Slide-uri : Dezvoltarea Creierului Uman
Sau Creerea Celui mai Performant Calculator
Eseul este o privire personala fara pretentii stiintifice, iar lista referintelor bibliografice ar fi mai lunga decit textul.
Hai sa incepem (nu chiar de la inceput).
Patru saptamini dupa conceptie, embrionul uman produce neuroni (celule nervoase) in ritm de JUMATATE DE MILION PE MINUT.
In urmatoarele saptamini ei incep sa se aranjeze in viitoarele structuri ale creierului, dupa reguli genetice care nu ne sint inca clare.
In primul si al doilea semestru al gestatiei neuronii incep sa intinda tentacule, creiind intre ei legaturi numite sinapse – rata este de cam DOUA MILIOANE DE LEGATURI PE SECUNDA.
Trei luni inainte de nastere, embrionul va avea mult mai multe celule nervoase decit sint necesare in pintecul protector al mamei si mult mai multe decit ii vor fi necesare la virsta adulta.
Citeva saptamini inainte de nastere tendinta se inverseaza: circuite de neuroni incep sa intre in competitie – unele au secces, altele se atrofiaza, intrun process denumit “neural Darwinism”.
Circuitele supravietuitoare sint deja partial reglate pentru lumea de afara. Chiar la nastere vocea mamei este recunoscuta, chiar si gustul este deja ajustat dupa mesele gustate prin placenta.
Si asa ne incepem viata: cu o rasuflare adinca si un strigat…
Imediat dupa aceasta sintem capabili sa ne Jucam – poate exagerez spunind ca eram capabili de joaca si inainte, cu miscatul de degete si datul din picioare prenatal. Oricum, joaca noastra este despre experiment si comunicare.
Tactilul este dominant, asa ca trebuie sa apucam lucruri si sa le bagam in gura. Simtul culorii inca nu este format (vizualul va prelua controlul mai tirziu, dar fata mamei va fi recunoscuta dupa cam doua zile).
Regret dar bebele baietel in albastru nu va aprecia rozul bebelui fetita – poate o sa o traga de par sau chiar sa o muste. Este foarte similar cu ce se intimpla in lumea animala: o repetitie aproximativ nedestructiva, pentru descoperirea lumii si a aproapelui
Acum urmeaza perioada frumoasa: pentru cel putin 18 luni sintem “masini de invatat”. Daca la adolescenta sau virsta adulta avem nevoie de motivatie, context sau de ceva recompensa, acum se intipla de la sine – intre timp si creierul isi consolideaza legaturile.
La nastere fiecare bebe poate auzi orice zgomot, dar arii din creier vor deveni mai sensibile la fonemele din jur (desi este inca departe de a putea sa le inteleaga), devenind mai putin receptiv la alte sunete. Aceste foneme vor deveni “atomii” vorbirii (va mirati de ce am un accent…).
Cindva in jur de trei ani cortexul frontal (partea din fata a creierului), preia controlul. Aici si functiile emisferelor cerebrale se diferentiaza: sa spun simplu: Stinga ia “Stiinta” si Dreapta ia “Arta”.
Vizualul devine dominant – suntem capabili sa:
- ne recunoastem in oglinda;
- vorbim bine deja;
- stim sa mintim.
Avem si primele amintiri constiente – Hypotalamusul (o formatiune din creier) va incepe sa acumuleze memoriile noastre de lunga durata. Mai avem si Amigdalia care ne memoreaza emotiile – pot fi chiar din viata intrauterina, Ne influenteaza dar greu le putem aduce in zona constientului.
Acum avem o perspectiva noua a Jocului
- Suntem la persoan a treia (eu sunt mama si tu esti tata…);
- Jocul are reguli, chiar daca ele se schimba pe parcurs;
- Exista un scop;
- Un Conducator;
- Poate si un cistigator, dar la asta voi revenimai tirziu.
Este poate cea mai frumoasa joaca pe care am jucat-o vreo-data
Odata cu primele invatari ale “stiintei de carte” incepem sa intelegem perspectiva – antichitatea a fost plata (2D), Renasterea a adus revelatia perspectivei… daca nu ma credeti duceti-va la CN Tower la podeaua de sticla .- copii mici vor ignora (chiar admira) inaltimea, in timp ce adulti vor fi “putin rezervati”.
Si acum, pe neasteptate, la ora povestilor de culcare si a eroilor de la televizor ceva se intimpla neanuntat.
Nu exista dovada a ceva similar adolescentei in lumea animala, dar mai putin de jumate din pui ajung la virsta adulta – noi facem mult mai bine.
S-ar putea sa fie o binecuvintare, sau poate un blestem…
Nu exista dovada clara a formarii de noi neuroni, dar schimbari structurale sint clare – poti invata un caine sa faca foarte multe lucruri, dar nu sa joace sah, pentru ca nu poate opera pe un model.
Este ca si cind creierul ar construi o oglinda, un nou model mental in contextul unei “furtuni hormonale”.
La adolescenta Joaca se schimba din nou:
- Suntem la persoana intii, singuri;
- Suntem indestructibili;
- Bem prea mult si conducem prea repede;
- Trebuie sa cistigam…
Aruncam totul in joc…
Din nefericire se intimpla cam de jos in sus – spre exemplu suntem absolut capabili de o viata sexuala matura, pe care nu o vom putea intelege decit peste citva ani.
Ne linistim cam pe la 21 de ani – cei care inchiriaza masini au determinat-o prin statistici serioase.
Pe urma avem virsta adulta – neuronii sint mai putini, dar circuitele functioneaza.
Schimbari structurale sunt posibile oricind, daca creierul este “Pus la Munca”
Incidenta bolii Alzheimer sau dementei este demonstrat mai mica la personae care au o viata intelectuala intensa la virste inaintate.
Joaca la virsta adulta este cea mai bizara:
- Ne poate duce de la banalul LOTO, prin jocuri de socializare inofensive, pina la jocuri de noroc cu consecinte serioase;
- Sporturile recreationale sint foarte populare (bicicleta, golf, etc.);
- Se pare ca experienta acumulata anterior va determina balanta – eu pot sa joc tenis pur-si-simplu (de placere), altii insista sa o facem pe puncte (poate si adrenalina are un cuvint de spus aici).
Putem fi si mult mai smecheri (ca sa nu folosesc termenul lui Freud de Sublimare) – eu consider ca m-am jucat scriind acest eseu.
N.O.
Acest eseu, este un exercitiu de Remediation - povestea slide-urilor din primul curs de
proiectare a interfetei om masina pe care Caius Grozav il preda la Seneca College din Toronto
|
Caius Grozav 9/6/2008 |
Contact: |
|
|
