La inceput a fost CUVANTUL… ( X )
« M-au exilat din cosmos ghioceii
Si m-au trimis sa caut alt pamant
Eu am gasit taramul de cuvant
Pe unde lupii se iubesc ca mieii »
-Taramul de cuvant,de Elis Rapeanu
…si pentru ca este Martie,doresc sa incep acest numar dedicat scriitorilor olteni,nascuti in aceasta luna a anului,cu un mic comentariu postat de « elev-Craiova »in Gazeta de Sud din data de 1 Martie :
..."pe apa sambetei" (fragment din EDITORIALUL aparut in data de sambata,18 martie 2006) ULTIMA IZBÂNDA A LUI MIHAI VITEAZUL
Opinii - de Cezar AVRAMESCU:
"Parca prea multa energie cheltuim cu politica si cu oamenii politici contemporani; nu stiu daca acestia merita atâta atentie din partea noastra. Nu stiu daca e atât de important sa ne ocupam numai de fraude, de certuri politice, de escroci dovediti sau banuiti, de hoti arestati si degraba eliberati. Oricât ar parea de bizar, mai exista si oameni cinstiti, protejati de anonimat. Mai exista si valori, ignorate, marginalizate, prea putin pretuite. Si despre acestea ar trebui sa vorbim; sa le cautam, in vremea de azi sau de ieri. Si sa le cinstim. Caci numai astfel vom putea sa mai atenuam oarecum tendinta de imbecalizare care caracterizeaza prezentul...."
... si pentru ca este Martie si doresc sa daruiesc un martisor tuturor femeilor si in mod special oltencelor,un fragment din EDITORIALUI unui alt "fauritor de cultura","filisanul de onoare",regretatul scritor,poet si gazetar Ioan Tecsa:
CATEDRALA SPERANTEI:"Catedral a din bulgari de soare,cu vitralii de cer siniliu,imprejuru-i cu milioane de clopotei albi si puri,iviti din duhul pamantului,dintr-o pierduta a anului zapada.Aceasta-i catedrala primaverii!Mareata.Impunatoare.Solemna.P lina de bucuria renasterii.De cantecele abia susurate ale uriasului cor vegetal...
Si ce poate fi,oare,martie,daca nu poarta imparateasca a anotimpului din flori de cais,prin care vom trece dimpreuna noi,muritorii.Cei care ne bucuram inca o data de acesta minune dumnezeiasca.De sfanta lacrima a Preacuratei picurata peste muntii,padurile,camp iile si oceanele Pamantului.O lacrima de lumina.De speranta.De nadejde ca poate,in sfarsit,armonia primaverii va cuceriisufletele si mintea tuturor...
Sa admiram,asadar,aceas ta perpetua creatie a naturii,cu emotia privirii tabloului Giocondei.Adaugandu- i,la randu-ne,noi si noi frumuseti.
Purtand-o la piept ca pe o decoratie mult ravnita.Ca pe un martisor impletit in forma de inima din fuiorul de alb al iernii si rosul aprins al iubirii.
Suntem un popor prea bun noi,romanii,ca sa nu credem si-n aceasta noua primavara.Ori in cele care vor veni.Fiinca Timpul,grabit pentru noi,cei de azi,este etern pentru cei care vor veni dupa noi.Pentru urmasii care vor admira,asemenea noua,supeba catedrala din raze de soare si flori smaltuite ale primaverii."
...si pentru ca este 1 Martie,si tot ca un omagiu adus femeii,o strofa din poezia "Reginei epigramei romanesti"poeta si scritorea Elis Rapeanu:PRIMAVARA:" Se umple primavara de duminici/Cresute-n nori de vis de ghiocei,/Se plimba ganduri noi cu pasi idilici,/Amiezile se culca pe alei."
-elev-Craiova –
Daca luna ianuarie poate fi considerata “Floarea de
colt” a literaturii romane (15 ianuarie –nasterea
luceafarului poeziei romanesti),luna martie poate fi
considerate buchetul de “Vestitorii Primaverii”(14
martie –Alexandru Macedonski, 18 martie –Ion Barbu ,31
marti- Nichita Stanescu precum si cei sapte scriitori membrii ai Societatii Scriitorilor Olteni:Nicolae Balasa,Niculina Oprea,Constantin Paun,Mircea Ursei,Tudor Negoescu,Daniela Nedelcut si nu in ultimul rand, „tizul”-cum la numit insusi „marele poet blond”-Petre Gigea.
