Maia Cristea-Vieru
"Nostalgiile ne bântuie pe toti si locul unde ne-am născut rămâne unic,..."
-Doamnă Maia Cristea-Vieru, sunteti o prezentă a scrisului românesc la” Zilele Poesis” alături de alte personalităti de seamă. Mă bucură nespus de mult si nu îmi permit să ratez o asemenea ocazie motiv pentru care, cu permisiunea dvs.,vă rog să-mi acordati un dialog pentru cititorii revistei “Citadela”. Sunteti de acord ?
- Îmi face plăcere colaborarea cu revista Citadela, o publicatie tânără, care adaugă noi valori peisajului cultural al orasului Satu Mare care, de aproape două decenii, prin revista Poesis si manifestările ei de anvergură, au concentrat atentia multor scriitori români, sau din locuri îndepărtate, asa cum a fost cazul scriitorului Canadian George Elliott Clarke pe care eu l-am adus pentru prima dată, în luna mai a anului 2006, la Festivalul International de Poezie de la Satu Mare. În 6 iunie 2006 îmi anunta printr-un e-mail aparitia sub semnatura lui a unui articol în The Chronicle Herald din Halifax, articol care incepea asa: “Last week,I attended the International Poetry Festival at Satu Mare, Romania-in Transilvania- with many other poets from multiple other countries: What a beautiful Babel! The journey to-and-fro, allowed some time to do some reading, beginning with Romanian-Canadian poet Maia Cristea-Vieru, whose latest English-language book is 2005`s “In Dainty Colours (H& H Promotions, New York.)”. Articolul continua cu aprecieri si comentarii referitoare la volumul meu de versuri cat si la cartile altor scriitori.. Poetul Canadian a primit atunci la Satu Mare premiul Frontiera Poesis si cred ca a fost pentru prima oara cand un scriitor Canadian de limba engleza se afla la aceste minunate intalniri de la Satu Mare. Dintotdeauna în jurul revistelor valoroase s-au grupat scriitori care au devenit colaboratori de durată.
De mai multi ani, mi-am facut o adevarata bucurie sa trimit revistei Poesis versuri in limba româna, în engleză, câte ceva din corespondenta primita de la marele savant Mircea Eliade si de la criticul de artă Ionel Jianu, dar si articole referitoare la Sonia Delaunay, artistă plastică franceză, prietenă si sustinătoare a multor poeti români, puternic implicati in miscarea de avangardă.
- Pentru fiecare dintre noi, Poezia înseamnă ceva.Ce înseamnă pentru dvs.Poezia ?
- Paginile de poezie sunt cele în care sunt concentrate toate esentele spirituale transpuse estetic si cred că pe galaxia oricărui curent sau orientare literară ne-am afla avem obligatia de a-i pastra valorile nealterate. Proză citeste toată lumea,Poezia e căutată si citită doar de un anumit public care nu concepe să treacă o săptămână fără să citescă, măcar, un volum, două de versuri. Pe autorii de poezie care-ti plac îi cauti in librării, în anticariate, le urmăresti noile aparitii, lansările, ignorând total faptul, pasager, că au fost vreodată premiati, ci doar pentru că le admiri, le pretuiesti si gusti valoarea scrierilor. Atunci cand intre caracterul celui care scrie si cartile lui exista o echivalenta valorica, admiratia si pretuirile sunt supreme.
- - Aveti o activitate literară bogată, atât în tară cât si în străinătate. Ati publicat volumele:”Milita Petrascu sau modernitatea clasicului” (1982), “Sculptura feminină interbelică” (1999), volumele de poezie: “Reverberatii” (2001), “Euritmii” (2003), “Endorfine” (2004), “Vocile Niagarei” (2007), “In Dainty colours” (2005) în limba engleză, prezenta Dvs. în diverse antologii. Credeti că ati fi ajuns la acest nivel de notorietate ca scriitor dacă ati fi rămas în România?
