De ziua ta
D e ziua ta
De ziua ta, copilul meu
As vrea
sa ai in viata
Nu bogatie si palate
Il rog pe bunul Dumnezeu sa-ti dea
Atat cat sa imparti cu alti copii care nu au,
Familie,
Casa,
Limba,
Straie,
Munca,
Sanatate –
Sa nu fii singur niciodata!
Sa-l cauti mereu
In cel mai slab ca tine
Mai batran,
Mai prizonier unui pacat pagan,
Mai insetat,
Mai chinuit de foame si furat,
Sa-l cauti pe bunul Dumnezeu uitat!
Sa-l cauti in prundul unui sat,
Sa-l cauti in spicul ‘nalt de grau,
Sa-l cauti in apa de parau,
In suferinta unui invatat,
Sa-l cauti in raul cel iertat,
In mine, care nu am sa mai fiu!
Si cand vei fi lovit mai rau si ispitit,
Cand numai El, din lumea-ntreaga iti va mai ramane de iubit,
Sa stii ca e aproape! L-ai gasit!
Atunci sa-i pui
Sufletul tau langa chilia lui,
Si sa ii spui
Cand iei
Impartasania albilor Lui miei:
“Ai grija, Doamne, de copiii mei!”
Pamant
Caci din pamant te nasti, si in pamant
Te-ntorci, sa calce buni si rai, pe tine -
Sa le fii graul care, din mormant,
Le da din tine, singurul tau bine –
De-abia pamant, ajungi un inger bun,
Care se da pe sine, de pomana,
Si cei ce-l iau, un multumesc nu spun,
Ii mai cresteaza-n aripi cate-o rana –
De-abia pamant, tii timpul cumpanit,
Sa nu se verse, peste vite, cerul,
Iti taie gatul lama de cutit,
Te-ngheata focul, si te arde gerul –
De-abia pamant, satul de vesnicit,
Pacatul care-ai fost, va fi murit…
Rugaciune
Pe-o lume care merge spre prapad,
Dintre ce zei sa imi aleg Baalii?
Sa defilez cu cei care nu vad,
Sau cu scuipatii-i, homosexualii?
Pe-o lume ce inoata in pacat,
Ca fariseul, sa imi spun, ce bine
Ca nu-s ca ei, cand sunt mai de rusine,
Ca sunt crestin, ateu, si botezat?
Pe-o lume ce isi smulge de la gura
Inghititura zilei ei de maine,
Cand concuram pe bruma cea de paine,
Crestina, zisa – sa o cant, ca pura?
Primeste-ma, o, Doamne, in convoiul
Celor mai pacatosi, pe lume, semeni –
Sa-ti fiu, in boratura lor, noroiul,
Decat in slava zeilor de cremeni –
Pe cei mai pacatosi, fa-I Tie, gemeni,
Si mie-n Iad, ingaduie-mi puroiul…
Cantec de leagan
Mai ia-ma, Doamne, pe genunchi,
Cu mine, joaca-te pe lazuri,
Mai da-mi Lumina din rarunchi,
Sa sar, batran, peste parleazuri –
Mai ia-ma-n brate, sa ma duci
Unde Ti-e dragostea mai mare,
Acolo unde scrii sub nuci,
Cu viata care capat, n-are –
Mai fa-mi din carpe, jucarii,
Si de nu stiu ce Ti-as mai cere,
Adu-mi la poarta multi copii,
Caci ei stiu drum spre inviere -
Mai ia din ceruri, vaci, si boi,
Si bors de grumbene, in linguri,
Si vino la pascut, cu noi,
Sa ne pazesti, sa nu fim singuri -
Fa-ne colibe din frunzar,
Si mere coapte-n pietre calde,
Ne-mparte seara, in cuibar
De sura, fanul de smaralde –
Copii de ingeri, de mai sunt,
Sa ni-i trimiti, sa batem cotca,
Sa ninga florile marunt,
Pe unde-Ti trece-n vise, lotca –
Si din ciresii lui Avram,
Si de prin merii lui Simion,
Ne mai apleaca-n somn, un ram,
Caci, Doamne, esti, si tu, doar om -
Mai du-ne talpile pe rau,
Adu-ne pestii pe aproape,
Sa le-aruncam din palme, grau,
Sa coboram cu ei, pe ape –
Si din izvoare, din oglinzi
Unde Te vezi, cu barbi de iarba,
Cu mana, cerul sa ni-l prinzi,
Ca gura noastra, sa il soarba –
Si bate zvelte, de alun,
Ne pune-n maini, pe drum de piatra,
Venind la Tine, unde pun
Bunicii, satului, o vatra -
Mai ia-ne, Doamne-n brate, iar,
Si ne mai leagana, cuminte,
Sa ne fii Domn, dar foarte rar -
Doar mult, copiiilor, parinte…
|