***
Nicolae BALASA
S-a nascut la 4 martie 1956,in comuna Bulzesti,judetul Dolj.A absolvit cursurile Facultatii de Utilaj Tehnologic din Bucuresti,promotia 1980,iar in anul 2000 este unul din licentiatii Facultatii de Filozofie-Sociologie din Craiova.
In toamna aceluiasi an,devine doctorand al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca,sectiunea Metafizica-Ontologie.
A publicat romanele Blesteme (1995) si Pe apa sambetei (1997),ambele facand parte dintr-un ciclu dedicat satului romanesc.
In acelasi timp,elaboreaza prima minimonografie a presei audio-video din Oltenia(perioada 1992-2000)-Functionarea mass-media in Oltenia,aparuta la Editura Scrisul Romanesc din Craiova (2000).
Referinte critice:Dumitru Micu,Marin Sorescu,George Sorescu,Alexandru Spanu,Alexandru Olaru,Emil Mladin.
In pregatire:
Comunicare si intelegere,Cunoastere si adevar(lucrari stiintifice),Punte franta si cadere in niciunde(roman).
PE APA SAMBETEI
(Fragment)
Trecuse mai bine de o luna de cand Cercelaru si mai marii lui isi incepusera trebusoara;dar de colectivizat nu colectivizasera inca tot satul.Jandarmii alergau zi si noapte.Casele erau insa ca pustii,nu le raspundea unul.Rar se mai intampla sa mai fie prinsa cate o baba,sa o ia pe sus si sa o duca la primarie.Acolo nu mai avea scapare.Se intorcea fie batuta,fie manjita in varful nasului si inscrisa la colectiv.A doua zi,jandarmii ii goleu curtea.
Soarele si un vant caldut dinspre miazazi topisera zapada.In salciile de pe malul apei,pleznisa mugurul.Coltul ierbii si graul semanat din toamna schimbasera negrul pamantului,in verde crud.
„Al cui o fi,cine l-o culege si incotro va apuca,Dumnezeu stie?”-se mahneau, cu lacrimi in ochi,oamenii.
Durerea incoltise si ea la tot pasul.Nimeni nu mai avea tragere de inima.Spataru,fierarul satului,privea si el cu amaraciune in toate partile.”Pana anul trecut nu mai pridideam cu ascutitul si batutul fiarelor de plug.Acum…”-se ingrijorase el.
-Stai,dupa cum vad?!Nu iti merg deloc treburile?!-il intreba Brichiseala intr-o zi cand se afla pe drum fara sa aiba vreo treaba anume.
-Stau si-o sa-mi stea norocul!ce au de gand astia cu noi…nu stiu.Daca ne-ar lasa in pace sa ne vedem de ale noastre!
-Lasa,ca e bine!deocamdata am ceva stransura in patul.Numai de nu mi s-ar ingargarita!In rest,ce-mi pasa?!Cate grijiaveam anul trecut in timpul asta?Ba cu aratul,ba cu semanatul,ba sa plivesc neghina si palamizile din grau…Acum umblu ca Voda prin loboda,cu capul gol.Astept.
-Ce astepti,taica?Sa ploua cu bucate?
-Nu,ma…!Astept moartea.A dat a mea cu bobii…
-Ei,si?
-A zis ca mai e un bob zabava.
Asta inseamna o saptamana,o luna,poate un an si se-alege praful si pilberea.Peste tot o apa si-un pamant.care moare…,sa-i fie tarana usoara,care nu,vai si amar de capulk lui!Iadul s-a mutat aici pe pamant.
-Ma,nene,crezi ca Dumnezeu doarme sau a baut tuca si acum e beat?Eu zic ca nu.Are el grija!
-O aveadar,deocamdata,nu vezi?!Isi fac diavolii mendrele cu noi.Pe tine te-au inscris?
-Pana acum nu,dar ce sa inscrie?Pamant nu am,vite nu,si de unde as avea?patru buradei,iti mananca si urechile.Bojdeuca s-a lasat pe o parte.Daca nu o sa-i pun niste propte in capriori,pana la toamna cade.