- Cele mai multe dintre poeziile strânse in primele volume le-am scris când eram în tară. Ele fuseseră citite de cativa actori la emisiunile radio. Mi-i amintesc pe actorii Ludovic Antal si mai târziu pe Lucia Muresan, care au citit din versurile mele. In anii care au urmat au fost seri literare in tară, dar si la Londra, Ein Hod sau Carbonne în Franta, unde Helene Sar si Maurice, directorul teatrului din Toulouse au recitat în limba lui Apollinaire versurile mele. Cu unele modificări au apărut apoi în volume. E adevărat că în paralel cu poezia am publicat studii de Istoria artei, unele constituind materialul unor carti cu care am debutat editorial. Poezia insă a fost prima mea iubire, încă de elevă frecventam un cenaclu, fără stirea familiei. Fusesem recomandată de profesoara noastră de literatură, singura căreia îi arătasem caietul cu poezii. Nu implinisem încă saisprezece ani si eram cel mai tânăr membru al cenaclului. Nu m-am gândit niciodată la notorietate, am rămas întotdeauna departe de ambitiile de acest fel care-ti întunecă seninătatea. Multe dintre poeziile incluse în ultimele volume sunt inspirate de locurile exotice pe unde, împrejurări independente de vointa mea, m-au purtat: Tripoli, Casablanca, Marrakech, vechea Cartagina, Hammamet, minunata Insulă Djerba-tara Lotofagilor- care-l vrăjise peUlise, tinut cu livezi nesfarsite de mandarini si portocali, loc mirific unde am fost profesoară pentru câtăva vreme, unde am gustat din toate anotimpurile insulei, gasind adeseori prilejul sa le spun elevilor de la Colegiul unde am predat, câte ceva despre tara de unde veneam si unde primăvara,cand nu se topeau încă zăpezile, înfloresc ghioceii. Nefericiti acei ce nu cunosc nostalgiile, dorul de bucuriile mărunte, pe care le-a înghitit lumea pragmatică. Sunt în volumele mele poezii care surprind imagini trăite alături de lumea berberă, alături de descendetii lui Hannibal, unul dintre cei mai străluciti strategi ai antichitătii, locuri încărcate de istorie dar si de neasemuit pitoresc, precum si altele din lumea canadiană, locuri si trăiri legate de Cascada Niagara si care detin un loc privilegiat între poeziile mele, proportional cu emotia pe care au produs-o asupra mea prima noastră neuitată întâlnire. Vocile ei le ascult adeseori,chiar când sunt la mii de km distantă, precum simt mireasma Crângului înmugurit al copilăriei si a brazilor de-acasă, atunci când sunt pe malurile Atlanticului.Poezia îti infuzează aceste antene divine. Pentru mine aceasta inseamnă tot Poezie.
Nostalgiile ne bântuie pe toti si locul unde ne-am născut rămâne unic, la el visăm oriunde ne-am afla si despre el vorbim si-n “somnul din somn”cum scria Ana Blandiana.Aceasta nu exclude bucuria de a cunoaste si a admira si alte locuri. Nu înseamnă că toti cei stabiliti pe alte meridiane “ si-au luat lumea-n cap”. Sunt imprejurări de viată pe care destinul le dirijează cum vrea el, sunt, poate, tainice compensatii de la Puterile ceresti pe care nu le pot influenta cu dusmăniile, geloziile si invidiile lor oamenii .Si cu asta am răspuns si unei alte întrebări a dv.
- Credeti ca ati fi ajuns la acest nivel de notorietate ca scriitor daca ati fi ramas in Romania ?
- Prima mea carte era gata din 1972, dar plecarea in Tunisia a intarziat mult aparitia. Am vazut-o în librarii abia in in 1982.Ea cuprindea capitole
de eseu,pagini la granita dintre literatura si artele vizuale,precum si noua medalioane, ”Argumentele impresiei”,adevarate poeme in proză închinate
busturilor realizate de fosta elevă a lui Brâncusi, sculptorita Milita Petrascu, cea care ucenicise patru ani in atelierul lui la Paris si cu care a pastrat legături întreaga viată. Bustul lui Brâncusi, care i-a pozat artistei a fost instalat la Bucuresti în Piata care poartă numele genialului nostru compatriot. Când eram la catedră aveam ore multe,activităti de cenaclu, pregătirea elevilor pentru olimpiade, simpozioame ,toate acestea consumau mult timp. In anii aceia, rar ti se lăsa o duminică liberă si atunci mergeam la Biblioteca Academiei căci eram într-un colectiv cu care lucram pentru o editie a unui scriitor plecat de mult din tară. Pentu mine scriam când puteam gândind mereu că voi avea mai mult timp când va veni vârsta de 55 de ani când te puteai pensiona legal. Aveam pregătite două cărti pe care le-am pubicat după 1989. Este greu de spus unde poti avea mai multe satisfactii literare. Primisem chiar în anul acela,din partea unor fosti elevi care erau cadre universitare si conduceau o universitate nou infiintata, oferta de a lucra in invătământul superior.Initial mă convinseseră,dar am optat pentru a-mi dedica timpul scrisului,stabilindu-mă apoi în Canada. Cum ar fi fost dacă rămâneam aici- greu de spus. A fost un act de curaj si de renuntări,mai ales că obtinusem acordul, de la organele în drept, de înfiintare a unei mici edituri pentru care incepusem pregătirile ...
