Ciclul Comunitati din Toronto : Sarbatorile ucrainienilor
O parte din rusi si ucrainieni sarbatoresc Craciunul pe stil vechi adica pastreaza calendarul de dinainte de cel gregorian care are doua saptamani diferenta.
De aceea Craciunul este sarbatorit pe 7 ianuarie iar Anul Nou pe 14 ianuarie.
Ascultandu-l pe Stefan Hrusca care povestea ca din satul lui poti vedea Ucraina ma gandeam oare ce obiceiuri au acesti oameni? Vorba lui Hrusca: “ Si ei cosesc ca si noi”
Curiozitatea mea a fost potolita cand am participat la sarbatoarea ucrainienilor “ZABAVA”. Si ma tot gandeam la expresia noastra “un bob zabava”. La ei totusi inseamana FUN- a te distra.
Nu mica mi-a fost mirarea sa descopar ca anumite zone sunt puternic sub influenta romanesca: HUTZUL si BUCOVINA.
De asemeni si la noi exista influente ucrainiene. Am intrat in casa unui roman din Tulcea si mi-a aratat cu mandrie o maturica pe care erau insirate toate grauntele posibile. Ulterior am aflat ca acesta e un obicei ucrainian de a atarna pe perete o maturica asa cum noi atarnam o potcoava. Toate semintele au o semnificatie:
Matura inseamna ca ai curatat casa de lucruri rele, usturoiul te protejeaza de rau ca si la noi, paine inseamna ospitalitate ca si la noi, orez inseamna noroc, semintele de floarea soarelui inseamna copii in casa, porumbul (cucuruz in ucrainiana) inseamna intelegere intre soti, lintea si fasolea- pace si prietenie, panza de sac- bogatie, stergarul- rishnik-aduce fericire in casa.
Bucovina are o istorie interesanta. Apartinand rusilor kievieni intre secolul 9 si 10 dupa invaziile mongole ajunge sa fie preluata de Moldova. Turcii o cuceresc in 1504 si pentru 300 de ani este guvernata de imperiul otoman. Austriecii o cuceresc in 1774 si devine ducat al Habsburgilor in 1849. Aceasta a stimulat emigrarea rutenilor si a evreilor care au pus Bucovina pe harta. In 1919 prin tratatul de la St Germain teritoriul este cedat Romaniei. In 1940 nordul Bucovinei a fost invadat de trupele sovietice. Dupa aceea a venit inapoi la Romania in 1941. Adevarul este ca societatea de acum este o mixtura iar multi oameni considera ca granita este numai de forma pentru ca multe obiceiuri romanesti s-au pastrat inca acolo. Bucovinenii sunt foarte patrioti. Nu pot sa o uit pe vestita Leopoldina Balanuta care spunea cu mandrie ca e din Bucovina sau pe Florin Piersic care are darul vorbirii mostenit din Bucovina.
Centrul Bucovinei este orasul Cernauti al carui nume este provenit dintr-un vechi cuvant ucrainian: cern-ovtsy = oaia neagra. Iata o asemanare cu oita noastra.
In timpul dominatiei austriece care a durat 250 de ani Cernauti era considerat al treilea oras al imperiului dupa Viena si Praga. In acel timp s-au construit strazi drepte, aliniate, cu case de culoare roz si albastru si s-a construit o mare biserica ortodoxa.
Cernauti avea propria sa universitate si acorda refugiu intelectualitatii ucrainiene in secolul 19.
Dupa colapsul post-sovietic Cernauti este inca foarte vestit de a fi cel mai mare talcioc in aer liber. Cernauti a fost primul oras din Ucraina care a dat jos statuia lui Lenin si a inlocuit-o cu cea a lui Taras Shevchenko vestitul scriitor ucrainian.
Cernauti este vestit de asemeni ca fiind foarte cosmpomolit ca si Toronto. Poti sa gasesti aici 100 de nationalitati : rusi, evrei, polonezi, romani, etc
In afara orasului se gaseste orasul Hotin care are un castel faimos construit de Alexandru cel Bun in 1400 si consolidat de Stefan cel Mare in secolul 15 si apoi cucerit de otomani. Castelul se afla pe malul raului Nistru.
In 1621 moldovenii s-au rasculat contra turcilor si s-au aliat cu polonezii condusi de regele Sigismund al 3-lea. Otomanii au fost foarte furiosi si ataca Hotinul. Sultanul Osman II mobilizeaza 200,000 de trupe tucesti. El se lupta cu 35,000 soldati polonezi si cu 40, 000 cazaci ucrainieni.Dupa o luna de asediu turcii renunta.
