Camelia Firica
- Doamna Camelia Firică este lector de limba română la Universitatea din Zagreb, Croatia. Doctor în filologie din anul 2002 cu titlul tezei Poreclele si supranumele în Oltenia. Ce ar trebui să stim despre această teză?
- Teza a fost sustinută la Universitatea de Vest din Timisoara, având drept coordonatori pe domnii profesori Gheorghe Bolocan si, respectiv, G.I. Tohăneanu si ca referent pe doamna profesor Ileana Oancea, iar teza mea priveste studiul poreclelor în regiunea Oltenia.
- Se poate spune despre Camelia Firică că este lingvistul care întretine interesul pentru limba, literatura si civilizatia românească într-o tară străină si predă cursurile de limba română în cadrul Universitătii din Zagreb-Croatia?
- Pentru că mă caracterizează înainte de toate modestia, de aceea nu voi răspunde nici cu da si nici cu nu. E destul de greu să fii mesagerul acestei limbi în această universitate, dar limba română este una dintre limbile fată de care nu numai în Croatia se manifestă interes. Orice lingvist care doreste să abordeze aspectele sistemice ale latinei se poate întoarce spre română si poate descoperi aici mai multe aspecte, secvente interesante pentru studiul devenirii lexicului, al gramaticii si al sintaxei generale latin-romanice. Încă de la sosirea mea în cadrul lectoratului, am avut onoarea să-l cunosc personal pe domnul August Kovačec, un sincer prieten al românilor si savantul de mare clasă. Cu mare plăcere si-a adus aminte de perioada anilor ’60, când a functionat ca lector de limbă croată la Universitatea din Bucuresti si cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice si Dialectale, unde s-a initiat în dialectologia românească. Despre perioada petrecută în România si cu mare entuziasm mi-a vorbit de academicianul M. Sala, spunând: ca începător în dialectologia românească domnul M. Sala a avut amabilitatea să mă ajute necontenit.
- Cum se explică, doamnă Camelia Firică, preocuparea dumneavoastră constantă pentru limba română ?
- În domeniul umanistic am avut marea sansă si bucurie să urmez studiile de licentă la Universitatea din Timisoara sub îndrumarea distinsilor profesori G.I.Tohăneanu, E. Todoran, Francisc Kiraly, Eugen Pop Cornis, Ileana Oancea, Pia Brînzeu, doar câteva nume de sonore din cei care m-au îndrumat în această directie. Eminentii lingvisti de la universitatea din tara mea mi-au insuflat interesul pentru o limbă în care se regăsesc conservate fapte de limbă pierdute în alte arii romanice. De exemplu, neutrul românesc, cu implicatiile lui în flexiunea si clasificarea adjectivului, are o situatie aparte. Prin felul de a se manifesta această categorie gramaticală în română putem întelege situatia neutrului în latină. Un alt exemplu, ideea de perfect în română, materializată oarecum în două sau trei pozitii în paradigma trecutului, ne transmite informatii despre timp si aspect în latină. În formarea mea si în cîstigarea interesului meu pentru română si pentru lingvistică, profesorul Gheorghe Bolocan a avut un rol decisiv. Desigur, abordarea sistematică a poreclelor în vederea realizării tezei mele s-a săvârsit sub conducerea domnului Gheorghe I. Tohăneanu, intelectual de prestigiu care a intuit într-un mod aparte aspectele legate de porecle.
- Cum sustineti lectiile de limba română ca limbă străină?
- Cu ceva timp înainte, cursurile se desfăsurau în maniera traditională, presupunând contactul, comunicarea directă a profesorului cu studentii si cursantii. Implementarea noii tehnologii în domeniul educatiei are consecinte pozitive. Astfel, începînd din 2007, cursurile sunt sustinute prin metode moderne si prin internet. Cred ca o nouă pedagogie este pe cale de a fi adaptată în întregime si de Zagreb. În Croatia comunicarea evoluează rapid si prin intermediul limbii engleze, atât la nivelul studentilor, cât si al liceenilor. Majoritatea scolarilor, încă de la cele mai mici vârste, studiază limba engleză în diferite centre sau în particular. De acest, vădit, interes pentru învătarea timpurie a limbii engleze, îmi aduc aminte si acum cu mare plăcere de momentele initierii în engleză a micutei eleve Sandra si de întreaga ei familie care a contribuit substantial la educarea si dezvoltarea personalitătii fiicei lor.
