Emil Gaju - cavalerul luminii
Emil Gaju, descendent din părinti cu suflet si nume de sfinti: Maria si Nicolae (luminoasă să-i fie amintirea), crescut pe vatra Tării de Jos (Cahul), vine pe elipsa plaiului nostru pentru a media sublimul si a uni o vesnicie de alta. Timpul trece prin clepsidră, prin sufletul nostru, dar si intelectualul, omul de cultură, actorul, regizorul Emil Gaju trece prin timp inteligent, cu suferinta despărtirilor si bucuria regăsirii de sine, sculptînd inspirat, cu grijă chipuri de neuitat - imagini artistice tridimensionale, iar munca de zi cu zi este egală cu cea de-a patra dimensiune si tot ce face se vede, se simte si se percepe ca vela pe mare, ca floarea de cicoare în lanul cu grîu, ca lacrima/zîmbetul pe fata unei femei.
Atlantii si cariatidele care au sustinut si inspirat permanent sufletul dornic al lui Emil Gaju de a făuri propria operă în contextul creatiei divine dintre suflet si existentă sunt familia de intelectuali de unde provine; scoala; Facultatea de Filologie a USM (literat); Scoala Superioară de Teatru "B.V.Sciukin" de pe lîngă Teatrul Academic "Evg.Vahtangov" din Moscova, unde învată actoria (teatru si film). Tot la această scoală revine în 1989-1990 pentru un stagiu de profesor (Arta Actorului); specialitatea regie film o deprinde de la profesorii Lucian Bratu si Copel Moscu la Academia de Artă Teatrală si Cinematografică (A.T.F.)"I.L.Caragiale " din Bucuresti; în 1999-2000 este stagiar si cadru didactic la Universitatea Natională de Artă Teatrală si Cinematografică (UNATC) din Bucuresti, clasa prof. Sanda Mahu, iar sub conducerea profesorului universitar, doctor Ion Tobosaru, teatrolog si estetician de marcă, a realizat doctorantura; Veniamin Apostol a fost dascălul în regia de teatru, iar actrita Valentina Izbesciuc, este mama scenică.
Avînd în calitate de mentori personalităti cu renume, Emil Gaju a devenit singur un nume de referintă în arealul artei teatrale.
Compozitorul Iurie Andronic, care este si coleg de facultate, mentionează: "La doar cei cîtiva ani de practică in domeniul actoriei, încadrat in multiple proiecte ale Teatrului Studentesc "Flacăra" de la facultatea profesiilor obstesti (FPO) a USM, unde activează pe parcursul celor doi ani in care isi face studiile la facultatea de litere, iată că bucuria creatiei, a jocului actoricesc, a descoperirii meandrelor Artei scenice teatrale il cuprind cu o forta incomensurabila... Probabil că un rol covîrsitor l-au avut încurajările colegilor, ale regizorului Vasile Căpătină (pe atunci director al Palatului de Cultura al Universitătii), pentru ca in cele din urma Emil Gaju să ia decizia si să aleagă in favoarea scenei - a artei actoricesti , iar mai tîrziu a celei regizorale...
La primii pasi de carieră actoricească, Emil debutează in fata colegilor de facultate (in fata celor de universitate) cu multiple crochiuri - studii de pantomimă.
Miniaturile comice il plaseaza pe podiumul "scenelor" improvizate, din spatiul nonconventional, specific anturajului vietii studentesti. Anume ele ii oferă, dupa cît se pare, o doza buna de experientă, favorabilă creării si lansării primelor personaje din debutul său scenic. Astfel, Ivan Francovici din "Doina" sau "Sarbatoarea sufletului" de Ion Drută, vine sa confirme deja o fază in care actorul stăpîneste atu-uri forte - spirit viguros, SCANTEIETOR CA STROPII DE SAMPANIE, fler actoricesc si un fin simt al umorului... Desi rolurile realizate pentru spectacolele studentesti nu au fost prea numeroase, multe din ele rămînînd in faza incipienta - de schite, probe, studii - experienta acumulată in cadrul activitătii Teatrului studentesc "Flacăra" ( sfaturile colegilor, inclusiv ale scriitorilor, poetilor, actorilor profesionisti, invitati la unele repetitii si la mai toate reprezentatiile teatrului ) nu poate fi neglijata. Probabil că anume aceste prime încercări, acesti primi pasi au stat la baza edificării ulterioare a actorului, regizorului, artistului Emil Gaju.
Un lucru important pentru carieră a fost, în vara anului 1980, anuntul Teatrului Republican "Luceafarul" pentru formarea grupului de studenti care aveau să-si facă studiile la facultatea de actorie a Scolii "B.V.Sciukin". Emil răspunde cu entuziasm si multă dăruire propunerii de a lua parte la concurs si devine, in scurt timp, student al Institutiei Superioare Teatrale de prestigiu."
Ulterior, alături de colegii săi P. Vutcărău, A. Sochircă, A. Mosoi, V. Todercan, A. Mensicov, regizorul-actor Emil Gaju formează trupa teatrului "E. Ionesco" pentru a păstra focul sacru în constiinta, demnitatea si speranta spectatorului.