Nu mai e mult!!se duce dracului de rapa tot.O sa vezi…!
De ce ii era frica lui Spataru,nu scapa.A doua zi veni jandarmul si il lua.
-Hai!
-Unde,dom’jandarm?
-La primarie sa te inscrii,nenorocitule!Nu ramai tocmai tu asa,ca esti mai cu mot.
-Uite-acum!numai stai sa-mi iau averea cu mine.
In cateva clipe,Spataru era cu copii dupa el.Toti desculti,in camasute jerpelite si inegriti pana in albul ochilor de taciunii de la foale.Nu apucasera sa intre pe usa primariei si Cercelaru stramba din nas.
-Cu astea ce e,ba?Ori crezi ca aici e pomana.
-Aoleo,dom’primar,pai se poate sa-mi las eu copilasii pe drumuri?Ii inscriu si pe ei.Poate le-ati da ceva de mancare.De cand cei din sat nu mai ara pamantul,nici eu nu mai am de lucru.
-Pandele,e de-ai nostrii,inscrie-l!-ordona seful.
Dupa Spataru,lautarii din Gura Lupei simtira ca le vine curand silor randul.
-Ce ne facem,vere?Imi canti tu mie si eu tie,sa ne treaca de urat?!Pan-acum mai o sarbulita,mai o batuta pe loc,la un pahar,scotea romanul paraua.Traia si tiganul bine?-se bocira intre ei,pe drum,spre primarie.
Cand intrara,Pandele ii lua in focuri.
-Ba,va-nscrieti ori…la Bug cu voi?!V-ati dat dracu!
Tiganii pusera degetul.
La intoarcere spre casa,Tarei se gandi o bucata buna de drum la cei de la primarie.Ii intrase la inima seful pe care il asemana cu unul Culae Patraulea,neam cu el de prin Romanati.
„Ma,si de-o fi el?Sa-mi faca el mie una ca asta?”
***
Niculina OPREA
Nascuta la 5 martie 1957,in localitatea Negoesti-Dolj.
Proectant la Energomontaj Bucuresti.Din 1998,inspector de specialitate in Ministerul Transporturilor.
A publicat in Revista „Luceafarul”,a colaborat la Radio Romania Actualitati si Romania Tineret.
Este autoarea cartilor:In apele Akheronului(Editura „Vlad & Vlad”,Craiova 1994),Trecerea (Editura „Avrameasca”,Craiova 1996) si Sub tirania tacerii (Editura „Sitech”,Craiova 2000)
Referinte critice:Al.Cistelecan,Liviu Grasoiu,Dan-Silviu Boerescu,Florea Mius.a.
SPRE EULEEA
In singuratatea in care bufnitele-si
spinteca disperarea
cadranul uitat dupa trecerea peregrinilor
oglindindu-ti tematoare ganduri vesteste
drumul spre Euleea-
in aceasta marturisire ignorata
imaginea mintii se rasfrange si tulbura somnul
celui imbatranit pe marginea timpului
asteptand ca din vraja intunericului sa infloreasca
Euleea-o pierdere de timpsupusa
acelorasi reguli de cerc.-
Spre Euleea doar imbratiserile noastre patimase
insurubate in gandul pacatului vor deschide
coridoare plictisite de linistea unde
descult poti cobora peste prundisul luminii si
intinde luntre pana la acest dincolo in care eu
imi tot imormantez umbra.
***
Mircea URSEI
Nascut la 15 martie 1934,in localitatea Breznita de Motru,judetulMehedinti.A absolvit Facultatea de Mecanica din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia”-Timisoara.
A publicat epigrame in gazeta „Ghimpele”a Facultatii de Mecanica din Timisoara,apoi in cotidianul craiovean „Inainte”.
Debut editorial-in volumul colectiv Inaltimi (1974).
Pseudonime literare:Mircea Brezniceschi,Mircea Mehedinteanu.
Carti de autor:Epigrame si dueluri,Epigrame,dedicatii si dueluri,Epigrame si Mozaic satirico-umoristic,aparute,toate,la Editura Sitech,din Craiova,in anul 1995.
Referinte critice:Florea Miu,Miltiade Ionescu,Emil Cernaianu.
