Romania de dincolo de vorbe : Summit -ul N.A.T.O. de la Bucuresti
Test de fidelitate pentru România
Secretarul General NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a efectuat recent o vizită la Bucuresti.
El a inspectat cu acest prilej principalele locatii care vor găzdui Summit-ul NATO din 2 - 4 aprilie 2008 si a sustinut o prelegere în fata unui auditoriu format din studenti si reprezentanti ai mediilor academice.
Vizita, ultima efectuată în România de Secretarul General NATO înainte de Summit-ul Aliantei de la Bucuresti, a abordat în special aspectele organizatorice privind găzduirea, de către România, a viitoarei reuniuni la nivel înalt a NATO. Programul a mai inclus întrevederi cu Presedintele României, Traian Băsescu, Primul Ministru, Călin Popescu -Tăriceanu, Ministrul Apărării, Teodor Melescanu, cu înalti oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Totodată, convorbirile oficialilor români cu Secretarul General NATO au abordat posibile teme care vor figura pe agenda politică a Summit-ului, precum operatiunile militare în derulare sub egida NATO, modernizarea capabilitătilor Aliantei pentru a face fată noilor riscuri de securitate, evolutii în planul securitătii în Europa de Sud-Est si regiunea Mării Negre, precum si alte teme de interes pentru România si Alianta Nord-Atlantică.
Într-unul dintre interviurile acordate presei de la Bucuresti, Secretarul general al NATO, a enumerat prioritătile summitului din aprilie, evaluând totodată rolul României în Aliantă.
Jaap de Hoop Scheffer a precizat pentru “Cotidianul”:
“Încercăm să realizăm în primul rînd, o strategie clară pentru viitor în Afganistan, cu o prezentă NATO robustă, o instruire mai bună a armatei afgane si o colaborare mai bună cu organizatiile internationale. În al doilea rând, dorim o viziune clară pentru viitorul Balcanilor - cu un Kosovo stabil si un angajament sporit al NATO fată de Bosnia si Hertegovina, Muntenegru si Serbia. Al treilea obiectiv este acordul asupra etapei următoare de extindere a NATO. Al patrulea scop este să subliniem încă o dată valoarea uriasă a parteneriatelor NATO pe glob. Si, în fine, vrem să transmitem un mesaj ferm că NATO este pregătită să facă fată noilor probleme, cum ar fi apărarea antirachetă, securitatea energetică si apărarea împotriva atacurilor cibernetice. Dacă reusim toate astea - si sunt optimist în privinta sanselor de a o face , atunci summitul de la Bucuresti va rămâne în istoria NATO drept un moment-cheie pentru Aliantă, pentru România si pentru securitatea tuturor”.
Solicitat să definească pozitia NATO în privinta provinciei Kosovo, Jaap de Hoop Scheffer a afirmat:
“Este greu de prevăzut care va fi situatia la momentul desfăsurării summitului. Am spus însă clar că dorim o rezolutie privind statutul provinciei, întrucât situatia curentă nu poate continua. Dar am precizat că acesta ar trebui să fie un proces controlat si coordonat. Fortele NATO din Kosovo, printre care un contingent românesc important, au jucat un rol crucial în mentinerea securitătii si în sprijinirea procesului politic. Suntem gata să facem fată oricărei provocări. Dar sper sincer să nu fie cazul să intervenim”.
Evenimentul politico-militar din aprilie de la Bucuresti va determina România să intre în istoria evenimentelor NATO. Astfel, tara noastră va fi pentru prima dată gazdă a unui eveniment de o asemenea amploare după ce a fost admisă ca membru cu drepturi depline în 2004. Summitul de la Bucuresti va fi cel mai mare din istoria NATO, pe lângă cele 26 state membre ale Aliantei participând toate cele 23 de tări care fac parte din Parteneriatul pentru Pace.
Sunt asteptati la summitul de anul acesta aproximativ 3.000 de înalti delegati si 3.500 de jurnalisti.
Peste 7.000 de militari, forte de securitate si de politie vor participa la organizarea si buna desfăsurare a evenimentului, care va avea loc, la Centrul de conferinte al Palatului Parlamentului.
Printre sefii de delegatii figurează George W. Bush, Nicolas Sarkozy, Jose Luis Rodriguez Zapatero, Angela Merkel, Hamid Karzai, Viktor Iuscenko si, nu este exclus, Vladimir Putin. Va fi prezent si secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, presedintele Băncii Mondiale, precum si Jose Manuel Barroso, Benita Ferrero Waldner si Javier Solana.
Structura delegatiilor oficiale este formată, în general, din sef de stat, premier, ministrii de Externe si al Apărării, dar unele state vor fi reprezentate la nivel de premier.
Organizatorii summit-ului vor avea 15 săli pregătite permanent pentru declaratii, dintre care una cu 400 de locuri.
Summitul NATO de la Bucuresti va fi de mai mare amploare fată de cel de la Riga din 2006, a declarat recent Victor Micula, subsecretar de stat al MAE.
Desi se preconizează că o singură tară va avea sorti de izbândă la următorul val de extindere al Tratatului Nord-Atlantic, România încurajează toate cele trei tări candidate, Albania, Macedonia si Croatia, să aplice reformele care le-ar permite aderarea în 2008. Referindu-se la situatia din Balcanii de Vest, diplomatul român a mai adăugat că această zonă va deveni stabilă doar atunci când toate tările din regiune vor fi membre NATO, atingându-se astfel unul dintre obiectivele pe termen lung ale organizatiei. Este posibil însă că summitul, a cărui desfăsurare la Bucuresti a fost puternic sustinută de americani, să transforme viata locuitorilor Capitalei într-un adevărat calvar, din cauza măsurilor exceptionale de securitate si a coridoarelor care vor fi închise traficului.
În context, presa remarcă luările de pozitie ale Presedintelui PSD, Mircea Geoană, care le-a trimis presedintelui si premierului o scrisoare deschisă prin care solicită un punct de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Tării (CSAT) în legătură cu efectele pe care le-ar putea avea asupra României instalarea scutului antirachetă. Geoană sustine că instalarea scutului antirachetă este un subiect important ce ar trebui dezbătut de opinia publică, de comisiile parlamentare si institutiile statului si că o decizie finală de angajare a statului român într-un astfel de proiect nu poate fi luată în spatele usilor închise.
"În aceste conditii, vă adresăm solicitarea ca Presedintia, respectiv Guvernul României, să informeze opinia publică asupra tuturor elementelor prin care acest sistem afectează interesele de securitate ale tării. De asemenea, solicităm desemnarea imediată a reprezentantilor oficiali care să prezinte Comisiilor de specialitate ale Parlamentului toate informatiile si evaluările existente", afirmă Mircea Geoană în scrisoare.
Conducerea PSD, principalul partid de opozitie din România, solicită totodată Presedintiei, CSAT si Guvernului să informeze Parlamentul, comisiile sale si opinia publică în legătură cu stadiul negocierilor României cu SUA în chestiunea instalării scutului antirachetă în contextul amenintărilor pe care Iranul le-ar fi făcut la adresa aliatilor americanilor.
|
Marian Tudor 1/20/2008 |
Contact: |
|
|