Realizînd peste 50 de roluri în teatru, TV si film Emil Gaju a trecut cercul format din Actiune-Aventură-Comedie-Crimă-Documentar-Dramă-Erotic-Fantastic-Film noir-Horror-Istoric-SF-Thriller-Western. Realitatea crudă, dar si splendidă uneori, dragostea, pasiunea, tinuta regală sunt prezente în sufletul actorului Emil Gaju în rolurile de anvergură: Napoleon ("Napoleon" de F.Brukner); Al.Karenin ("A. Karenina" de L.N.Tolstoi); Jean ("Rinocerii" de E.Ionesco); Balta ("Horia" de I.Drută); Catavencu ("O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale); Claudius ("Hamlet" de W. Shakespeare); Vicontele de Vlamont ("Legături primejdioase" de Ch. de Laclos); Salieri ("Amadeus" de P.Shefer); A. Buendia ("Un veac de singurătate" de G.Marquez); Marele Inchizitor ("Fratii Karamazov" de F.M.Dostoevski); A.Lăpusneanu ("Bastarzii" de D.Matcovschi); Astrov ("Unchiul Vanea" de A.P.Cehov); Cleant ("Avarul" de Moliere); Directorul Krigbaum ("Serpentina" de T.Dorst); Sotul ("Hei, oameni buni" de W.Saroyan). De asemenea, cu dăruire totală, este prezent si în "Corespondentul nostru special", 1987, regie N.Ghibu; "Durerea", 1989, film regizat de D. Natvlisvili; "Detectiv fara voie", film TV, 2001; "Accords et a cris", producător D.Karvil, film TV, 2002; "Second Hand", regia Dan Pita.
În "Cadavrul viu" de L.Tolstoi, montat la Teatrul National I.L.Caragiale, (Bucuresti), stagiunea 2000-2001, Emil Gaju este regizor secund, dar si actor în rolurile lui Afremov, patronul tractirului si Avocatul.
În calitate de regizor, Emil Gaju montează: "Drama" si "Cerere în căsătorie" de A.P.Cehov; "Conu Leonida" de I.L.Caragiale; "Micile Tragedii" de A.S.Puskin; "Delir în doi" si "Scaunele" de E.Ionesco; "Gaitele" de Al.Kiritescu; "Dona Juana" de A.Visdei; "Revine Marea Sarmatiană si ne întoarcem în Carpati" de N.Negru; "Piateta" de G.Goldoni; "Vecina de alături" de P.Chesnot; "Rugăciunea de seară" de I.Drută; "Zăpezile de altă dată" de D.Solomon; "Lika sau noaptea americană" de A.Zurabov; "Fotografii cu clovni invizibili" de V.Butnaru, spectacol-lectură; "Dragostea în iarnă" si "Surprize de sărbători"de N.Ptuskina; "Vreme închisă" de M.V.Ciobanu; "Don Juan" de G.Figuieredo; "Fidelitate conjugală" de Dario Fo; "Domino sau farmecul discret al iluziei scenice" de A.Strindberg; "Care e mai tare" si "Omul care vorbeste singur" de M.Visniec; "Cît mă costă sotul tău" de M.Zadornov. Spectacolele enumerate au văzut lumina rampei la teatrele: "A.Mateevici", Chisinău; "Maria Filotti", Brăila; Teatrul National "M.Eminescu", Chisinău; Teatrul de Stat Oradea; Teatrul "Valah", Giurgiu. În prezent Emil Gaju are o colaborare fructuoasă cu Teatrul Republican Muzical- Dramatic "B.P.Hajdeu" din Cahul si multiple planuri de creatie pentru viitor.
Caracteristic pentru arta lui este pasiunea de a condensa semnificatiile majore pe orbita spatiului cultural, a descoperi parabola actorului si de a amplifica dinamica gîndirii spectatorului care participă nemijlocit si coerent la realizarea jocului/actiunii din interior.
Experienta adunată pe parcursul celor 50 de ani de viată si 30 ani de carieră actoricească Emil Gaju o dăruieste cu dragoste si bunătate, ca un pom plin de fructe dulci si aromate, discipolilor săi de la Academia de Arte "Luceafărul" si Universitatea Ecologică din Bucuresti, precum si discipolilor de la Academia de Muzică, Teatru si Arte Plastice (Facultatea Arte Dramatice si Management Artistic) din Chisinău.
Pentru meritele deosebite Emil Gaju este premiat si nominalizat la festivaluri nationale si internationale, iar prin decret prezidential i-a fost decernat înaltul titlu onorific "Maestru în Artă".
Talentat, modest, blînd, sociabil, iertător, corect, disciplinat, Emil Gaju, un vis împlinit al părintilor naturali si spirituali, este un Cavaler al Luminii fiindcă pledează pentru valori, produce si emite frumosul, educă bunele maniere, cultivă dragostea de sacru, explică adevărul, împărtăseste cu bucurie comorile sufletului său si înseninează chipul celor dragi prin prezentă si prestantă. Mereu plin de farmec tineresc, inspirat, ingenios duce torta dăruirii si sublimului cu tandrete si noblete, arde incandescent în cercul creatiei si străluceste virtuos pe elipsa profesiei.
Emil Gaju este un Domn al vietii din scenă si a scenei din viată.
pentru Observatorul din Canada
de la Maria Tonu jurnalist, sociolog / Chisinau
|
Maria Tonu 11/1/2007 |
Contact: |
|
|
