea si domeniul Deva s-au aflat in proprietatea principelui Gabriel Bethlen care a colonizat aici mai multe familii de secui, iar dupa moartea acestuia in 1630, cetatea a intrat in posesia lui }tefan Bethlen care a administrat-o pana in 1640 cand a vandut-o lui Gheorghe Rákóczy I. {n anul 1686 cetatea a fost ocupata si stapanita de austrieci. {n noiembrie 1748, taranii rasculati au incercat, fara succes, sa asedieze cetatea. La 13 august 1849, cetatea a fost distrusa din cauza exploziei depozitului de munitii care se afla aici, dupa aceasta data ramanand in ruina. {n 1880, la Deva a fost introdus iluminatul public cu felinare, iar in 1905 iluminatul electric. {n anii 1888-1892 si 1910-1917 la Deva au fost colonizate mai multe familii de ceangai venite din Bucovina. Orasul Deva a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Monumente: castelul “Magna Curia”, construit in secolul 16 in stil Renascentist, cu transformari baroce facute de Gabriel Bethlen in 1621 si cu adaugiri din secolul 18 (balcon polilob, scara monumentala s.a.); ruinele Cetatii Deva; Catedrala ortodoxa (1861-1873); biserica fostei manastiri franciscane, in stil baroc (secolul 18); biserica evanghelica (secolul 19); Palatul fostei Prefecturi (1890); Palatul Justitiei (1899); cladirea Primariei vechi (1886); Sinagoga (1896); cladirea Tribunalului (1911); Biserica unita (1936-1939); Biserica romano-catolica, zidita de ceangai in 1938; statuia lui Decebal, opera a sculptorului Ion Jalea s.a.
Prezentarea locurilor spirituale si oraselor se face in ordine alafabetica.
Mai multe detalii si fotografii in forma tiparita a Observatorului
Rubrica de Dan Ghinea din Toronto
|
Dan Ghinea 9/21/2008 |
Contact: |
|
|