Prin tratatul de la Bucuresti in 1812 regiunea este cedata imperiului rusesc sub denumirea de Basarabia.
Hutulii pe de alta parte sunt oamenii muntelui. Acestia au obiceiuri diferite de ucrainienii care locuiesc la ses si care au ca simbol SECERA care este un cuvant aidoma la ucrainieni. Hutulii au ca simbol TOPORUL care este de asemeni un cuvant ucrainian.
Sunt foarte mult sub influenta romanilor. Ei mananca SMETANA (smantana) si ciuperci culese din padure, mamaliga, afine salbatice si produse lactate de la oi si capre. BRANZA (credeti-ma este acelasi cuvant in ucrainiana) facuta din lapte de capra este facuta proaspata si asortata cu vodca( la noi cu tzuica) impreuna cu carne de oaie. Iar pe munte gasesti multe COLIBE unde stau ciobanii sa se adaposteasca.
Am avut norocul sa intru si eu intr-o coliba. Lumina ningea inauntru prin firide si totul parea poleit in aur. Desi toate erau simple cu toate acestea emanau sfintenie. Nu pot sa uit mirosul de branza si ca totul era facut din lemn. Ciobanii ne-au invitat la o branza cu mamaliga. Oare ce poate fii mai bun in lumea asta decat aceasta mancare?
Limba hutzulilor este o mixtura de ruteniana veche, cu limba romaneasca si cu cea maghiara. Cand danseaza ei sar diferit de dansurile ucrainiene care sunt mai mult alergare. Hutzulii folosesc un instument numit TREMBITA, iata din nou o asemanare cu trambita noastra.
Ucrainienii au o emigratie puternica, mai ales concentrata in provincia Alberta. De fapt la sarbatorea “ZABAVA” era o expozitie “Costume de nunta la ucrainieni” care era donata de oameni din Alberta de la Institutul de Studii Ucrainiene. Si in Toronto exista Institutul de Studii Religioase “Sf Vladimir”.
Limba ucrainiana este un amestec de rusa si poloneza. Prezentatoarea ne-a primit cu cuvintele “Panie i Pania” care stim bine ca inseamna “Doamnelor si Domnilor” in limba poloneza.
Unele cuvinte romanesti sunt ca si cele din limba ucrainiana sau sunt dintr-o limba slava veche. De exemplu multe cuvintele care se refera la mancare: morcov, cartofi, sfecla, drojdie, hrean, icre, crap, zacusca, fasole; alte cuvinte care insemna unelte: lopata, plug, topor, grebla, vasla, coasa, lotca, navod, scripca, struna, steag; cuvinte din povesti: basm, vraja, baba, viteaz, darz, crai, poveste, zmeu, vraci, voievod; cuvinte care se refera la trasaturi de caracter:slab, blajin, sarman, lenes, prost, netrebnic, vinovat, bogat; sau cuvinte care se refera la agricultura: lan, lunca, livada, visina, obcina, poiana, cireada, palc, zavoi; si nu in ultimul rand cuvinte religioase: utrenie, vecernie, odajdii, maslu, trup, duh, molifte, nerusinat, obraz, praznic, parastas, sinod, nadejde, sfat, agheazma, matanie, iad, rai, sobor, taina, clopot, ispovedatoi-spovedanie, smirna, greh-greseala, pomana, mila
De asemeni asa cum noi avem luni botezate dupa ce se intimpla biologic in acea luna asa au si ucrainienii: Ianuarie se numeste Sichen- de la vintul care taie in carne vie, Februarie –Lyuti de la rece si taios, Martie de la Brezen- mesteacan, Aprilie de la Kviten-inmugurire, Mai- Traven-iarba incepe sa creasca, Iunie- Cherven- viermii ies din pamant, Iulie- Lypen- Teiul infloreste si se culeg florile lui, August- Serpen- secera- incepe culesul recoltei, Septembrie- Veresen- infloreste Iarba neagra-Heather, Octombrie- Zhovten- vegetatia ingalbeneste, Noiembrie- Lystopad- cad frunzele, Decembrie-Hruden- cad fulgi de zapada.