- Care este aspectul interesant pentru diferenta între ceea ce numiti pedagogia nouă si pedagogia noasatră românească. Ca lingvist si ca om de litere, nu credeti că această manieră de a sustine cursurile conduce la o înstrăinare? Nu vă simtiti eliminată din conversatia care nu mai porneste de la profesor si nu se mai întoarce la profesor?
- Nu, categoric nu. Îmi cunosc rolul, lucrez în echipă cu psihopedagogi si informaticieni. Diferenta între cele două pedagogii se află aici. La noi contează omul ca prezentă fizică pentru asigurarea continutului intelectual, iar aici contează disponibilitatea intelectuală a profesorului, produsul lui pedagogic, nu simpla lui prezentă fizică. E mult mai important ceea ce oferim studentilor si cursantilor, ce libertăti asigurăm, ce investim în formarea tânărului care doreste să învete o limbă rară. Trebuie să găsim mijloace noi pentru a-l proiecta în interiorul limbii spre a vedea ce înseamnă să-ti însusesti un alt fel de a vorbi. Mijloacele moderne ne ajută enorm în acest demers. Datorită lor, sentimentul de sigurantă al vorbitoruluii se instalează repede, structurile lingvistice se achizitionează mai usor, exercitiul si corectarea lui devin etape fără pauze, astfel încât ce greseste cel ce învată se corectează aproape imediat.
- Cui se adresează aceste cursuri? Cine sânt studentii Dumneavoastră?
- Studentii mei sunt de mai multe categorii: cei proaspăt iesiti din liceu, cei care deja urmează alte cursuri universitare, viitori masteranzi la diferite institute, sau persoane care initiază diferite programe, proiecte si schimburi cu România, iar în viitorul apropiat si angajatii Parlamentului European din Bruxelles sau la Consiliul Europei din Strasbourg, deoarece Croatai v-a fi admisă în Uniune peste putin timp. Se observă un interes divers pentru aspectele de limbă română. Toti acestia sunt interesati, pe de o parte, de un nivel minim conversational, dar si diferitele limbaje, de la cel economic la cel juridic, diplomatic, artistic si sportiv.
- În ce măsură este cunoscută literatura si cultura română la Zagreb si în Croatia?
- Într-o măsură ponderată. Putinele traduceri fac să circule doar ponderat numele românesti în această zonă. Mă refer la marele public. În schimb, specialistii au descoperit-o demult, dar destinul unei culturi trebuie legat de medii diverse. În acest sens, vă spun că domnul academician August Kovačec, prietenul domnului academician Marius Sala, vicepresedintele Academiei Române, poate sustine aspectele semnalate. Cred, că ar trebui să se manifeste înainte de toate o preocupare a românilor pentru difuzarea culturii române. Avem nevoie de programe, acorduri, initiative particulare si de multă consecventă. Stiu că Universitatea Spiru Haret si Universitatea din Craiova încearcă un pas pentru încheierea unui acord reciproc în domeniul educatiei, cercetării si al manifestărilor cultural-sportive.
- Sunt frecvente stirile despre români în media croată?
- Sunt destul de rare, dar depinde de natura stirilor. Evenimentul cotidian se infiltrează mai usor. Faptul divers ocupă un loc important. Din păcate, stirea culturală e destul de rară. Fără îndoilă este însă clar: nu e doar aspectul negativ prezent în stiri. Obiectivitatea nu lipseste. De ceva timp, sursa importantă de stiri si informatii din Europa de Sud-est este pagina de internet Southeast European Times (SET), în nouă limbi : albaneză, bulgară, croată, engleză, greacă, macedoneană, română, sârbă si turcă.
