Sublinieri : Candva
In fond, ce atata pasiune urbanistica pentru rural, chiar autentic, e snobism, invers evident, taranul e taran si orasanul cu totul altceva, neica Ionel vine la Bucuresti cu hainele ale bune, costum cumparat acu cativa ani de la Cocor, vezi bine ca are camasa de terilen, alba, cu guler tare si cravata chiar si toate celecalte si nimeni nu-I zice poftiti, dumneavoastra ce doriti?&. asteapta dom-le ce te-ndesi, se cunoaste ca vii de la Rascaeti&. &nu vine de la Rascaeti, de la Oarja vine si tine palaria in mana, cu grija si pentru ea si pentrui ceilalti, numara banii tot cu grija, nu-i tine in batista, asta e o prostie sa-ti inchipui, are portvizit ca toata lumea, de plastic, ca e mai usor de intretinut si stau banii in destula siguranta, multi -putini important e sa fie in siguranta, mai ales daca ii pune cu atentie in buzunarul ala din stanga, de la piept, incheie si nasturele, nu poti sa stii cu hotii in orasele astea si, de fapt, hoti pot fi peste tot, e mai bine sa tii banii cu grija in buzunar pana ii pui inapoi la CEC, daca nu cumperi nimic, nu-I tii in casa si asa sunt putini, Doamne fereste!
A lui Vasile a lui Calae era singura in casa, calca rufe, alalteieri, nu mai demult, calca rufe pe masa din bucatarie, nu in a de vara ca acolo gateste, in a de sus, a batut in usa, a deschis si i-a cerut un chibrit&. cum cine I-a cerut?&..ala de a batut in usa, un ala mucos de vreo douazeci de ani, a intrat in bucatarie, ea i-a dat chibritul si atunci si-a dat seama ca baitul nu-I place, o fi fost vreunu din Meea,
plecat pe la padure sa taie lemnele si ea nu-l stia, crescusera cam multi in ultima vreme si pareau asa straini, veniti parca din alta lume
si Calae nu era acasa, se dusese sa vada daca are de unde lua lemne ca iarna e totdeauna aproape si lemne nu prea sunt si de ce sa taie iar din pruni ca tuica si asa era putina cu interdictia asta, numai Ismana mai avea cazan si ala fara aprobare si era beleaua dracului sa faca tuica noaptea si-si atunci numai cand Georgica-vanatorul il lua pe militian la
o partida de impuscat un iepure, ceva&.ala a luat un cutit si i-a zis sa-i dea banii&.. ce bani?&.toti banii din casa&.. care toti? &..ala trebuie ca era prost rau, ca n-avea nimic, adica aproape nimic, vreo 200 de lei, ala s-a apucat sa caute si muierea statea cu ochii pe el, cand i-a batut picioarele in cuie habar n-avea, da statea locului cu gura cascata, pe urma ala a strigat-o din casa ca iese prin fata si sa-i arunce chibriturile ca le-a uitat pe masa, daca nu venea Calae ala primea si chibriturile, i-a turnat Calae o galeata cu apa pe cap sa-si vie in fire, una ei si una lui ca l-a palit cu scaunul si s-a asezat pe jos incurcand locul&..
Neica Ionel are dreptate orice si-ar pune pe el nu-i vine mai bine decat hainele alea de dimie pe care i le-a cusul Ileana lui Sofronie care are masina de cusut aci langa casa, tin mai mult si pe ploaie si pe vant, nici vara nu e cald in ele&&.parca acum mai e vara, iti trece toata vremea asteptand-o, te asezi pe prispa casei cam prin mai si te tot uiti cand la deal si cand la vale doar oi prinde momentul cand vine, stai asa pana te uita Dumnezeu, iunie ploua ca dai dracului si prispa si tot, se
uda ca afara, toate blanile mustesc si narile si mainile, soarele sta fara nici un Dumnezeu acolo prin dosul norilor, nu poti sa-I dai o mana de ajutor, graul e o tzara mai mare ca iarba, oricum seceratoare colectivei tot nu e reparata, e un avantaj si asta, orice incercare de a scapa in vara asta de mizeriile vietii e in van&&
Neica Ionel o lua totdeauna in brate, cel putin nu-si aminteste sa fi stat in preajma lui altfel decat in brate, il iubea grozav, asta e explicatia, trecea cu ea prin miriste pana la capul locului, chiar su padurea Cornatalului, zmeii se refugiau acolo, in orice caz departe de
lumina aceea tare a graului si lupii si ursii si chiar si cainii de la Ionita, ca erau vreo cinci-sase, mari si flocosi ca si cojocul ciobanului care ii aducea acasa in fiecare toamna, toti si toate se trageau in umbra padurii, cum gasea neica Ionel murele, fara sa dea peste toate salbaticiunile si spaimele alea, a aflat-o mai tarziu, deocamdata il astepta sa-si intrerupa fluieratul, adica nu sa-l intrerupa, sa-l prelungeasca intr-un suier cu care il chema pe Bubi, pe urma o aseza jos in iarba, incalzita de blana lui Bubi si se mozolea toata, evident ca nu avea nicio importanta, si, de fapt, nu murele erau lucru cel mai de seama, nici murele si nici altceva.
Neica Ionel semana cu soldatul ala care salva copiii din mana Babei Cloante, Fat Frumos era soldat zicea neica Ionel, sau poate ca era chiar el, ar fi fost nemaipomenit sa fie chair el Fat Frumos si&. bine&..orice spaima n-ar mai fi avut nici un sens, nu poate sa-ti fie frica de Baba Cloanta si chiar de zmei cu neica Ionel langa tine&&&&.candva!
Maria Cecilia Nicu / Toronto
|
Maria Cecilia Nicu 12/20/2007 |
Contact: |
|
|
