Locuri spirituale din Romania ( 63 ) : Manastirea Neamt
Aflata in arealul satului Manastirea Neamt din comuna Vanatori -Neamt, judetul Neamt, la 12 km Nord Vest de orasul Targu-Neamt, intr-o poiana de pe valea paraului Nemtisor, inconjurata din toate partile de culmi impadurite, manastirea Neamt adaposteste 60 de calugari care duc o viata de obste, pastoriti de arhimandritul Benedict Sauciuc. Cronicarii moldoveni amintesc de niste calugari care au venit de prin partile Dunarii de Jos intemeind aici, pe la sfarsitul secolului 13, un schit cu o biserica de lemn numita Biserica Alba. Petru I (Petru Musat), domn al Moldovei (1375-1391), a zidit la sfarsitul secolului 14 o biserica pe locul celei de lemn. Aceasta biserica este consemnata documentar pentru prima data la 7 iunie 1407 [ntr-un act semnat de vladica Iosif (ruda a domnului Petru Musat), primul Mitropolit al Moldovei (recunoscut de Patriarhia din Constantinopol [n 1401). Aceasta prima atestare a m@nastirii Neamt este confirmata si de inscriptia de pe un clopot din secolul 19 care spune ca: "acest clopot a fost facut din materialul clopotului turnat [n 1393 [n vremea domnului }tefan cel dint@i (}tefan Musat n.n.) si care s-au topit la arderea m@nastirii Neamtu la 20 noiembrie 1862". Biserica ctitorita de Petru Musat la sf@rsitul secolului 14 a fost distrusa de un incendiu [n anul 1467, fapt ce l-a determinat pe domnul }tefan cel Mare sa construiasca o noua biserica, dar cutremurul din 1471 a zdruncinat din temelii noua biserica, provoc@ndu-i mari stricaciuni. Pe locul bisericii ruinata de cutremur, }tefan cel Mare a ridicat o noua biserica, de mari dimensiuni (40 m lungime si 23 m [naltimea turlei), cu hramul "{naltarea Domnului", sfintita la 14 noiembrie 1497. At@t }tefan cel Mare si ulterior ceilalti domni ai Moldovei au daruit m@nastirii Neamt mai multe sate, mosii, paduri, vii, mori, iazuri s.a. aceasta devenind, astfel, unul dintre cei mai mari proprietari din acea perioada. Biserica "{naltarea Domnului", care domina ansamblul monahal este un monument de arhitectura, interesant si reprezentativ care [ncununeaza stilul moldovenesc al epocii lui }tefan cel Mare, caracterizat prin armonia formelor arhitectonice si prin frumusetea decoratiei fatadelor. La exterior, biserica prezinta un soclu cu doua largiri succesive care formeaza postamentul puternic din blocuri mari de piatra, deasupra caruia se ridica peretii ziditi p@na la circa 2/3 din [naltime cu bolovani mari de piatra de r@u si cu pietris marunt.
De la acest nivel si p@na la cornisa de sub streasina, paramentul este lucrat [n zidarie de caramida. Pe aceasta portiune a paramentului sunt realizate doua r@nduri de ocnite (cele de jos sunt mai mari, iar cele de sus mai mici) deasupra carora se desfasoara o bogata friza de ceramica smaltuita compusa din discuri, romburi si triunghiuri [mpodobite cu motive geometrice si vegetale. {n unele ocnite se mai pastreaza picturi [n fresca.
{n pridvorul bisericii se intra prin doua usi dispuse fata-n fata, iar cele cinci ferestre ale pridvorului au ancadramente de factura gotica.. Trecerea [n pronaos se face printr-un portal mare. Pronaosul este boltit cu doua calote despartite printr-un arc median. Pronaosul si [ncaperea mormintelor sunt despartite printr-un perete care are o deschidere de trecere. Naosul se prelungeste sub forma unui triunghi largit prin absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se afla turla cladita pe doua r@nduri de arcuri oblice. Picturile murale interioare, originare, au fost afectate de frecvente incendii, fiind refacute [n anii 1671, 1696, 1830, 1862, fragmente din aceste fresce originare pastr@ndu-se [n altar, [n naos si [n camera mormintelor. {n pridvor si [n pronaos picturile murale sunt din timpul domniei lui Petru Rares (prima parte a secolului 16). Cladirile incintei monahale asa cum sunt ele [n prezent dateaza din secolele 16-19 si au fost zidite prin os@rdia calugarilor, printre acestea exist@nd trei paraclise cu hramurile "Buna Vestire" (secolul 16), "Sf@ntul Gheorghe" (1796, refacut [n 1826) si "Adormirea Maicii Domnului" (secolul 18, cu transformari din 1843), numeroase chilii si mai multe turnuri de aparare. Turnul-clopotnita a fost construit [n 1497. M@nastirea Neamt a fost un important focar de cultura si de arta al Moldovei medievale [n cadrul careia a functionat o scoala de caligrafi si de miniaturisti [ntemeiata la [nceputul secolului 15 de calugarul Gavriil Uric - creatorul unui mod original de interpretare a formelor bizantine. Gavriil Uric este autorul unui Tetraevangheliar scris [n 1429, care se pastreaza [n prezent [n Biblioteca Bodleiana din orasul Oxford din Marea Britanie. {n secolul 16, la aceasta m@nastire au trait si activat cronicarii Macarie si Eftimie, iar [n secolul 18 calugarul rus Paisie (Petru Velicicovski) - staret al m@nastirii Neamt [n anii 1779-1794. La [nceputul secolului 19, Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei (1803-1808 si 1812-1842) a [nfiintat la m@nastirea Neamt o tipografie si un atelier de xilogravura. {n prezent, la manastirea Neamt functioneaza o tipografie mitropolitana, ateliere de tamplarie, de fierarie s.a., un Seminar teologic al Arhiepiscopiei Iasului, o biblioteca cu 18 000 de volume si numeroase manuscrise, din care peste 200 de manuscrise sunt [n limba slavona, 80 [n limba greaca si 150 [n limba romana datand din secolele 14-19. Muzeul manastirii Neamt adaposteste numeroase obiecte de arta bisericeasca, multe dintre ele cu valoare artistica si istorica, printre care: o icoana a Maicii Domnului primita cadou de domnul Alexandru cel Bun de la [mparatul bizantin Ioan VIII Paleologul, cateva icoane pictate de Nicolae Gerigorescu, mai multe icoane din secolele 17-18, un vas pentru aghiasma din 1775, un panaghiar [n filigran din 1750, o presa tipografica din secolul 18, numeroase xilogravuri din secolul 19, un potir din 1748, o evanghelie slavona din 1759 care are 35 kg, mai multe cristelnite din 1775, 1781, 1799, 1843 s.a. La muzeul de arta al Romaniei se pastreaza un epitaf care a apartinut manastirii Neamt pana [n 1916, executat [n 1437 de egumenul Siluan.
Dan Ghinea / North York
|
Dan Ghinea 7/2/2008 |
Contact: |
|
|
