Emigratie : Cum se aplică pentru statutul de refugiat?
Intrebare: Am un prieten din România care trăieste de câtiva ani în Statele Unite. A cerut azil politic acolo, dar a fost refuzat, a făcut apel si a fost refuzat din nou. Acum trebuie să părăsească teritoriul Statelor Unite si ar vrea să vină în Canada să aplice la granită pentru statutul de refugiat. Care este procedura si poate să facă acest lucru?
Răspuns: Da, desigur. Canada este semnatara unor acorduri internationale, printre care si Conventia privind statutul de refugiat initiată de Natiunile Unite în 1951 si protocolul aditional din 1967, precum si Conventia împotriva torturii.
Oricine doreste să ceară statutul de refugiat, poate să o facă imediat ce intră în Canada, la orice granită sau aeroport, precum si la alte birouri din interior, stabilite pentru acest scop. Departamentul de imigratie are stabilită o procedură standard pentru cei care vor să ceară statutul de refugiat. Cererea trebuie făcută în persoană, în scris, în fata unui ofiter de imigratie. Este de datoria persoanei care cere acest statut să aducă dovezi că într-adevăr se încadrează în conditiile de refugiat si că viata îi este în pericol în tara de unde provine. Prin Conventia de la Geneva, comunitatea internatională recunoaste următoarele criterii ca fiind la originea acesei « frici pentru viata (persoana) ta » : rasă, religie, nationalitate, membru al unui grup social sau opinie politică.
Atunci când cineva cere statutul de refugiat, el poate face referire la unul din cele cinci criterii enumerate mai sus, sau, pur si simplu, să exprime clar în scris motivul pentru care nu poate trăi în tara respectivă si pentru care viata îi este în pericol. IRB (Immigration and Refugee Board) are datoria să determine, pe baza dovezilor prezentate de reclamant, dacă cererea este adevărată sau este făcută doar pentru a obtine intrarea în Canada.
Persoanele care cer acest statut primesc un formular numit PIF (Personal Information Form), pe care va trebui să-l completeze cu toate detaliile personale, familia sa, rudele apropiate, educatia, istoria de muncă, adresele la care a locuit si, lucrul cel mai important, o narare exactă si detaliată a faptelor care au dus la decizia de a cere statutul de refugiat, motivele pentru care îi este teamă pentru viata sa în tara de unde provine. De asemenea, totul trebuie dovedit prin documente care să coroboreze narativul cu faptele întâmplate, care pot fi verificate.
Intrebare: Care sunt situatiile când o persoană nu se califică pentru statutul de refugiat?
Răspuns: O persoană este ineligibilă pentru diferite motive, printre care as enumera :
• A avut o cerere anterioară de refugiat în Canada si a fost refuzat;
• A primit deja statutul de refugiat în Canada sau în altă tară;
• A intrat în Canada dintr-o tară unde ar fi putut cere protectie si nu a făcut-o (safe third country);
• Este un risc pentru securitatea statului, a violat drepturile internationale, a comis o crimă sau a fost implicat în activităti de crimă organizată.
Este de datoria celui care reclamă statutul de refugiat să aducă toate argumentele necesare si să facă dovada că într-adevăr merită acest statut.
Statele Unite sunt considerate ca fiind o tară unde oricine care crede că este îndreptătit, poate să ceară statutul de refugiat (safe third country). La granita cu Canada, prietenul dvs. ar putea fie lăsat să ceară statutul de refugiat, dar în acelasi timp, s-ar putea să fie returnat in State.
Intrebare: Ce se întâmplă după ce ai cerut protectie / statutul de refugiat?
Răspuns: In Canada, persoanele care au cerut protectie au voie să lucreze imediat. Bineînteles că trebuie făcută cerere pentru permis de lucru la CPC Vegreville, dar acest permis se acordă aproape automat celor care sunt în procesare pentru statutul de refugiat.
Immigration and Refugee Board (IRB) prin departamentul de Refugiati (Refugee Protection Division – RPD) planifică interviul cu persoana care cere statutul de refugiat si în fericitul caz când persoana este acceptată, urmează ca aceasta să aplice pentru rezidentă permanentă. Trebuie mentionat că procentajul de aprobări pentru persoanele care vin din România este extrem de mic, România fiind considerată o tară democrată, membră a Uniunii Europene. Insă, bineînteles că mai sunt si exceptii.
As mai mentiona faptul că cei cărora li se acordă statutul de refugiat nu trebuie să îndeplinească cerintele medicale, însemnând că, chiar dacă în conditii normale persoana ar fi inadmisibilă din punct de vedere medical, acest lucru nu se ia în consideratie pentru refugiati.
Mihaela Boeriu este consultant de emigratie certificat de către Canadian Society of Immigration Consultants (CSIC) si practică în domeniul emigratiei în GTA din 1993. Puteti trimite întrebările dvs. pe adresa de e-mail : mihaela@cgsconsultants.com
Răspunsurile date sunt generale si nu cuprind toate detaliile unui caz specific, pentru care ar fi bine să consultati un specialist în emigratie canadiană.
|
Mihaela Boeriu : mihaela@cgsconsultants.com 6/13/2008 |
Contact: |
|
|