PRIVILEGIU
Este un privilegiu sa fii
autorul unei povestiri
curata ca roua florilor
si a unei poezii zugravite
in culorile sperantei,
trecuta prin arhitectura soaptei
despre suflete tatuate
si despre catastrofe dubioase
de dincolo de inchipuire.
Deodata mi-am imaginat
o convorbire cu Dumnezeu
care sa ma binecuvanteze
cu „Pace tie,cugetatorule!”
si cu blandete sa ma intrebe:
-„Fiule,tu stii ce inseamna
jocul de-a iubirea?”
Eu sa-i raspund:
-„Doamne,
eu cunosc numai iubirea de oameni”.
***
Constantin PAUN
Nascut la 22 martie 1936,in comuna Bradu,judetul Arges.Licentiat al Institutului Politehnic Bucuresti-Facultatea Exploatare Feroviara.
Debut cu versuri in revista „Ramuri”(1982),Inclus in volumul colectiv Cascada epigramelor(Editura Litere,Bucuresti,1982).
Carti publicate:Cu ochii-n patru(epigrame,Editura Mariana,1991),Sfere umoristice(epigrame,fabule,cronici rimate s.a.,Dol-SIN,1992),Poligonul de echilibru(poezii,Mihai Dutescu,1993),Elegie neterminata(poezii,Amicul Casei,1993),Stele verzi(epigrame,Sitech,1995),Patima izvoarelor(poezii,Sitech,1995),Epigrame(Sitech,1996),Aste RISCuri(epigrame si dueluri,Stich,1997)Aripi de vina(poezii,1997),Luceferi{poezii pentru copii,Sitech,1997),Umbrela generalului(poeme haiku,Sitech,1997),Fosnet de stele(poeme haiku,Ambasador,Tr.Mures,1998)Drumuri impuscate(epigrame,poezie,proza,Sitech,1999).
Colaborari la ziare si reviste: „Inainte”, „Lupta CFR”, „Transporturile romane”, „Cuvantul Libertatii”, „Tempo”, „Romania Libera”, „Ziua”, „Argesul”, „Renasterea Banateana”, „Ecoul”, „Bilete de papagal”, „Ratiunea”, „Mesagerulo Olteniei”, „Glasul”, „Ramuri”, „Epigrama”, „Urzica”, „Mariana”, „Meridian, „Semn”, „Pacala”, „Heor”, „Papagalul”, „Scaiul”, „Arca lui Noae”, „Albatros”, „Haiku”, „Haz de necaz”, „Cacealmaua”.
Premiul special de poezie la concursul „Argesule,plai de dor” (Pitesti,1981)Trofeul concursului „Faurari de slova noua” (proza,Craiova,1997),locul I la concursul de epigrame al Clubului „Cincinat Pavelescu”(Bucuresti,1987),locul I la concursul de epigrame si fabule „Gh.Braescu”(Calafat,1988),haicu:intre primii 10 creatori ai „Senryu” la intalnirea poetilor(Slobozia,1998).
Referinte critice:Nicolae-Paul Mihail,Marian Barbu,Ovidiu Ghidirmic,Florea Miu,Petre Gheorghiu,Stefan Tunsoiu,Emilian Mirea,Vasile Moldovan,Smaramary Gengea.
CUVANTUL
Pamant de-ntins pe paine cum e untul
L-am framantat in valturi catre stele
Din pulberi mi-am involburat caiele
Sa-mbrac nemarginirea cu vesmantul
Am tors din fire pavezele grele
Care-au franat cu arsita avantul
M-am aliat adeseori cu vantul
Sa storc luciri din sufletele rele
Si daca-n sura mea de oseminte
Tot razbatand sa fulger cate-un car
Am dezbracat iubirea de morminte
Cu cel mai ne-nsemnat misionar;
Acolo-n sfera mea,printre cuvinte
Macin si-acum pamantul milenar!
***
Tudor NEGOESCU
S-a nascut la 24 martie 1956,in Craiova.Absolvent al Liceului „Fratii Buzesti”din Craiova,unde i-a fost remarcata si sustinuta inclinatia umanista de profesorul Marian Barbu.
Este licentiat al Facultatii de Stiinte Economice din Craiova(1986).De profesie economist.
