Poetii
Nu vă mirati. Poetii, toti poetii sunt un singur, nempărtit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muti. Prin evii ce se nasc si mor, cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.
Adânc, prin semintiile, ce-apar si-apun, pe drumul inimii mereu ei vin si trec. Prin sunet si cuvânt s-ar despărti, se-ntrec. Îsi sunt asemenea prin ceea ce nu spun.
Ei tac ca roua. Ca sământa. Ca un dor. Ca apele ei tac, ce umblă subt ogor, si-apoi sub cântecul privighitorilor izvor se fac în rariste, izvor sonor.
|