Cronicutza de Toronto... Ninge, ninge
Buna dimineata tuturor dintr-un inzapezit Toronto!
Ieri (adica vineri) a nins cam toata ziua iar ninsoarea a capatat proportii epice asa, inspre seara, cam pe la noua.
Ne-am tot uitat noi pe geam cit ne-am uitat si intr-un tarziu Florin mi-a zis "hai sa iesim sa luam o gura de aer si sa facem niste fotografii ca nu se stie cind mai prindem asa o ocazie". Hai sa fim seriosi! In Toronto? Asa ocazie de zapada, ninsoare si frig ai citeva luni bune pe an, in fiecare an!
Cum era tarziu am hotarit sa iesim doar in curtea interioara a blocului nostru unde am sperat ca frigul, zapada uriasa si ora inaintata ne vor permite sa fim singurii stapini ai intregii gradini. Zis si facut! Ne-am imbracat (mai precis ne-am incotosmanat bine) si iata-ne "pe teren" unde nu mica ne-a fost mirarea sa descoperim ca si altora le picase aceeasi fisa! Furnicar de vecini, toti cu trepiede si aparate foto, de credeai ca esti intr-o excursie fotografica si nu la noi pe Bathurst cu King, intr-o curte interioara obisnuita.
Ne-am invartit cam o ora printre copacii plini de alb, am facut un om de zapada, unul din cei cinci care acum ne pazesc atent gradina, ne-am jucat cu citiva dintre cateii blocului, ne-am batut cu zapada si bineinteles am facut citeva fotografii odata ce vecinii ni s-au dus la culcare (adica Florin, eu doar am carat trepiedul!)
Dupa care ne-am gandit ca nu ar fi rau sa ne aventuram putin si prin parcul vecin, sa vedem de nu cumva iarba , mai precis zapada, e mai alba si mai frumoasa pe acolo. Cum era cam 12:30 dimineata ne-am zis, din nou, ca vom fi singuri si in consecinta nestingheriti in "travaille-ul" nostru. Ha! Din nou surpriza!
Toronto dupa 12 noaptea, devine un alt oras, cu povesti si intamplari de noapte, cu activitati diverse si o "fauna" nebanuita.
In timp ce Florin isi tot muta trepiedul in cautarea unor unghiuri fotografice cit mai ofertante eu tzupaiam prin zapada dupa el, mai de plictiseala, mai de frig.
Plictiseala insa nu a tinut mult timp. Mai intii a oprit linga noi o masina de politie sa vada cam ce Doamne iarta-ma facem in nametii pina in git la unu' noaptea. A venit, a vazut, a plecat (cu greu insa ca i se intzepenise masina in nameti)! Se plictisea si el saracu!
La scurt timp, dintr-un bloc vecin a iesit un tanar care si-a aprins o tigara. A tras el cit a tras citeva fumuri dupa care s-a apropiat agale de mine. De pe la doi metrii m-au invaluit mirosul de alcohol si aroma de marijuana, iar in cinci munute cred ca eram la fel de "high' ca si el. Nu-i bai, ajuta la frig! Am schimbat citeva plesanterii despre vreme, zapada, iarna, fotografii, se plictisea si asta saracu' dupa care intr-un tarziu a plecat si el, de data asta indreptindu-se rapid spre caldura holului din care iesise. Eu, pe baricade in continuare, Florin nici vorba sa se opreasca din fotografie!
Ce sa spun, am mai stat de vorba cu un security guard (coborit de la etajul sase se pare) sa vada ce facem si sa mai schimbe o vorba, cica "se plictisea de moarte" in cabinutza lui de paza! A fost urmat de doi tineri ce isi plimbau catelul si care m-au rugat sa le fac o poza 'de grup", ca tot stateam degeaba! , un grup iesit dintr-o crasma apropiata si decisi sa-si continue discutiile dupa inchiderea respectivei mosii a lui Bacchus, un taximetrist fara clienti si pus pe vorba, un pizza delivery pe care n-am reusit sa-l conving ca noi comandasem! si alti citiva trecatori razleti.
In orasul in care ziua fiecare cetatean devine un trecator grabit ce isi vede " de treaba lui" in drum spre servici sau casa am gasit extrem de surprinzatoare si neasteptata, dorinta oamenilor de a schimba citeva cuvinte, de a fi impreuna in mijloc de noapte si iarna. Timpul curge agale dupa 12 noaptea iar eu abia astept urmatoarea ninsoare!
|
Lili D/Elena 2/2/2008 |
Contact: |
|
|