Debut in nr. 1/1998 al revistei „Ramuri”,girat de poetul Gabriel Chigu.
Colaborari: „Ramuri”, „Cuvantul Libertatii”, „Mozaicul”, „Flacara”.
INBLANZIREA SCORPIEI
M-au tradat si cuvintele-
scutierii mei invesmantati
in armururi de plumb
tipografic,
tocmai cand imblanzisem
vulturul plesuv
al singuratatii.
Iata-l acum,
ciugulindu-mi din palma
ficatul.
***
Daniela NEDELCUT
S-a nascut la 30 martie 1956,in satul Milesti,comuna Simnicul de Sus,Dolj.Absolventa a Facultatii de Filologie din Craiova.Doctor in filologie,din 1997,cu lucrarea Astronomie-structuri lingvistice,conducator prof.dr.Gh.Bolocan.
Din comisie:acad.Gr.Brancusi,dr.Teofil Teaha,dr.Mile Tomici,prof.univ.dr.Ion Moise,conf.univ.dr.Teodor Oanca.
Profesor de limba si literatura romana la Colegiul „Carol I”,Craiova.
Cercetator si membru fondator al Centrului de excelenta-profil onomastic,Universitatea din Craiova.
Participari la programe educationale internationale.
*Program UNESCO-tema „Bazele axiologice ale civilizatiei europene”-1992-1993-cercetare si experiment cu un esantion de elevi de la Colegiul „Carol I”.
*Program de educatie europeana Socrates,actiunea Comenius 2000-coordonator al atelierelor de Comunicare si Civilizatie,editarea unor reviste in limba franceza „Mer-Me’re” pentru UE.(PEE).
Carti.
*Debut:Coautor la vol.Limba si literatura romana in liceu,Societetea de Stiinte Filologice si revista „Ramuri”(1988).
*Cultivarea limbii romanesti-texte,teste si exercitii(1990).
*Exercitii de limba romana,compuneri si tehnici de studiu pentru elevi (3 editii-1992,1994,1999).
*Ingrijire de editie-antologie,prefata,tabel cronologic si bibliografie-Alexandru Vlahuta,Din durerile lumii (1994).
*Nume de astre,studiu onomastic al denumirilor populare si stiintifice (2000).
NUME SI ASTRE
(Studiu onomastic al denumirilor populare si stiintifice-fragmente)
ASTRONIME STIINTIFICE MOSTENITE
Unul din paradoxurile istoriei civilizatiei noastre este faptul ca cea mai veche dintre stiinte si una dinte cele mai spectaculoase azi,astronomia,foloseste o terminologie creata,in buna parte,de poporul antic cel mai putin interesat de studierea stelelor,latinii.Spiritul cuceritor al romanilor a anexat nu numai cerul grecesc(caruia i-a dat o identitate latina),dar a „cucerit” si posteritatea,
transmitandu-i prin astronomie valori spirituale stravechi ale omenirii.
Numele latinesti de constelatii,planete si stele reprezinta principala categorie a astronimelor mostenite,impreuna cu cele mai importante apelative,si ele,tot latinesti.
In evul mediu,centrul cercetarii astronomice s-a mutat in lumea araba.
O parte din stelele izolate au ramas cu numele lor arabe in astronomia stiintifica contemporana.Din aceste considerente,am organizat studiul in doua capitole”
I – Astronime stiintifice mostenite din antichitatea latina(apelative,nume de constelatii,de planete si de stele).
II – Astronime stiintifice mostenite din lumea araba si evul mediu (nume de stele).
Odata cu construrea lunetei de catre Galileo Galilei (1610),o noua epoca incepe in astronomia stiintifica,generata de „explozia” descoperirii astrelor ce nu puteau fi descoperite cu ochil liber.Numele create pentru acestea ar putea forma astronomia moderna.Astronimele mostenite si cele moderne formeaza domeniul actual al astronomiei stiintifice.
