Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


O aniversare/comemorare de 90 de ani



“Enciclopedia Primului Război Mondial”, apărută la Editura Teora ne reconfirmă faptul că evenimentele de acum 90 de ani au stat la baza evolutiei secolului XX, cu urmări până în zilele noastre. Iată câteva idei care vin să completeze un univers informational destul de deficitar si controversat azi. ¤ Părerea autorilor este că fenomenul globalizării a început deja de atunci, tot mai puternicele interventii americane răsturnând ordinea europeană, considerată imuabilă. Au gresit cei ce nu au tinut cont de uriasa fortă a Americii de a produce si de... îngustimea Oceanului Atlantic.
¤ Un ciudat punct de vedere german ne îndeamnă să nu ne simplificăm conceptiile: ”Nota lui Wilson (…) dovedeste că dorinta de a ne distruge, care i-a determinat pe dusmanii nostri să provoace războiul în 1914 nu a slăbit”, spunea atunci Hindenburg în persoană.
¤ Primul Anschluss are loc acum: după război Austria se proclamă republică si se uneste cu Germania. Nesilită.
¤ Unii români ardeleni (C.N.R.C.) solicită guvernul Ungariei să-i recunoască puterea asupra Transilvaniei. Au loc evenimente neplăcute si prea putin cunoscute: “...conflictul armatei române cu extremistii unguri din Lupeni si Vulcan” .
¤ După ce Occidentul a aruncat armele, Estul abia începe răfuielile: un război ruso-polon, nedeclarat (în care se remarcă maresalul Tuhacevschi, împuscat, mai târziu, de Stalin); după ce polonezii ocupă Brestul, bolsevicii se aruncă împotriva Varsoviei.
¤ În privinta împărtirii Banatului, Londra este cea care dictează frontiera cu sârbii; teritoriul se află, conform autorilor cărtii, “sub ocupatie aliată franco-sârbă…”
¤ La Paris se fixează între unguri si români o “tară a nimănui” ; Kun Bela trimite la Moscova o radiogramă în care deplânge “tendintele anexioniste ale uneia din puterile burgheze vecine”.
¤ Saarul e revendicat de francezi. Intervin negativ americanii si regiunea trece pentru 15 ani la Societatea Natiunilor. Wilson nu e de acord cu spolierea exagerată a Germaniei.
¤ Armata română atacă Armata Rosie Ungară ; britanicii decid ce ar trebui să facă sau nu românii în Ungaria. “Distrugeti podurile pe Tisa!” sună un prim ordin de atac român. Lenin îl ajută pe Kun Bela, trimitând trupe în Bucovina. Românii si cehoslovacii sunt denuntati de francezi, cum că actiunile lor armate întrerup „circulatia strategică între Moscova-Budapesta-Viena”; rusii amenintă direct România; românii confiscă locomotivele din…Transilvania; cehoslovacii încalcă granitele Ungariei; România răspunde “cererii de ajutor a Poloniei”; în consecintă are loc un contraatac ugro-ucrainean (rusii aveau alte treburi, revolutionare). Se delimitează, la Tratatul de pace, Ungaria de România prin asa-numita “Linie Clemenceau”, ungurii dorind ca armata română să respecte această linie.
¤ China refuză prevederile tratatelor de la Versailles; un fost ministru ungar spune că “singura putere în măsură a lichida bolsevismul din Centrul Europei e România”. Însă are loc o grevă generală muncitoresc-europeană în sprijinul Ungariei; dar e prea târziu pentru socialisti si Kun Bela se refugiază în Austria. După înlocuirea lui cu Horthy, gen.Mărdărescu adresează o proclamatie conform căreia “românii nu sunt vinovati de aducerea la cârmă a guvernului actual” (de parcă nu acesta ar fi fost scopul, plecarea stângii, ce a avut un efect reactionar, până la urmă).
¤ Românii îsi retrag trupele si din Polonia.
¤ I.I.C.Brătianu afirmă că SUA, „geloasă că nu a luat petrolul românesc”, îi sustine pe unguri; un fost presedinte al Sfaturilor unguresti, Garbay Sandor, cere azil politic în România. Horthy afirmă: „ Cel mai mare adversar al meu si-al tării mele e România, cu care nu voi discuta decât prin forta armelor. “ Halal recunostintă din partea a(d)miralului fără flotă.

LUCIAN BURERIU / Timisoara





Lucian Bureriu    1/23/2008


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian