Om si personalitate
Priivind istoria omenirii prin prisma ultimilor 21 de secole nu se poate nega continua imbunatatire a conditiei umane care a avut loc;rezultatul cel mai evident este ca omul de azi traeste in medie dublu decit traia cel de la inceputul sec. 20 : in Paris in anul 1900 se murea in medie la virsta de 40 de ani ,un exemplu de netagaduit si convingator sprijinind cele afirmate. Rezultatul de azi reprezinta un salt spectacular daca se ia in consideratie timpul relativ scurt in care s-a realizat aceasta imbunatatzire.Explicatia nu poate fi alta decit ritmul rapid cu care cunoasterea si gindirea au progresat in ultimile zeci de decenii in materie de informatie si tehnologie in vederea adaptarii pentru a face fatza complexificarii vietzii. : din acest punct de vedere se poate considera fara a gresi ca omenirea este pe un drum al progresului;ori progres inseamna ameliorare, imbunatatire pe o trectorie directa sau in spirala care se contureaza ca merge ascendent. Incotro se merge? Istoria culturii si civilizatiei omului a demonstrat ca atit in materie de "frumos" cit si de "adevar" omul din antichitate si pina in epoca moderna a incercat permanent sa tinda catre ceea ce considera el ca reprezinta absolutul , perfectiunea.Piramidele,Taj-Mahal, Praxiteles, Michel-Angelo,Rubens, Ver Meer, Rodin , Brancusi,catedralele gotice sunt exemple de creatii si nume celebre are au ramas in tezaurul omenirii in aceasta privinta;cautarea continua dealungul secolelor a unor forme politice si juridice ideale de guvernare a colectivitatiolor umane spre atingerea "adevarului", adica realizarea unei societati "juste" dela Biblie si cele zece porunci , Magna Charta, pina la constitutiile si legislatiile democratice contemporane reprezinta efertul continuu depus de om in acest scop. Ori idealul de "frumos" si "adevar" exprimat de om prin termenul de "perfectiune" ramine inca un desiderat , o dorintza de implinit si o tzinta de atins!Si este justificata aceasta asertiune in primul rind prin faptul ca "perfectiunea" este un "produs" al omului,o conceptie umana si deaceea nu poate fi considerata statica ,imobila ci ea se modifica odata cu ideile ai criteriile adoptate si elbaborate de om care el insusi e supus schimbarilor.Pe de alta parte omul e un produs al universului in care a aparut si in care a evoluat ; acest univers cu cele doua componente cunoscute pina azi, micro-(univers quantic)-si macro -univers, care sunt supuse unor legi fizice (create de un Dumnezeu sau de un Inteligent design sau de insasi materia -matter-in modul ei de organizare) numai in mica parte cunoscute omului modern,este acceptat astazi ca e un amesctec de ordine si desordine (chaos) in continua miscare. Cu un unvers in perpetua miscare in care previzibilul se imbina cu imprevizibilul in mod permanent , in care omul se modifica permanent conceptual si spiritual este evident ca nu se poate vorbi de o ajungere la perfectiune; acesta conceptie ramine insa ca un desiderat constructiv in tendintza omului catre un "meliorism" istoriceste posibil ;de unde concluzia ca nu putem fi perfecti dar putem -sper binele nostru- sa fim mai ...buni, sa ne depasim mereu.
|
Ion Dinu Ion 12/27/2007 |
Contact: |
|
|