Am avut ocazia sa vizitez orasul Kiev in vremea lui Gorbaciov. Am avut norocul sa merg cu Institutul de Meteorologie din Bucuresti. Nu , nu au prevazut vremea exact dar au stiut sa vorbeasca ruseste si sa imi traduca si mie care nu pricepeam o boaba. Atunci a trebuit sa invat literele slave ca sa pot citi numele picturilor din muzeul Ermitaj, Leningrad. De fapt nu era foarte greu pentru ca se asemanau foarte mult cu literele grecesti.
In Kiev imi aduc aminte ca o femeie m-a tras de maneca ca sa vizitam Manastirea Lavra.
Printul Vladimir a introdus crestinismul in Kiev. Dupa acest eveniment Sf. Antoniu de Lyubeck a parasit Muntele Athos din Grecia si s-a stabilit in Kiev in anul 1051. A trait pe malul Niprului intr-o pestera si a devenit foarte cunoscut din cauza ascetismului si a puterilor sale spirituale. Cu ajutorul discipolului sau Teodosius el a reusit sa extinda pesterile printr-o serie de tunele si celule pentru a acomoda cat mai multi discipoli. Foarte multi din istorici, zugravii de icoane si-au legat numele de Lavra, inclusiv autorul “ Cronicii unor vremi apuse”, Nestor (“Povest vremenyyck let”), scrisa in Kiev in 1113 si care descrie istoria triburilor Slavilor de Est din anul 850 pana la 1110.
Aceasta cronica povesteste despre Volodymir cel Mare ( in limba ucrainiana) care era pagan si se inchina la zeii slavici dintre care Perun era cel mai cunoscut. In anul 987 dupa ce s-a consultat cu boierii (alt cuvint slavic) a trimis emisari care sa studieze toate religiile care erau pe pamant la ora respectiva. Unele religii au fost respinse ca de exemplu musulmanismul pentru ca era impotriva bauturilor alcoolice si a consumarii carnii de porc care erau preferate de slavi. Pana la urma impresionati de Sfanta Sofia din Bizant trimisii l-au convins pe Vladimir sa adopte crestinismul ca religie de stat.
El se boteaza in Chersoneos, Crimea si apoi se casatoreste cu Ana, fiica lui Basil II al Bizantului. Cand revine in Kiev, distruge toti idolii si inalta biserici. A fost sanctificat si are sarbatoare in calendar la 15 iulie.
Tot in aceasta cronica se povesteste despre fratii Chiril si Metodius care erau greci din orasul Tesaloniki si care au infiintat alfabetul glagolitic care era folosit inainte de cel chirilic.
Am intrat si noi in coridoarele lungi unde sfintii calugari stateau in raclele lor uscati, nedand nici un semn de putrezire.
Craciunul Ucrainian se sarbatoreste aproape ca la noi. Tineri merg din casa in casa si canta Kolyadki (seamana bine cu colinde), cantari de Craciun care aduc sanatate si prosperitate la vecini si prieteni. Acasa se serveste o masa care are 12 bucate care simbolizeaza cei 12 apostoli. O lumanare este aprinsa in mijlocul unui colac impletit numit (kolach). Iata alt cuvant ucrainian. La masa care se mananca in familie KUTYA este un preparat traditional, un amestec de grau fiert, miere si seminte de mac, care se mananca numai de Craciun. Se aseamana cu coliva noastra.
Craciunul fiind o sarbatoare religioasa nu se sarbatorea pe fata. In schimb Anul Nou era sarbatoarea oficiala incuviintata de partidul comunist.
Cu aceasta ocazie brazii se impodobesc cu decoratii (yolka in ruseste sau yalynka in ucrainiana). Copii se aduna in jurul bradului si primesc cadouri de la Dyed Moroz (Mosul Ger-iata de unde a venit Mos Gerila din Romania) un batranel imbracat in albastru, ajutat de fetita lui de zapada (Snegurochka). Cu ocazia asta se pregateste masa in mod festiv, se mananca caviar in clatite, peshte cu shuba ( un meniu in care peste peshte se adauga morcov, sfecla, cartofi si maioneza ), se bea si se danseaza. Tot acum se vizioneaza : “Ironia Sudbiy” ( “Ironia sortii” sau “La baia de abur”) un film din anii ’70 in care eroul in loc sa sarbatoreasca Anul Nou cu logodnica sa ajunge in Leningrad si sarbatoreste cu o alta persoana. Un film romantic care demonstreaza ca nu aduce anul ce aduce ceasul.
LA MULTI ANI SI SANATATE CA-I MAI BUNA DECAT TOATE!
|
de Dana Mateescu 12/22/2007 |
Contact: |
|
|