Astronimele mostenite pentru constelatii si stele
Metafore lingvistice
Metaforele lingvistice care stau la baza astronimelor mostenite se pot grupa astfel din punct de vedere al originii:
1. apelative transferate in domeniul astronomiei (pentru42 de constelatrii,dintre care 26 nume de animale);
2. nume proprii transferate din mitologia greco-latina(8 constelatii,cele 5 mostenite pentru planete si numele a 8 stele importante-din primele 25 ca marime-consemnate in Atlasele actuale);
3. astronime propriu-zise:Soarele,Luna,Pamantul…
…Abordarea astronimelor stiintifice in perspectiva metaforelor lingvistice a pus accent pe consideratiile lingvistice si mai putin pe motivatiile mitologice.Se intentioneaza restructurarea si organizarea dintr-o alta perspectiva a cercetarii acestei problematici pana la aceasta data.
***
Nu cred ca exista un alt mod mai frumos de a
incheia orice demers dedicat unuia dintre cei mai
interesanti si valorosi creatori de poezie
moderna,decat acela de a da glas amintirilor
unuia din cei sapte scriitori olteni,Petre GIGEA,
alaturi de unul din gandurrile „marelui poet blond”:
“Daca n-as crede in mesajul meu literar,nu as
scrie .Pur si simplu ,n-as crede si …e o falsa
modestie sa spui “domnule eu scriu ca iubesc poezia
…da’ nu prea cred ca am talent ,daca n-am talent”. Eu
cred farte mult in talentul si vocatia mea,pentru asta
mi-am jertfit intreaga mea existenta ,ca sa adaug ,cu
o picatura in plus ,sensibilitatii contemporane o
formulare mai noua ,mai adecvata,etc..”
-“GAND 3”-
***
Petre GIGEA
S-a nascut la 31 martie 1931,in comuna Goicea Mare,judetul Dolj.
Absolvent al Facultatii de Finante si Credit,din cadrul Academiei de Studii Economice,Bucuresti.
In zona Olteniei,a indeplinit diverse functii in domeniul financiar-contabil,primar al Craiovei.Apoi ministru de finante,Guvernator al Romaniei la F.M.I. si Banca Mondiala,ambasador in Franta pana in 1989.
Alte funcii adiacente-pe taram obstesc si cultural
Debut in presa:martie 1951,in revusta „Contemporanul”,cu versuri.
Carti literare publicate:
Versuri:Pentru dreptate se aprinse focul (sonete-1978),Caldura vietii (1979),Amintirile de acasa (1979),La poarta vremii (1998).
Roman:Adolescentii de altadata (in colab.,1998).
Alte carti in domeniul financiar-contabil.
Prezent in antologii:Lumina cuvintelor (1976),46 scriitori in dialog cu judetul Dolj (1976),Au plrcat olteni la coasa (1979),Arborii timpului (1979),Eminescu,pururi tanar (1988),Epigrame cu si despre femei (1999).
DE VORBA CU POETUL NICHITA STANESCU
(-Fragmente-)
Pe poetul Nichita Stanescu,l-am cunoscut cu prilejul unei vizite pe care mi-a facut-o acasa,la mine, in Bucuresti,insotind pe poetul Ion Petrache,o mai veche cunostinta a mea.
Era ziua de Sfantu Petru,in anul 1978,ziua numelui meu.
La telefon,Ion Petrache,dupa ce mi-a urat „La multi ani,draga Petrica”,mi-a spus ca spre seara ma va vizita,facandu-mi o „mare surpriza”,intrucat va fi insotit de „cineva” care imi va face placere…
Intr-adevar,asa a fost.In faptul serii,mi-au intrat in casa poetii Ion Petrache si Nichita Stanescu.
Am crezut ca visez.Imi patrundeau in casa un prieten mai vechi cat si marele poet blond.
Mai intai m-a imbratisat Ion Petrache,apoi Nichita Stanescu,cu care dadeam mana pentru prima oara.Dar gestul imbratisarii a fost ca si cand ne-am fi cunoscut de multa vreme.
Am intrat in casa si i-am poftit pe scaune…
…Ion Petrache ma sfredeleste cu privirea si cu intrebarile:
- Ei,ce parere ai,draga Petrica,de vizita lui Nichita,care a venit impreuna cu mine sa-ti spunem „La multi ani”?
