Concurs STARPRESS - 2008 : Virgil Ciuca
Blestem străbun M-am aruncat cu teamă în ape-nvolburate, În apa argintie curgând spre infinit, Sunt martorul de vremuri stranii și agitate, Pe drumul pribegiei, un drum fără sfârșit. M-am avântat de tânăr în lupta pentru viață, În lupta ce te duce spre lauri sau la cruci, Roiesc încă în juru-mi cete de eunuci, Pândind moment prielnic să mă ucidă-n ceață. Nu m-am rugat la nimeni, n-am cerșit echitate, Pe frunte port pecetea blestemului străbun Să nu mă plec în fața puterii-unui nebun, Chiar dacă silnicia naintea mea s-abate! Ostracizat amarnic aleas-am pribegia, În lacrimi și speranță mi-am ostoit durerea, N-am acceptat vreodată trădarea și-mpilarea, Poruncii de străin nu mi-am plecat privirea. Când clopotul dreptății din timp în timp va bate, Mulțimile se roagă pentru egalitate, Dar în zadar așteaptă cu ochii ațintiți, Căci cei ce-mpart dreptatea de mult nu mai sunt sfinți. Mulțime, n-ai de-ales, la luptă deci pornește! Curaj! Ridică-ți glasul și brațu-ți întărește, Dreptatea nu e darul pe care să-l cerșești! Lovește fără milă, trădarea s-o plătești! * Fii fără grijă soră de țară și credință, Nu voi cădea vreodată la tocmă cu tiranii, Nu-mi voi pleca grumazul sub jug de umilință, Mai bine suporta-voi restriștea ca șoimanii. Când voi sfârși sub lancea neiertătoarei morți, Frumoasele pădurii vor plânge pe la porți. New York, June 4, 2003 Caii gândurilor mele Caii gândurilor mele Sunt hrăniți cu jar din stele, Au potcoave de argint, Frâul lung și aurit, Șeaua cu mărgăritare, Hățuri razele de soare. Caii gândului ce-aleargă Prin furtuni, în lumea largă, Prin ploaia dezlănțuită, Scot fulgere din copită! Tunet e-a lor nechezare, Gonind potopul spre mare. Iar când ploile se curmă, Curcubeu ei lasă-n urmă. * Caii gândurilor mele, Cai roșcați de cursă lungă, Cai din herghelia morții, Murgi să nu mi-i fure hoții! Jacksonville, Florida 05/06/04 Călare pe Pegas Călare pe Pegas prin arsa câmpie, Cu ochii în flăcări și gândul hai-hui, Alerg fără grijă, spre soare mă sui, Și-mi arde cămașa de ostășie. Căluțul cu aripi mă-ndeamnă la vise, Dar eu scriu versuri pe-o hârtie cerată, Pierdut în tăcerea vorbei interzise, Smerit îmi iau locul pe norii de vată. La poarta tăcerii, cu lanț ferecată, Bat cu smerenie să mi se deschidă, Când timpul se scurge încet din clepsidră, Pegasul mă duce spre lumea cealaltă. New York, 2004 Când vii? Când vii? Sună o-ntrebare șoptită-n altă lume, Curând se lasă seara pe apele în spume, Spre cer te-nchini degeaba puterilor divine, Căci iute trec și timpul, și viața ta, străine! Când vii găsi-vei masa și vinul pregătite, În ușă te așteaptă femei călugărite, Doar dangătul de clopot îți va vesti sosirea, Cripta e pregătită, căci ți-ai sfârșit menirea. Festinul este simplu, dar nu-i un simulacru, Otravă vei gusta din cupe smălțuite, Te-or însoți în cete vestalele cernite La tronul lui Zalmoxis clădit pe-un munte sacru. 04/04/06 Jaksonville, Florida Când pasărea Când pasărea străbate marea, Zburând pe drumuri siderale, Spre stele reci, rătăcitoare, Călăuzește-i, Doamne, calea! Când pasărea își cată dorul, Călăuzește-i, Doamne, zborul, Ajut-o să înfrunte marea, Doamne, călăuzește-i calea! Când pasărea din vreme-n vreme Visează la-nălțimi astrale, Dă-i, Doamne, glas ca să mă cheme Din lumile atemporale. Când pasărea își cată casa, Doamne, îndestulează-i masa! Și-atunci când puii-și ocrotește, Doamne, te rog, cuibu-i păzește! Când pasărea din cer coboară Să-și culce puii către seară, Și mierlele își