Tot atunci am fost invitată pentru o lună în Israel cu ocazia deschiderii unor expozitii ale pictorului Marcel Iancu despre care scrisesem si cu care
avusesem o lunga corespondentă.A fost o lună deosebit de fructuoasa. Toate celelalte însă au fost lăsate baltă...
- Se poate vorbi de prietenii, fie ele si literare, în sfera creatiei feminine ?
- De-a lungul timpului m-am bucurat de prietenia multor scriitoare, sculptorite sau pictorite care au trăit în România sau în alte părti ale lumii
si de care doar moartea lor ne-a despărtit.Prietenia noastră a durat pentrucă ne pretuiam si ne respectam reciproc. Le-am apreciat pentru lipsa de egoism, pentru superioara lor bunătate. Ele socoteau că bunătatea este valoarea supremă care transpare si în operă. Si eu gândeam la fel dar ele mi-au întărit această credintă Desigur,trebuie sa ai vocatia prieteniei pentru a exista o reciprocitate si mai ales un respect în prieteniile creatoare, o emulatie, o pretuire reciprocă si sprijin atunci când e nevoie.
De fapt, toate acestea sunt valabile si în priteniile scriitoricesti dintre bărbati, care insă au creat mai multe mituri despre devotamentul lor în prietenie. Cred că problema aceasta tine de caracter si nu de deosebirea de sex. “Menirea sfântă a artei este să stingă urile,să potolescă patimile si să apropie inimile într-o caldă înfrătire,asa precum a înteles-o măreata antichitate creând mitul lui Orfeu”.
Îmi plac aceste cuvinte spuse de George Enescu, pe care, de altfel, din pretuire, le-am ales drept motto pentru unul din volumele mele. Caracterele subrede sunt chinuite de egoisme care din comportamentul zilnic refulează si în paginile scrise.Spiritele mici se lasă târâte de tot felul de adversităti, dusmănii, invidii, calomnieri a altora, lucrături etc. Toate acestea sunt în fond niste boli ale caracterului care ar putea fi vindecate, dacă nu cumva sunt genetice si stiintele medicale caută incă metode. Suferinzii de aceste boli vor fi cândva exclusi de societate constituind mari pericole pentru ea. Uneori ne amăgim în alegerea prieteniei,dar credinta mea e ca e cu adevarat în pierdere cel ce nu crede cu adevărat în prietenie sau cel ce se serveste de ea doar din interes.
- Care este părerea dv.despre literatura feminină a prezentului ?
- Sunt multe scriitoare remarcabile care păstrază valorile perene ale literaturii, ale căror cărti interesează si prin problematică si prin stilul care nu încearcă să socheze prin vulgar,pornografie si e absolute sigur că vor rămâne.Mă gândesc la cărtile Gabrielei Adamesteanu, ale Anei Blandiana, la poeziile atât de moderne ale Doinei Uricariu care comunică emotii si uimiri în fata unor constructii impresionante prin cutezantă arhitecturală, încântătoare originalitate, dar si la poete foarte tinere ca Luminita Suse ale carei cărti sunt foarte căutate sau Adina Ungur la a carei recentă si exceptională lansare am asistat .Pe multe alte scriitoare le urmăresc în evolutia lor care prinde interesante contururi.
- Ati scris cărti,participati la diverse manifestări literare atât în tară cât si în străinătate.Ce proiecte literare aveti,? Pe când alt gen de scriitură ?
- Aflându-mă în America de Nord am crezut de datoria mea să fac cunoscută cultura tării mele.Am investit timp pentru unele conferinte din cadrul Alliance Francaise la care au asistat cadre universitare,reprezentanti ai Consulatului, presa de limbă franceză care a consemnat în L`Express filmul si conferinta despre Brâncusi.De aceea am abandonat pentru o vreme finisarea unui volum de proză la care intentionez sa mai adaug unele capitole. Mai am în lucru un volum de poezii în limba franceză,dar poate sa se configureze intre timp si alte proiecte......
Când voi avea ceva valoros nu voi pregeta să gândesc si la spatiile revistelor satmărene cărora le doresc succes.
|
Aurel Pop 1/11/2008 |
Contact: |
|
|