- Doresc să ne referim la trecutul apropiat. În anul declarat anul european al limbilor, an de multă vreme încheiat, au fost programate o serie de manifestări prin care se aduce cinstire celei mai importante institutii umane. Ce loc a ocupat limba română în seria acestor manifestări?
- La Universitatea din Zagreb au fost organizate seminarii cu o participare semnificativă. Atât conferintele, cât si interventiile pe marginea lor au confirmat interesul pentru cultura română, istoria, geografia politică a acestei tări. De fiecare dată la manifestările dedicate Zilei Nationale - 1 Decembrie, organizate sub auspiciile Ambasadei României din Croatai, Excelenta Sa, doamna dr. Oana Cristina Popa - amabasador si membrii sectiei consulare au avut invitati si au oragnizat evenimente culturale si artistice în vederea promovării valorii culturii românesti si îmbunătătirea perceptiei tării noastre pe plan international. Trebuie mentionat si faptul că în Croatia trăiesc români care dau ideii de participare la manifestările de acest gen o valoare afectivă, fiind un fel de legătură cu tara mamă.
- Cum credeti că predarea cursurilor prin mijloace moderne sprijină vorbitorii de limbă română din mediile alogene, îi ajută pe cei care doresc să studieze limba română sau poate mai târziu a celor care au sentimentul că nu vorbesc suficient de bine limba maternă?
- Foarte simplu. Nu vor fi bariere sau frontiere spatiale si nici vize, ci doar dorinta de a studia, în primul rând în versiunea internet, apoi si direct, în cadrul diverselor programe bilaterale. Dacă mă refer la amănuntul referitor la sentimentul de sigurantă lingvistică al unor vorbitori nativi români, nu e nevoie de cunoasterea limbii române pentru a porni la drum, deoarece voi planifica, în cadrul Universitătii din Zagreb, o versiune în engleză a cursurilor de limbă română, deci o versiune intermediară care să faciliteze accesul la română al unui public cât mai larg. Asadar, acest întreg program, până la nivelul predoctoral face apel la engleză ca la o limbă intermediară. Studentii din orice stat European sau din alte părti vor fi bineveniti.
- Ce stiti, doamna Camelia Firică, de interesul nostru fată de identitatea conationalilor din afara granitelor tării, si, totodată, ce nu stiti despre românii si limba românilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria, Moldova?
- Cunosc foarte multe. Si de asemenea, că româna este vorbită în multe dintre tările cu care România se învecinează. Nu stiu exact despre situatia în care se află româna în astfel de împrejurări, nu stiu exact despre numărul de vorbitori sau toate aceste date, desi m-am străduit să mă documentez cât mai mult despre română, pentru că informatiile despre limba română ca limbă minoritară se opresc la mediile în care acestia convietuiesc. În ultimul timp statisticile se contrazic. De curând, în cadrul Progamului CBC de cooperare transfrontalieră, Excelenta Sa domnul Gabriel Nicola, Consul general la Consulatul din Vârset – Serbia, a avut amabiliatea să intermedieze mai multe contacte cu Organizatiile si Consiliile Românilor din Vârset în vederea dinamizării încheierii acordurilor de colaboarare reciprocă urmărind sprijinirea păstrării, afirmării si dezvoltării identitătii entice, culturale, lingvistice si religioase a românilor de pretutindeni. Catedra si facultatea din Craiova a organizat un colocviu la care s-a vorbit despre acest aspect al Românei. Avem date despre această situatie, doar atât cât se desprinde din volumul ce cuprinde actele colocviului. În anul 2008 voi initia în Zagreb o sesiune de comunicări pe această temă. Doresc să accentuez, pentru a fi cunoscuti mai bine trebuie să intervenim urgent!
Pentru cititorii Observatorului Canadian, un gând sincer si multă sănătate.
|
Interviu realizat de Jean Firică 2/3/2008 |
Contact: |
|
|