Cred ca am rosit de placere cand i-am raspuns:
- Pai,ce parere sa am,decat una extraordinara.Poetul „Necuvintelor” (mi-a venit atunci in minte numele unui volum al sau de versuri) ma onoreaza cu prezenta sa,cinstidu-mi casa.De altfel,ca si prezenta ta,am completat eu ca sa nu para ca este neglijat.Va multumesc la amandoi ca nu ati uitat de mine in aceasta zi de cinste pentru mine.Mai ales acum,in zilele noastre,cand se trece peste zilele de sarbatoare a numelui.
- Altadata,ziua de Sfantu’Petru si Pavel era scrisa cu litera rosie in calendar si nu se lucra in institutiile de stat.In plus,la scoala era serbarea de sfarsit de an si se imparteau premiile,a completat cu vocea sa domoala Nichita Stanescu.
- Asa este…La mine,la Goicea Mica,in clasele primare,in aceasta zi,la sarbatorile anuale,am primit premii in carti,iar in clasa intai si o coronita de flori…
- Ce frumos era,pe atunci,a intervenit Nichita.Parca era o alta lume,mai pura si mai buna…gandurile ne duc pe aripile lor,in timp,inceasurile de atunci,atat de fericite,de nevinovate si de frumoase.Vremurile in loc sa devina mai bune,sunt mai rele.Tare0as vrea sa ma insel,darrealitatea imi confifirma spusele….
…Il priveam pe Nichita ca un indragostit pe iubita lui.Mi se parea un baiat frumos si delicat.Avea fata deschisa,un zambet fermecator,obraji fini si netezi.Parul matasos si blond.
Mi se parea ca visez,ca nu este acolo,prezent in casa mea.Il iscodeam discret,cu placere,admirandu-l.Cred caacelasi lucru il facea siel.Mai liber in miscari era Ion Petrache,care se simtea ca la el acasa…
…La un moment dat m-am adresat lui Nichita Stanescu:
- Noi,amandoi,suntem nascuti in aceeasi zi si aceeasi luna,respectiv la 31 martie,numai ca eu am facut-o cu trei ani mai devreme.
- Extraordinar,a sarit de pe scaun Nichita Stanescu…Deci suntem „tizi”.Sa ne imbratisam pentru aceasta si sa bem un pahar.
Ne-am imbratisat prieteneste.Eu am baut un pahar de vin,Nichita unul de votca,iar Ion Petrache altul cu wisky.
- In sanatatea tuturor,am spus eu.
- Pentru noi,toti,a spus Nichita.
- Pentru prietenie,fericire si viata lunga,a completat si Ion Petrache.
Era o seara minunata.Aproape ireala.
Priveam la Nichita Stanescu si nu ma saturam de figura si de prezenta lui.Era extraordinar.Parea un soare care raspandea lumina.Fiecare vorba a sa era parca un vers dintr-un poem.Asa de blajin si de cuminte…
…Nichita Stanescu a plecat pre devreme dintre noi,in lumea umbrelor.Era decembrie 1983 si implinise doar varsta de 50 de ani.Eu cred ca el se afla in Paradis,pentru ca un suflet nobil ca al sau nu se poate odihni decat aici.
N-am putut sa merg la inmormantarea sa.M-am dus la cimitirul Bellu cateva zile mai tarziu.
Am filmat mormantul si crucea sa,inregistrand pe o caseta video locul sau de veci pamantesc.Este aici,la piciorele lui Eminescu si alaturi de George Calinescu.
Am pus un buchet de flori la mormantul sau iar sotia mea a aprins lumanari le el si la Mihai Eminescu…
…Ce pot spune ,acum, despre Nichita Stanescu si Ion Petrache?Ca imi amintesc cu dragoste si nostalgie de ei,si acolo unde sunt trecuti de apa Styxului,le spun cu duiosie: „Dumnezeu sa-i odihnesca in pace!”
Doi poeti cu destinele lor.O aducere aminte,intr-un moment cand drumurile vietii noastre s-au intalnit intr-o zi de San’Petru.
***
La inceput a fost CUVANTUL…
…si la sfarsit un gand al altui scriitor nascut in aceasta luna,actorul,poetul,basarabeanul,”filisanul de onoare”:Arcadie DONOS:
-„Fiecare cuvant e o palma de pamant;Leru-i Ler: o
legatura de cer!”
|
Claudiu Mihai Coman 3/13/2008 |
Contact: |
|
|