opresc corul, Pe mine mă cuprinde dorul, Doamne, te rog, veghează-i somnul! July, 2005 Jacksonville, Florida Cântec matinal Piu, piu, tri-li cânta o mierlă, Într-un oraș ce doarme încă, Tri-li, piu, piu prin pomi, în beznă, Sună în liniștea adâncă. Orașul pare-un cer cu stele, Cu carul mic și carul mare, Ce-s agățate ca mărgele, Pe stâlpi-înfipți pe trotuare. Piu, piu, tri-li, piu, piu, sfâșie Tăcerea sufletelor moarte, În locurile de vecie, Speranța s-a pierdut în noapte. Din fundul străzilor un câine, Se-agită și la boltă latră, Cerul îmi pare o covată, Rămasă fără aluat de pâine. Dar cerul fulgeră și tună, Când vârcolacii strânși în ceată, Flamânzi s-au repezit la lună Din care-au mâncat o bucată Tri-li, tri-li cânta o mierlă, În Bucureștiul care doarme, Drapelul țării este-n bernă, Căci România-i de vânzare. Tri-li, piu, piu cânta o mierlă
București, 10 Mai 2007 Cântecul mierlei În diminețile cu ceață Își cântă iar povestea vieții, O mierlă ce stă pe-o crenguță, În pragul rece-al dimineții. În linistea ce-o înconjoară, Pământul doarme, dar ea cână Celor ce vor să o asculte Din lumile de ea știute. Deodată cântul încetează, Luminile nopții s-au stins, Un câine pe-o străduță latră Trezit neașteptat din vis. București, 28 februarie, 2007 Cine sunt? Sunt gândul tău plecat în lume, Sunt visul tău ce nu apune, Sunt cerul către asfințit, Sunt uraganul răzvrătit! Sunt pescăruș pierdut pe valuri, Sunt vulturul din înălțimi, Sunt peștele din adâncimi, Sunt un delfin lovit de maluri. Sunt dorul ce adânc te doare, Sunt un pribeag cu ochii crunți, Sunt stânca din înalții munți, Sunt scutul tău de apărare. 2004, Jacksonville, Florida Copiii străzilor Copii ai străzilor murdare, Copiii străzilor de lux, Ștrengari pe uliți selenare, Copiii păsării Phoenix. Crepuscul rece-n lumi bizare, Tăcerea negrului abis, Supliciul ființei călătoare Când gustă fructul interzis. Copii crescuți prin mahalale, Scăldați în ape ce nu curg, Copii de străzi universale, Copiii lumii la amurg. New York, march 23, 2004 Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea, Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iată, văd unul agățat de năsuc Și este sigur că te pișcă un pic. Cine a numărat stropii de ploaie, Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie, Sclipește în soare și e argintiu. Te-a întrebat cineva de ți-e foame, Când tu căutai prin gunoi un covrig? Iată un șirag, să ai de mâncare, Să te întremezi și să-ți treacă de frig! Oare ți-a văzut cineva rănile, Din sufletul tău amărât, dar gentil? Cu zgârieturi pe corpu-ți fragil, Tăcut, tu suporți și vorbe ostile. Cine a văzut că ai răni pe piciore, De când singur umblai desculț prin țăpligi? Iată, o fetiță ți-a adus sandale, Nu-s prea arătoase, dar nu-s nici opinci! A numărat cineva copiii uciși De bombe, de foame, de gloanțe și ciumă, Sigur nu, doar între noi sunt proscriși, Ce ne îndeamnă să ucidem cu ură. A numărat cineva crucile, Din cimitirele pentru copii? Nu cred, căci noi ne numărăm curcile, Când Doamnul miluiește doar pe cei vii. May 7, 05 Jacksonville , Florida Crin de ape Dintre florile de grind, Ce în ape se răsfrâng, După crin de ape plâng De când tot lacul colind. Crin de ape, crin de ape, Chiar de-i vreme de agape, Iartă-mă că n-am să pot, Prin păpuriș să înot, Să te culeg în buchete, Să te dăruiesc la fete. Crin din ape, crin din ape
Când suflarea rece-a nopții E pe undeva pe-aproape, Nu mă lăsa pradă sorții, Căci refuz sărutul morții, Dar mă-închin singurătății. Crin de ape, crin de ape
|